DECIZIE   Nr. 487 din 16 decembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 86 din 30 ianuarie 2004

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Paula C. Pantea         - procuror
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Domnica-Viorica Luca, Rodica Mioara Petrescu Cretu si Gabriel Dan Crecy in Dosarul nr. 2.767/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal se prezinta autorii exceptiei, Domnica-Viorica Luca, Rodica Mioara Petrescu Cretu si Gabriel Dan Crecy, personal, precum si Societatea Comerciala "FABERROM" - S.A., prin consilier juridic, lipsa fiind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, autorii exceptiei solicita admiterea exceptiei astfel cum a fost formulata in fata instantei de judecata.
    Reprezentantul Societatii Comerciale "FABERROM" - S.A. solicita respingerea exceptiei ca neavand legatura cu cauza dedusa solutionarii de catre instanta de judecata, intrucat imobilul in litigiu a fost preluat cu titlu valabil.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile legale criticate nu incalca principiul egalitatii in fata legii si nici nu ingradesc accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, reglementeaza posibilitatea atacarii in justitie a deciziei prin care se refuza acordarea masurilor reparatorii. In ceea ce priveste sustinerile autorilor privind redactarea defectuoasa a dispozitiilor criticate sau neconcordanta dintre anumite texte legale, apreciaza ca acestea nu pot face obiectul controlului de neconstitutionalitate, ci reprezinta probleme de legiferare care apartin in exclusivitate legiuitorului.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 31 martie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 2.767/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Domnica-Viorica Luca, Rodica Mioara Petrescu Cretu si Gabriel Dan Crecy in cadrul unei cauze civile avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate in baza Legii nr. 10/2001, in contradictoriu cu Societatea Comerciala "FABERROM" - S.A. din Bucuresti, Ministerul Industriilor si A.P.A.P.S.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin urmatoarele:
    a) In ceea ce priveste dispozitiile art. 18 lit. a), care prevad ca masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent atunci cand persoana indreptatita era asociat la persoana juridica, proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii, autorii exceptiei sustin ca redactarea acestui text de lege este defectuoasa, intrucat "legiuitorul vorbeste despre asociat unic al societatii comerciale, desi Codul comercial in vigoare la 11 iunie 1948, cand a fost efectuata nationalizarea imobilului, nu reglementa existenta unor societati comerciale unipersonale, asimilabile societatii comerciale cu raspundere limitata reglementata de Legea nr. 31/1990". Avand in vedere ca textul de lege criticat nu a fost reglementat in raport cu prevederile legale privind societatile comerciale existente la data nationalizarii, acesta este partial inaplicabil in speta si, totodata, prin consecintele sale, incalca principiul accesului liber la justitie, deoarece, potrivit dispozitiilor legale criticate, decizia sau dispozitia detinatorului imobilului nu poate fi atacata in justitie.
    b) Referitor la dispozitiile art. 24 alin. (1) si (7) din Legea nr. 10/2001, autorii exceptiei sustin ca "acest text de lege este mai mult decat ambiguu", iar sintagma "daca restituirea in natura nu este aprobata sau nu este posibila" reprezinta o justificare a abuzurilor savarsite de detinatorii imobilelor, incalcandu-se astfel prevederile art. 21 din Constitutie referitoare la accesul liber la justitie.
    Desi alin. (7) al art. 24 prevede ca, daca oferta este refuzata, persoana indreptatita poate ataca in justitie decizia prevazuta de alin. (1) in termen de 30 zile de la data comunicarii acesteia, nu se prevede nici o sanctiune pentru detinatorul imobilului in ipoteza in care acesta nu aproba sau afirma ca nu este posibila restituirea in natura a acestuia si, de asemenea, nu se prevede nici o sanctiune pentru ipoteza in care detinatorul imobilului nu emite decizie sau dispozitie motivata, prin care sa ofere restituirea prin echivalent, pentru a curge termenul de 30 zile pentru persoana indreptatita spre a se adresa justitiei.
    c) Cu privire la dispozitiile art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, autorii exceptiei sustin ca aceste texte legale, asa cum sunt redactate, "lasa la discretia detinatorului imobilului aprecierea daca imobilele au fost preluate cu titlu valabil, daca au intrat in patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, fara ca persoana indreptatita sa aiba posibilitatea sa verifice valabilitatea titlului detinatorului ori a modului de privatizare". Se creeaza astfel o inegalitate intre detinator si persoana indreptatita, ceea ce contravine art. 16 si 21 din Constitutie.
    In ceea ce priveste alin. (2) al art. 27, autorii exceptiei sustin, de asemenea, ca acest text legal este inaplicabil in speta, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 27 alin. (1), "detinatorul imobilului se poate pronunta in privinta situatiei juridice a acestuia numai dupa ce a fost notificat de catre persoana indreptatita, iar aceasta este obligata sa respecte termenul de 6 luni pentru a formula o noua notificare catre A.P.A.P.S.".
    Se instituie astfel o inegalitate intre persoana indreptatita si detinatorul imobilului, ceea ce contravine art. 16 din Constitutie, intrucat persoana indreptatita, fiind la discretia totala a detinatorului imobilului, nu poate formula notificarea in termenul prevazut de lege.
    d) Referitor la dispozitiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, autorii exceptiei sustin ca aceste dispozitii "intra in coliziune cu art. 18 lit. a) teza finala, potrivit caruia poate beneficia de restituirea in natura persoana indreptatita care era asociat unic al societatii nationalizate ori persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila opineaza in sensul ca dispozitiile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, nefiind de natura sa creeze situatii inechitabile pentru unele categorii de cetateni. De asemenea, nu se incalca nici accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, intrucat, dimpotriva, intregul proces de aplicare a Legii nr. 10/2001 este supus controlului instantelor judecatoresti.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, avand in vedere urmatoarele:
    In ceea ce priveste pretinsa neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), apreciaza ca acest articol stabileste in ce constau masurile reparatorii in anumite cazuri expres determinate, iar persoana nemultumita de modul de stabilire a masurilor reparatorii se poate adresa instantei judecatoresti si, ca atare, este respectat principiul liberului acces la justitie prevazut de art. 21 din Constitutie.
    Cu privire la sustinerea potrivit careia dispozitiile art. 24 alin. (1) si (7) ar contraveni principiului accesului liber la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, apreciaza ca aceasta este nefondata, intrucat, potrivit alin. (7) al art. 24, "persoana indreptatita poate ataca in justitie decizia prevazuta la alin. (1), in termen de 30 zile de la data comunicarii acesteia".
    Referitor la critica potrivit careia dispozitiile art. 27 alin. (1) si (2) contravin principiului egalitatii in fata legii, prevazut de art. 16 din Constitutie, nici aceasta nu este fondata, intrucat dispozitiile legale criticate stabilesc care sunt masurile reparatorii prin echivalent la care are dreptul persoana indreptatita si unde se adreseaza notificarea, nefiind vorba despre nici o discriminare intre detinator si persoana indreptatita. Totodata, stabilirea valabilitatii titlului se face potrivit art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 10/2001, iar decizia sau dispozitia motivata a detinatorului poate fi atacata la instanta judecatoreasca, potrivit legii.
    In legatura cu pretinsa contradictie dintre prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 si cele ale art. 18 din aceeasi lege, Guvernul considera ca problema invocata nu este de neconstitutionalitate, ci de aplicare a legii.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand urmatoarele:
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 18 lit. a) fata de dispozitiile art. 21 din Constitutie, critica nu poate fi primita, intrucat stabilirea modalitatii de restituire in anumite situatii expres prevazute de lege constituie o problema de legiferare ce cade in competenta exclusiva a legiuitorului.
    Referitor la sustinerea potrivit careia textul de lege este "defectuos redactat", arata ca, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, nu intra in competenta Curtii Constitutionale modul de interpretare si aplicare a prevederilor legale criticate.
    De asemenea, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie, si anume deciziile nr. 300/1997 si nr. 43/2001.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 24 alin. (1) si (7) din Legea nr. 10/2001 fata de art. 21 din Constitutie, apreciaza ca textele criticate nu impiedica persoana indreptatita sa solicite instantei de judecata ca, dupa expirarea termenului legal de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau de la depunerea actelor doveditoare, sa oblige persoana detinatoare sa emita decizia sau dispozitia de restituire in natura sau prin echivalent. Mai mult, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, in cazul in care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda si a facut precizarea ca nu mai detine alte probe, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte numai pe baza acestora, in termen de 60 de zile. Din redactarea acestui text rezulta ca legiuitorul a prevazut posibilitatea ca persoana indreptatita sa actioneze in justitie unitatea detinatoare a imobilului preluat in mod abuziv de catre stat, in cazul in care acesta nu respecta termenul legal de solutionare a notificarii.
    Referitor la sustinerea autorilor exceptiei, in sensul ca art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 intra in coliziune cu prevederile art. 18 lit. a) teza finala, arata ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu, prin deciziile nr. 1/1992, nr. 27/1996, nr. 45/1995 si nr. 191/2003) s-a statuat ca o asemenea sustinere nu poate fi primita, intrucat ar implica transformarea instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 58 din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001), cu modificarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 18 lit. a): "Masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent si in urmatoarele cazuri: a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;"
    - Art. 24 alin. (1) si (7): "(1) Daca restituirea in natura nu este aprobata sau nu este posibila, dupa caz, detinatorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, in termenul prevazut la art. 23 alin. (1) sa faca persoanei indreptatite o oferta de restituire prin echivalent, corespunzatoare valorii imobilului. [...]
    (7) Daca oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca in justitie decizia prevazuta la alin. (1) in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia."
    - Art. 27 alin. (1) si (2): "(1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate in patrimoniul unei societati comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent, constand in bunuri ori servicii, actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, corespunzatoare valorii imobilelor solicitate.
    (2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adreseaza institutiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietatii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administratiei publice locale - in a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia."
    - Art. 32 alin. (1): "Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice nationalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la masuri reparatorii constand in actiuni acordate cu precadere la societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate sau cu prioritate la o alta societate comerciala tranzactionata pe piata de capital."
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) si art. 21 din Constitutia Romaniei, care, in urma revizuirii si a republicarii Constitutiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001, nu poate fi primita sustinerea autorilor exceptiei in sensul ca modul in care s-a reglementat stabilirea masurilor reparatorii in echivalent impiedica accesul liber la justitie, deoarece textul criticat nu cuprinde o asemenea restrictie. Toate masurile luate de autoritatile si persoanele juridice prevazute in Legea nr. 10/2001 pentru stabilirea si punerea in executare a masurilor reparatorii prevazute de lege pot fi atacate in justitie de catre persoanele interesate, pe baza dispozitiilor pe care insasi legea le prevede.
    Referitor la dispozitiile art. 24 alin. (1) si (7) din Legea nr. 10/2001, autorii exceptiei sustin ca alin. (1) este "ambiguu", iar alin. (7) contravine prevederilor art. 21 din Constitutie referitoare la accesul liber la justitie, intrucat nu prevad sanctiuni impotriva detinatorului imobilului care refuza sa-l restituie persoanei indreptatite.
    Critica privind impiedicarea accesului liber la justitie nu poate fi primita, in conditiile in care textul de lege vizat reglementeaza chiar posibilitatea persoanei indreptatite de a ataca in justitie decizia prin care se refuza masura reparatorie. De asemenea, nu poate fi primita nici critica privind art. 24 alin. (1), deoarece interpretarea legii - deci si rezolvarea eventualelor ambiguitati - nu este de competenta Curtii Constitutionale, aceasta atributie revenind instantelor judecatoresti in exercitarea atributiilor de aplicare a legii.
    Referitor la art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, autorii exceptiei sustin ca prin textul criticat se creeaza o inegalitate de tratament intre detinatorul imobilului si persoana indreptatita la masuri reparatorii, intrucat se lasa la aprecierea detinatorului imobilului daca imobilul a fost preluat cu titlu valabil. Nici aceasta critica nu poate fi primita, intrucat din textul criticat nu rezulta un asemenea privilegiu pentru detinatorul imobilului. Persoana indreptatita are posibilitatea sa obtina, in conditiile legii, masurile reparatorii pentru imobilele de care a fost deposedata fara titlu valabil, iar asupra valabilitatii titlului se pronunta, de asemenea, in conditiile legii, instanta de judecata, iar nu detinatorul imobilului. Nu se poate retine asadar incalcarea art. 16 din Constitutie referitor la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
    Cu privire la dispozitiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, autorii reclama existenta unor neconcordante intre prevederile acestui text si dispozitiile cuprinse in art. 18 lit. a). Existenta unor neconcordante intre diferite texte legale sau ambiguitati in formularea altora nu reprezinta aspecte care vizeaza neconstitutionalitatea acestor texte, care sa se afle in competenta Curtii Constitutionale, ci probleme ce intra in atributiile legiuitorului.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) si (7), art. 27 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Domnica-Viorica Luca, Rodica Mioara Petrescu Cretu si Gabriel Dan Crecy in Dosarul nr. 2.767/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 16 decembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Ioana Marilena Chiorean