Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin.1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 6.101/97/2014* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că asupra constituţionalităţii textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 317 din 5 martie 2009 sau Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 27 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.101/97/2014*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Marcu (Vinţan) într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii civile a Tribunalului Hunedoara prin care a fost respinsă cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece se încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi egalitatea în drepturi a cetăţenilor, în măsura în care nu este recunoscută posibilitatea părţii de a ataca o hotărâre pronunţată în recurs, prin care nu s-au soluţionat unele capete de cerere sau nu au fost analizate unele excepţii ori motive de recurs.6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătoreşti.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.8. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conţinut: „Hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."13. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare", precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 17 privind cetăţenii români în străinătate şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, spre exemplu prin Decizia nr. 317 din 5 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, sau Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007, statuând, în esenţă, că prevederea art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căreia „Hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită", nu creează nicio discriminare, ea aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.16. De altfel, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994) că la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. Nu este contrar acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor.17. Prin deciziile menţionate Curtea a reţinut că acest text de lege este în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, fără a aduce nicio restrângere dreptului la un proces echitabil, şi că nicio dispoziţie constituţională sau reglementare internaţională nu stabileşte gradele de jurisdicţie şi numărul căilor de atac care trebuie prevăzute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrând în atribuţiile exclusive ale legiuitorului naţional. 18. Astfel, dispoziţia legală criticată cuprinde norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale, consfinţită prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", fiind în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 129, potrivit cărora „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legi".19. De aceea, nici accesul liber la justiţie nu este încălcat, întrucât stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Principiul accesului liber la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi modalităţile instituite de lege. Or, dispoziţia legală criticată dă expresie acestui principiu, reglementând o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate asupra cererilor de revizuire, permiţând astfel accesul liber la justiţie tuturor celor interesaţi.20. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea fundamentală potrivit cărora „Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară", Curtea observă că aceasta nu poate fi reţinută. Cetăţenii români aflaţi în străinătate bucurându-se de protecţia statului român, trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile ce le revin potrivit legilor române, iar această obligaţie de a folosi căile de atac în termenele stabilite de legiuitor este, de principiu, compatibilă cu absenţa acestora din ţară.21. Referitor la susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora dispoziţia legală criticată este neconstituţională în măsura în care nu este recunoscută posibilitatea părţii de a ataca o hotărâre pronunţată în recurs, prin care nu s-au soluţionat unele capete de cerere sau nu au fost analizate unele excepţii ori motive de recurs, Curtea reţine că, potrivit art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Aşadar, chiar din conţinutul normativ al textului rezultă că poate fi formulată revizuire în ipoteza unei hotărâri date în recurs care evocă fondul.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 6.101/97/2014* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 328 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin