Decizia Nr.478 din 12.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tomis Team“ - S.R.L. din comuna Gălbiori, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 673/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Doru Postelnicu, cu împuternicire avocaţială depusă în şedinţa publică, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. În acest sens, arată că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat, deoarece se permite unei instanţe judecătoreşti să anuleze un act administrativ intrat în circuitul civil. De asemenea, susţine că textul de lege criticat contravine şi prevederilor art. 44 şi 45 din Constituţie, încălcând principiul securităţii raporturilor juridice civile şi libertatea economică.Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât specificul dreptului administrativ este preeminenţa intereselor publice asupra celor private.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 673/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Tomis Team“ - S.R.L. din comuna Gălbiori, judeţul Constanţa într-o cauză în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, în măsura în care permit unei instanţe judecătoreşti să interfereze în mod nejustificat cu atribuţiile ce revin puterii executive (administrative), prin posibilitatea recunoscută acesteia de a anula un act administrativ care se bucură de o prezumţie de legalitate şi care a intrat în circuitul civil; intrarea unui act administrativ în circuitul civil reprezintă un fine de neprimire al acţiunii în contencios administrativ, de anulare a unui asemenea act. Astfel susţine că, „în măsura în care prin dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 se recunoaşte posibilitatea autorităţii emitente de a obţine anularea unui act administrativ individual după ce acesta a intrat în circuitul civil, se prejudiciază în mod grav dreptul constituţional de proprietate privată al subiectelor de drept şi dreptul acestora de a-şi exercita activitatea unică la care este autorizat potrivit legii, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 44 şi 45 din Constituţia României“.Mai arată că, în cauzele Brumărescu împotriva României şi Androne împotriva României, precum şi în Cauza Societatea Comercială Maşinexportimport Industrial Group S.A. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că principiul securităţii raporturilor juridice este „unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului“. Prin urmare, consideră că reglementarea criticată este vădit neconstituţională, atâta timp cât nu prevede o limită temporală în care se poate exercita o acţiune în contencios administrativ, situaţie în care vătămarea raporturilor civile statornicite prin actul administrativ este şi mai accentuată.Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal apreciază că, sub aspectul temeiniciei, criticile de neconstituţionalitate nu se verifică.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul conţinut:Art.1. - „Subiectele de sesizare a instanţei“(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţia legală criticată contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitor la libertatea economică. Totodată, apreciază că dispoziţiile a căror neconstituţionalitate le invocă încalcă principiul securităţii raporturilor juridice consacrat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Textul de lege criticat prevede subiectele de sesizare a instanţei de contencios administrativ, precizând că, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei judecătoreşti anularea acestuia. Cu privire la acelaşi text de lege, dar cu o altă redactare, similară însă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, reţinând în esenţă că „posibilitatea autorităţii publice emitente a unui act administrativ nelegal să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, este o expresie a textului art. 1 alin. (5) din Constituţie. Curtea a mai constatat că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, s-ar putea ajunge la menţinerea în sistemul normativ a unor acte nelegale, care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct şi personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiţie, rămânând definitive şi putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public“.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, parţial aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În plus, Curtea constată că susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că aceste prevederi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin faptul că se dă posibilitatea instanţelor judecătoreşti de a anula un act administrativ intrat deja în circuitul civil, este neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti, iar, pe de altă parte, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat presupune exercitarea atribuţiilor specifice de către fiecare putere în parte, în mod independent. Or, dispoziţiile de lege criticate dau expresie acestui principiu constituţional, prevăzând că, în cazul în care actul administrativ unilateral nu mai poate fi revocat de autoritatea publică emitentă întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, anularea acestuia se poate dispune numai de instanţele judecătoreşti.În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice prin posibilitatea instanţei judecătoreşti de a anula actul administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, Curtea reţine că principiul stabilităţii raporturilor juridice, deşi nu este în mod expres consacrat de Constituţie, se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Acest principiu al stabilităţii raporturilor juridice nu poate implica însă promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalităţi. Obţinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică şi care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin soluţionarea cauzei de către instanţa judecătorească, chiar şi atunci când actul administrativ a intrat deja în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Posibilitatea recunoscută instanţelor judecătoreşti de a anula actul administrativ, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate, care reprezintă însuşi fundamentul statului de drept, neputând fi acceptată teza potrivit căreia actul administrativ ar trebui să-şi producă efectele în continuare, chiar dacă este nelegal, din moment ce a intrat în circuitul civil.În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitor la libertatea economică din Constituţie, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece dispoziţia cuprinsă de textul de lege criticat, text ce reglementează subiectele de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu are legătură cu protecţia dreptului de proprietate privată şi nici cu accesul liber al oricărei persoane la o activitate economică, liberă iniţiativă şi la exercitarea acestora în condiţiile legii. Este adevărat că anularea unui act administrativ poate produce grave consecinţe asupra dreptului de proprietate privată, însă Curtea constată că normele constituţionale invocate protejează exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului de proprietate privată, adică în limitele şi cu respectarea condiţiilor legale, iar nu a unui drept de proprietate constituit pe baza unui act administrativ nelegal.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tomis Team“ - S.R.L. din comuna Gălbiori, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 673/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean