DECIZIE   Nr. 489 din 29 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 959 din 28 octombrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Nicoleta Grigorescu    - procuror
    Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Gabriela Grigore in Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Arges - Sectia penala - Complet specializat anticoruptie.
    La apelul nominal raspunde partea Societatea Comerciala "Banc Post" - S.A., reprezentata prin consilier juridic. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Partea Societatea Comerciala "Banc Post" - S.A. solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, redactarea defectuoasa a unui text de lege nu poate face obiect al controlului de constitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 3 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 314/P/2005, Tribunalul Arges - Sectia penala - Complet specializat anticoruptie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Gabriela Grigore in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat utilizeaza sintagmele "bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", respectiv "utilizarea creditelor sau a subventiilor", fara "o explicitare clara" a acestora, ceea ce este de natura sa incalce dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 si art. 124 alin. (1) si (2). Se arata ca este incalcata prezumtia de nevinovatie prin faptul ca simpla folosire a unor credite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate este prezumata a fi obtinere de foloase necuvenite, apreciindu-se ca "interesele finantatorului [...] ar fi protejate prin introducerea unei alte sintagme, anume <<daca s-a produs o paguba>>". Totodata, se subliniaza ca "legea vizeaza situatia utilizarii unor subventii sau a unor credite preferentiale, tot cu caracter de subventie/facilitate, in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate".
    Tribunalul Arges - Sectia penala - Complet specializat anticoruptie apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate nu incalca nici una dintre prevederile constitutionale invocate.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca prevederile art. 21 alin. (3) si cele ale art. 23 alin. (1) din Constitutie, invocate de autoarea exceptiei in motivarea acesteia, nu au relevanta in cauza. Cat priveste critica formulata in raport de prevederile art. 45 din Constitutie, se arata ca nu poate fi retinuta, intrucat norma constitutionala invocata garanteaza accesul liber al persoanei la o activitate economica si libera initiativa numai daca acestea sunt exercitate in conditiile legii.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu opresc partile interesate de a se adresa instantelor judecatoresti, de a fi aparate si de a beneficia de un proces echitabil, incriminarea unor fapte ca fiind infractiuni nefiind de natura sa limiteze accesul liber la justitie. Totodata, se apreciaza ca dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 23 alin. (1), art. 45 si 124, invocate de asemenea in motivarea exceptiei, nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, potrivit carora: "Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
    [...] c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate."
    Autoarea exceptiei sustine ca aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 si art. 124 alin. (1) si (2), avand urmatorul cuprins:
    - Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 23 alin. (1): "Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.";
    - Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.";
    - Art. 124 alin. (1) si (2): "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti."
    Se sustine, in esenta, ca textul criticat este defectuos redactat, fiind incalcata prezumtia de nevinovatie prin aceea ca simpla folosire a unor credite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate este prezumata a fi obtinere de foloase necuvenite. Se apreciaza ca se impune completarea acestuia cu sintagma <<daca s-a produs o paguba>>.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa asupra constitutionalitatii art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale, si, in esenta, cu aceeasi motivare, de exemplu prin Decizia nr. 227 din 21 aprilie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 17 iunie 2005. Cu acel prilej, respingand exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata, Curtea a retinut ca prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate nu este ingradita libertatea economica, intrucat art. 45 din Legea fundamentala garanteaza exercitarea liberei initiative si accesul persoanei la o activitate economica "in conditiile legii", iar textul de lege criticat nu face decat sa sanctioneze nerespectarea unor astfel de conditii legale. De asemenea, Curtea a retinut ca art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu contine nici o prevedere de natura sa impiedice partile interesate sa se prevaleze, fara nici o ingradire, de toate garantiile care caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (3), si nu aduce atingere libertatii individuale sau principiilor constitutionale care guverneaza infaptuirea justitiei, intrucat nu afecteaza in vreun fel impartialitatea, unicitatea, egalitatea si independenta acesteia.
    Deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele deciziei mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
    Cat priveste criticile privind lipsa de claritate a textului ce face obiectul exceptiei, precum si propunerea in sensul completarii sale cu sintagma <<daca s-a produs o paguba>>, acestea excedeaza competentei Curtii, intrucat, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", si, prin urmare, nu are competenta de a cenzura o eventuala redactare defectuoasa a textului legal criticat si nici de a face propuneri de lege ferenda. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa faptul ca nu isi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica, spre a indeplini rolul de legislator pozitiv.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Gabriela Grigore in Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Arges - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 29 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Irina Loredana Lapadat