DECIZIE   Nr. 490 din 29 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1000 din 10 noiembrie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Huang Xiaoquan in Dosarul nr. 4.405/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie si apreciind ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor sau principiilor constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 4.405/2005, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Exceptia a fost ridicata de Huang Xiaoquan, petent intr-o cauza avand ca obiect solutionarea plangerii formulate de autorul exceptiei impotriva unei hotarari a Oficiului National pentru Refugiati.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat nu indeplineste "criteriul de calitate" prevazut de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nefiind suficient de "accesibil si precis incat sa inlature orice risc de arbitrariu". Astfel, lipsa de claritate a textului criticat reprezinta un inconvenient major in solutionarea corecta a cererii de acordare a protectiei umanitare conditionate, iar motivele invocate de Oficiul National pentru Refugiati sunt contrare prevederilor art. 22 alin. (2) din Constitutie si celor ale art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevederi care nu permit nici un fel de limitari, fiind incidente in toate cazurile in care exista riscul de tortura, pedepse sau tratamente inumane ori degradante. De asemenea, considera ca lipsa de precizie si claritate a textului criticat cu privire la natura si continutul pedepselor si tratamentelor inumane ori degradante infrange caracterul absolut si neconditionat al dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Constitutie, interpretate in sensul dispozitiilor art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si al jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza B contra Frantei).
    Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textul legal criticat stabileste cu claritate conditiile pentru acordarea protectiei umanitare conditionate.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, invocand in acest sens Decizia nr. 151/2003, prin care Curtea Constitutionala a constatat ca art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 "a reglementat, ca forma de protectie pentru strainul care nu indeplineste conditiile acordarii statutului de refugiat, posibilitatea acordarii protectiei umanitare conditionate. Acest beneficiu acordat de statul roman [...] se afla in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se consfinteste dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, prevazute de art. 22 din Constitutie".
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, arata ca principalul scop al art. 3 din conventie il reprezinta protejarea vietii, a demnitatii umane si a integritatii fizice si mentale a persoanei si ca "obligatiile ce incumba unui stat, pe taramul articolului 3 din conventie, nu se limiteaza numai la obligatia negativa, aceea de a nu practica tortura si de a nu aplica tratamente inumane si degradante, ci includ si o obligatie pozitiva, aceea de a proteja orice persoana aflata sub jurisdictia sa contra unei situatii iremediabile de pericol de a fi supusa la rele tratamente, chiar daca acest risc ar urma sa se materializeze in afara teritoriului sau". In acest sens, art. 3 va fi incalcat ori de cate ori o persoana este extradata sau expulzata catre o tara in care risca sa fie supusa unor tratamente inumane.
    Totodata considera ca textul criticat "reprezinta tocmai asumarea de catre stat a obligatiei sale pozitive, aceea de a oferi o forma de protectie persoanei care, neindeplinind conditiile pentru acordarea statutului de refugiat, ar fi expusa pericolului ca, in situatia in care ar fi returnata in tara de origine, sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante".
    Referitor la sustinerea autorului exceptiei in sensul ca dispozitiile criticate limiteaza cazurile de acordare a protectiei umanitare conditionate numai in situatiile in care riscul de tortura sau tratamente inumane ori degradante are la baza unul dintre motivele urmatoare: rasa, religie, nationalitate, opinii politice, apartenenta la un anumit grup social, arata ca prin Decizia nr. 291/2001 Curtea Constitutionala a constatat ca "aprecierea continutului si a intelesului termenilor dintr-un text de lege, precum si a gradului de obiectivitate a criteriilor stabilite de legiuitor pentru adoptarea unor acte de decizie de catre autoritatile chemate sa aplice legea, cu alte cuvinte, interpretarea legii, nu intra in competenta justitiei constitutionale, ci in competenta instantelor de drept comun".
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. Astfel, arata ca stabilirea prin dispozitiile legale criticate a conditiilor in care se poate acorda protectia umanitara conditionata este in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se consfinteste dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Astfel, protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile pentru acordarea statutului de refugiat si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale. Arata ca in acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 151/2003.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, dispozitii care au urmatorul continut: "Protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale constand in: [...] 2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;".
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 22 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora: "Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant."
    Totodata sustine ca prevederile legale criticate contravin si prevederilor art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora: "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca s-a mai pronuntat cu privire la aceasta prin numeroase decizii, constatand ca prevederile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania nu contravin dispozitiilor art. 22 din Constitutie si nici celor ale art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. De exemplu, prin Decizia nr. 244/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 569 din 1 iulie 2005, Curtea a retinut ca "legiuitorul, prin textul de lege criticat, a reglementat, ca forma de protectie pentru strainul care nu indeplineste conditiile acordarii statutului de refugiat, posibilitatea acordarii protectiei umanitare conditionate. Acest beneficiu acordat de statul roman [...] este in deplina concordanta si cu reglementarile internationale referitoare la statutul si regimul refugiatilor".
    Solutia pronuntata prin decizia mentionata, precum si considerentele care au stat la baza acesteia isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa modifice jurisprudenta Curtii.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca textul de lege criticat este insuficient de clar si de precis, Curtea retine ca aprecierea continutului si a intelesului termenilor dintr-un text de lege nu intra in competenta instantei de contencios constitutional, ci in competenta instantelor de drept comun.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Huang Xiaoquan in Dosarul nr. 4.405/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 29 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Ioana Marilena Chiorean