DECIZIE   Nr. 480 din  9 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1197 din 14 decembrie 2004

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal, exceptie ridicata de Andrei Vasile Molnar in Dosarul nr. 1.221/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penala.
    La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Ioan Ban, cu delegatie la dosar, constatandu-se lipsa celeilalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Aparatorul autorului exceptiei arata ca dispozitiile art. 317 din Codul penal incrimineaza infractiunea de propaganda nationalist-sovina, ale carei elemente constitutive sunt de natura a aduce atingere libertatii de opinie politica a cetateanului. De asemenea, sustine ca, in aplicarea acestui text de lege, magistratul este obligat sa procedeze, contrar constiintei profesionale, la analize politice. In opinia sa se impune reformularea art. 317 din Codul penal, astfel incat sa se dea expresie libertatii de constiinta si exprimare, si solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate invocate.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale si normelor de drept international invocate de autorul exceptiei. In codurile penale romane anterioare nu a existat o incriminare asemanatoare, dar texte similare se regasesc si in legislatia altor tari, de exemplu in Codul penal german. Pe de alta parte, art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocat in sustinerea exceptiei de catre autor, instituie in alineatul 2 o serie de masuri necesare - formalitati, conditii sau restrangeri - care limiteaza exercitarea libertatii de exprimare, dispozitii care isi gasesc corespondent si in art. 53 din Legea fundamentala. In consecinta, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece nu exista contrarietate intre articolul criticat si textele constitutionale si internationale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 iulie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.221/2004, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 317 din Codul penal.
    Exceptia a fost ridicata de inculpatul Andrei Vasile Molnar in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva unei sentinte penale pronuntate de Tribunalul Sibiu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat nu mai corespunde noilor realitati si valorilor democratice aparate de statul de drept roman. Forma infractiunii prevazute de art. 317 din Codul penal este in stransa dependenta cu infractiunea prevazuta de art. 166 din acelasi cod. In timp ce pentru aceasta din urma fapta incriminarea a fost modificata tocmai pentru a indica abolirea regimului totalitar si inlocuirea lui cu unul democratic, infractiunea prevazuta de art. 317 a ramas in acelasi spirit in decursul celor 40 de ani care au trecut de la adoptarea codului, ceea ce indica, in opinia autorului, dorinta legiuitorului de a sanctiona in continuare anumite fapte de natura politica. Prevederile art. 317 din Codul penal au fost concepute in perioada comunismului pentru a sanctiona idei sau conceptii care nu corespundeau cu idealurile impuse fortat de catre statul comunist. In noile realitati democratice ale statului roman, incriminarea faptelor prevazute in textul de lege criticat vine in contradictie cu o serie de principii constitutionale, cum ar fi cel al pluralismului ideilor si formelor de manifestare politice. Textul criticat nu permite manifestarea libera a oricaror opinii, idei sau concepte, ci, dimpotriva, constrange cetateanul, sub amenintarea unor sanctiuni penale, sa adopte o anumita linie de gandire sau o anumita atitudine si interzice de asemenea, asocierea in vederea impartasirii anumitor idei sau conceptii care nu sunt conforme cu ideile exprimate de spectrul politic.
    In sfarsit, autorul exceptiei mai considera ca "art. 317 din Codul penal face o discriminare crasa intre cetateni, deoarece legile privesc pe toti cetatenii, indiferent ca sunt inscrisi intr-un partid politic sau nu". Prin actiunea Ministerului Public se incalca prevederile art. 18 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 18 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, precum si art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, cu urmatoarea motivare:
    Potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 73, legiuitorul este unica autoritate competenta sa stabileasca, prin lege organica, care fapte constituie infractiuni, in vederea apararii valorilor statului de drept consacrate de art. 1 - 13 din Constitutie, precum si a garantarii efective a exercitarii, potrivit legii, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului consacrate in Titlul II din Constitutie - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale.
    Arata de asemenea, ca "intrucat exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale se face in spatiul statului de drept, drepturile fundamentale nu sunt absolute, ci trebuie folosite numai in limitele interne si externe stabilite de lege, cu respectarea drepturilor altor persoane", ce decurg din Constitutie, precum si din tratatele si conventiile la care Romania este parte.
    Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in repetate randuri ca neluarea, de catre statele semnatare ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a masurilor pozitive necesare apararii reale a drepturilor garantate de conventie, constituie o incalcare a angajamentelor asumate prin semnarea acesteia (cauza Barbera impotriva Spaniei). Masurile pozitive se concretizeaza in masuri legislative, administrative si de orice alta natura, necesare salvgardarii drepturilor omului.
    Libertatea de exprimare consacrata de art. 30 din Legea fundamentala trebuie exercitata, de asemenea, in limitele stabilite de lege. Potrivit art. 53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans in situatiile expres prevazute in alin. (1), cu conditia existentei necesitatii, intr-o societate democratica, a restrangerii pe criterii nediscriminatorii si cu respectarea proportionalitatii cu situatia care a determinat-o.
    De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat in mai multe hotarari (Handyside impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Sunday Times impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Lingens impotriva Austriei) ca restrangerea adusa libertatii de exprimare este in concordanta cu dispozitiile conventiei daca este prevazuta de lege, este indreptata spre apararea unui scop legitim, dintre cele prevazute la art. 10, si este necesara intr-o societate democratica.
    Prin urmare, Guvernul apreciaza ca sunt intrunite toate elementele prevazute de art. 53 din Constitutie si de art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece restrangerea este prevazuta de lege intr-o maniera clara si accesibila, iar masura se impune pentru apararea securitatii nationale, a ordinii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Or, securitatea nationala, ordinea si morala publica sunt valori a caror existenta si dezvoltare depind de asigurarea bunei intelegeri intre cetateni, indiferent de rasa sau nationalitate.
    In ceea ce priveste celelalte dispozitii constitutionale, invocate in sprijinul exceptiei, Guvernul considera ca nu au legatura cu obiectul cauzei.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, deoarece din incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, dispusa de catre instanta de judecata, rezulta ca nu au fost indicate temeiurile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei si, pe cale de consecinta, ar fi aplicabile dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora sesizarile adresate Curtii Constitutionale trebuie facute in forma scrisa si motivate.
    In subsidiar, Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 317 din Codul penal nu contravin nici unui text din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 317 din Codul penal, care are urmatorul continut: "Propaganda nationalist-sovina, atatarea urii de rasa sau nationale, daca fapta nu constituie infractiunea prevazuta in art. 166, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea intre cetateni, ale art. 8 alin. (1) referitoare la pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor, ale art. 20 referitoare la "Tratatele internationale privind drepturile omului", ale art. 29 alin. (1) si (2) referitoare la libertatea gandirii si opiniilor si garantarea lor in spiritul tolerantei si respectului reciproc, ale art. 30 alin. (1) - (4) referitoare la inviolabilitatea libertatii de exprimare, ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public, ale art. 33 alin. (1) si (2) referitoare la garantarea accesului la cultura in conditiile legii, ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul cetatenilor de a se asocia liber si ale art. 124 alin. (1) si (2) referitoare la infaptuirea justitiei, precum si ale art. 10 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 18 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 18 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 317 din Codul penal, care incrimineaza propaganda nationalist-sovina si atatarea urii de rasa sau de nationalitate, nu contravin Constitutiei si nici textelor internationale invocate, deoarece nici unul dintre aceste texte nu legitimeaza savarsirea unor asemenea fapte.
    Curtea Constitutionala nu poate primi sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca prin dispozitia legala atacata se restrang drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor, cum ar fi dreptul la asociere, dreptul la informatie, libertatea constiintei sau libertatea de exprimare, dat fiind ca exercitarea acestor drepturi si libertati nu implica intoleranta nationala sau rasiala, adica negarea drepturilor si libertatilor altor persoane pe criterii de apartenenta nationala ori rasiala.
    Libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale si presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care sa garanteze tuturor persoanelor sa se manifeste potrivit propriilor optiuni in relatiile cu ceilalti membri ai colectivitatii. Tocmai de aceea, exercitarea unei propagande nationalist-sovine reprezinta, in esenta, o manifestare abuziva a drepturilor si libertatilor de mai sus.
    Curtea Constitutionala nu poate primi nici sustinerea ca prin incriminarea propagandei nationalist-sovine si a atatarii urii de rasa sau de nationalitate se lezeaza principiile constitutive si functionale ale statului roman si unicitatea poporului ori principiile pluralismului politic si egalitatii in drepturi, caci faptele incriminate prin dispozitia atacata sunt straine literei si spiritului normelor care consacra principiile amintite.
    Dimpotriva, tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, precum si conventiilor internationale la care Romania este parte.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul penal, exceptie ridicata de Andrei Vasile Molnar in Dosarul nr. 1.221/2004 al Curtii de Apel Alba-Iulia - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru