DECIZIE   Nr. 511 din 18 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 92 din 27 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de Societatea pe Actiuni "Deltanav" Tulcea in Dosarul nr. 320/2004 al Tribunalului Tulcea.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 320/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de Societatea pe Actiuni "Deltanav" Tulcea intr-o cauza civila avand ca obiect obtinerea unor drepturi salariale de catre angajatii acestei societati, actiune promovata de Sindicatul Liber Independent Deltanav.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 28 din legea criticata, care prevede posibilitatea ca sindicatele sa formuleze actiune in justitie in numele membrilor lor, incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 21 alin. (1) - (3) si ale art. 51 alin. (1) si (2). Astfel, in legatura cu incalcarea art. 21 din Constitutie, se considera ca: in temeiul art. 28 din Legea nr. 54/2004 "sindicatul s-a substituit fiecarui salariat in parte si a intentat un proces fara a tine seama de vointa si interesul fiecarui salariat in parte"; "accesul la justitie trebuie sa fie o manifestare libera si neviciata, iar acest drept nu s-a manifestat in cauza, deoarece modalitatile de strangere a semnaturilor pe o lista de salariati practicate de sindicat numai libere si neviciate nu au fost"; "stiuta fiind pozitia si puterea liderilor de sindicat asupra salariatilor, presiunile pe care sunt in masura acestia sa le faca"; se confera sindicatelor "dreptul de a se adresa justitiei fara mandatul expres al persoanei interesate", ceea ce reprezinta, in contextul art. 21 din Constitutie, o "incalcare grava a principiilor dupa care orice salariat in nume personal se poate adresa justitiei si nimeni nu poate sa-i ingradeasca exercitiul acestui drept".
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, se sustine ca o prevedere legala care "dispune ca o organizatie sindicala, o persoana juridica ca oricare alta poate formula actiune in justitie in numele membrilor sai, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza, inseamna ca aceasta este mai presus decat celelalte persoane fizice sau juridice, carora le este interzisa aceasta procedura conform art. 67 si urmatoarele din Codul de procedura civila".
    In legatura cu contrarietatea dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 51 alin. (1) si (2), se arata ca "dreptul de a te adresa justitiei, liberul acces al cetateanului la justitie intra in cadrul general astfel cum este reglementat in Constitutie privitor la dreptul de petitionare", adica "sindicatele au dreptul sa adreseze petitii in sens larg si cereri de chemare in judecata in sens restrans exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta, ceea ce per a contrario inseamna ca este interzis a se adresa in numele si pentru salariati".
    Tribunalul Tulcea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textul de lege criticat asigura egalitatea cetatenilor in fata legii si exercitarea liberului acces la justitie, cu atat mai mult cu cat sindicatele au rolul, potrivit legislatiei interne si internationale, de a apara drepturile si interesele salariatilor, sub aspect profesional, economico-social, cultural si sportiv.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, intrucat din analiza art. 28 al legii criticate nu rezulta incalcarea principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor si nici ingradirea accesului liber la justitie. In esenta, cat priveste raportarea neconstitutionalitatii textului de lege criticat la prevederile art. 51 din Constitutie, considera ca "acesta nu se refera la dreptul de a se adresa justitiei care este reglementat de art. 21 din Legea fundamentala", cu mentiunea ca in acest sens a statuat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 39 din 27 iulie 1993. Apreciaza ca art. 28 din Legea nr. 54/2003 se intemeiaza pe prevederile art. 9 din Constitutie, privind "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale".
    Avocatul Poporului considera ca textul de lege criticat este constitutional. In acest sens, in esenta, arata ca invocarea incalcarii art. 21 si 51 din Constitutie nu poate fi retinuta, intrucat din continutul acestor dispozitii rezulta ca "dreptul de petitionare nu este identic cu accesul la justitie", care presupune o cerere adresata instantei ce se solutioneaza in cadrul unei proceduri jurisdictionale, pe cand petitia se rezolva, de regula, in cadrul unei proceduri administrative, avand o anumita specificitate de natura necontencioasa. Cu referire la critica formulata prin raportare la art. 16 din Constitutie, considera ca "principiul constitutional al egalitatii si nediscriminarii este aplicat numai cetatenilor, nu si persoanelor juridice", iar din analiza textului criticat nu rezulta existenta vreunei dispozitii de natura sa instituie o inegalitate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, al caror continut este urmatorul: "(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
    (2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1), (2) si (3) si art. 51 alin. (1) si (2) din Constitutie, potrivit carora:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1), (2) si (3): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 51 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
    (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine:
    Articolul 28 din Legea nr. 54/2003 stabileste ca organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor ce decurg din actele normative in materie, in fata instantelor de judecata, a organelor de jurisdictie si a altor institutii sau autoritati ale statului, precum si modul in care sindicatele isi exercita aceste atributii.
    O prima critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea ca art. 28 din Legea nr. 54/2003 incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat "dispune ca o organizatie sindicala, o persoana juridica ca oricare alta poate formula actiune in justitie in numele membrilor sai, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza", ceea ce "inseamna ca aceasta este mai presus decat celelalte persoane fizice sau juridice, carora le este interzisa aceasta procedura conform art. 67 si urmatoarele din Codul de procedura civila".
    Din analiza textului de lege criticat, Curtea constata insa ca acesta nu contine dispozitii contrare principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, ci, dimpotriva, el se aplica tuturor membrilor de sindicat, adica celor care se afla in aceeasi situatie, fara discriminari. De altfel, din motivarea criticii rezulta ca, in realitate, se contesta abaterea de la procedura privind reprezentarea partilor in judecata, instituita prin art. 67 si urmatoarele din Codul de procedura civila; or, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstitutionale prevederile din legi, tratate internationale, regulamente ale Parlamentului si ordonante ale Guvernului care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei, iar nu prevederile cuprinse intr-un alt act normativ.
    In opinia autorului exceptiei, art. 28 din Legea nr. 54/2003 este neconstitutional si prin raportare la prevederile art. 21 din Constitutie, privind "Accesul liber la justitie", sustinandu-se, in principal, ca in temeiul acestor prevederi "sindicatul s-a substituit fiecarui salariat in parte si a intentat un proces fara a tine seama de vointa si interesul fiecarui salariat in parte", ca "accesul la justitie trebuie sa fie o manifestare libera si neviciata, iar acest drept nu s-a manifestat in cauza, deoarece modalitatile de strangere a semnaturilor pe o lista de salariati practicate de sindicat numai libere si neviciate nu au fost", "stiuta fiind pozitia si puterea liderilor de sindicat asupra salariatilor, presiunile pe care sunt in masura acestia sa le faca". In legatura cu aceste sustineri, Curtea constata ca ele reprezinta situatii de fapt ce nu intra in sfera controlului de constitutionalitate. Tot sub aspectul incalcarii dispozitiilor constitutionale ale art. 21 autorul exceptiei mai sustine si ca textul de lege criticat confera sindicatelor "dreptul de a se adresa justitiei fara mandatul expres al persoanei interesate", ceea ce reprezinta o "incalcare grava a principiilor dupa care orice salariat in nume personal se poate adresa justitiei si nimeni nu poate sa-i ingradeasca exercitiul acestui drept". Curtea constata ca si aceasta sustinere urmeaza a fi respinsa, intrucat, potrivit art. 28 alin. (2) teza finala din lege, "Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata".
    In sfarsit, in legatura cu invocarea incalcarii prevederilor art. 51 alin. (1) si (2) din Constitutie, privind "Dreptul de petitionare", Curtea constata ca prin Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, s-a mai pronuntat intr-o cauza in care, ca si in prezentul dosar, s-a sustinut contrarietatea art. 28 din Legea nr. 54/2003 fata de aceste dispozitii constitutionale. Prin acea decizie s-a respins exceptia de neconstitutionalitate, retinandu-se ca dreptul de petitionare se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari si propuneri in legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justitiei, la care autoritatile publice au obligatia de a raspunde in termenele si conditiile stabilite potrivit legii, in timp ce dreptul de a introduce actiuni la instantele judecatoresti, consacrat de art. 21 alin. (1) din Constitutie, declanseaza procesul civil, care se rezolva dupa reguli specifice, proprii activitatii de judecata. De asemenea, s-a mai retinut ca temeiul constitutional al reglementarii conditiilor si a mijloacelor prin care organizatiile sindicale contribuie la apararea drepturilor si a intereselor legitime ale membrilor lor este art. 9 privind "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale", iar conditiile legale de constituire si de desfasurare a activitatii sindicatelor este Legea nr. 54/2003, concretizate si detaliate in statutele acestor organizatii. In concluzie, Curtea a constatat ca "nu exista nici o interdictie constitutionala pentru ca legea si statutele organizatiilor sindicale sa prevada dreptul acestora de a introduce actiuni in justitie in numele membrilor lor si de a-i reprezenta pe acestia in cauzele al caror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apara drepturile sau interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor lor".
    Cele statuate prin decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de Societatea pe Actiuni "Deltanav" Tulcea in Dosarul nr. 320/2004 al Tribunalului Tulcea.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu