DECIZIE Nr. 438 din 20 noiembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4, art.
10 alin. 1, 3 si 5 si art. 17 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de
locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din
fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 115 din 9 februarie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4, art. 10 alin. 1, 3 si 6 si art. 17 din Legea nr. 85/1992
privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din
fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
republicata, exceptie ridicata de Alexandru Casapu in Dosarul nr. 1.000/2003 al
Curtii de Apel Bacau.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca
neintemeiata, aratand ca textele legale criticate nu contravin prevederilor
constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 aprilie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.000/2003,
Curtea de Apel Bacau - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 1, alin. 2 si
alin. 3, art. 10 alin. 1, alin. 3 si 6 si art. 17 din Legea nr. 85/1992 privind
vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile
statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
republicata, exceptie ridicata de Alexandru Casapu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale criticate aduc atingere art. 41 alin. (1), (2) si (3), precum si art.
135 alin. (6) din Constitutie, fara a se arata in ce mod sunt incalcate aceste
dispozitii.
Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1
din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de
vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca dispozitiile art. 4 din
Legea nr. 85/1992, republicata, nu contravin, ci dimpotriva sunt o expresie a
dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate, dandu-se astfel
posibilitatea titularului contractului de inchiriere asupra unui garaj de a-l
cumpara fara licitatie. Se mai arata ca dreptul de proprietate asupra terenului
nu s-a constituit niciodata, astfel incat nu se poate face nici o discutie cu
privire la expropriere, asa cum s-ar fi impus ca urmare a invocarii art. 41
alin. (3) din Constitutie.
Obligatia statului de a atribui dreptul de proprietate asupra terenului
aferent cladirii exista numai in conditiile art. 10 din Legea nr. 85/1992,
republicata, acolo unde dreptul de proprietate principal se constituie in
privinta unei cladiri cu mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie,
pentru alte situatii nefiind obligatorie si vanzarea terenului aferent. Se mai
apreciaza ca obiectul actiunii nu il reprezinta protectia unui drept de
proprietate deja existent, ci constituirea dreptului de proprietate, astfel
incat nu exista interesul invocarii prevederilor constitutionale cu privire la
regimul proprietatii.
Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca art. 4 din Legea
nr. 85/1992, republicata, nu contravine textelor constitutionale invocate,
deoarece posibilitatea conferita de legiuitor titularilor contractelor de
inchiriere de a cumpara garajele construite din fondurile statului nu
reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate, ci o dobandire a acestuia.
Dreptul de proprietate astfel dobandit se va bucura de aceeasi ocrotire din
partea legii, specifica dreptului de proprietate privata, indiferent de
titular.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Analizand incheierea de sesizare, Curtea constata ca, desi instanta de
judecata a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 4 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr. 85/1992, republicata, se
observa ca textul criticat contine numai doua alineate. In ceea ce priveste
dispozitiile art. 10 din aceeasi lege, desi autorul exceptiei indica alin. 1, 3
si 6 ale acestui articol ca fiind neconstitutionale, se constata, din textele
redate de autor in motivarea exceptiei, ca s-a avut in vedere art. 10 alin. 1,
3 si 5.
Asadar Curtea va exercita controlul de neconstitutionalitate asupra
dispozitiilor art. 4, art. 10 alin. 1, 3 si 5 si art. 17 din Legea nr. 85/1992
privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din
fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
republicata, dispozitii al caror continut este urmatorul:
- Art. 4: "Garajele construite din fondurile statului, din fondurile
unitatilor economice sau bugetare de stat ori care inainte de 6 martie 1945 au
apartinut institutiilor sau societatilor cu capital privat pot fi cumparate de
catre titularii contractelor de inchiriere, fara licitatie.
Pretul de vanzare al acestor spatii se stabileste la valoarea de circulatie
de la data vanzarii.";
- Art. 10: "In cazul in care intr-o cladire sunt mai multe locuinte si
spatii cu alta destinatie, o data cu dreptul de proprietate asupra acestora se
dobandeste si dreptul de proprietate pe cote-parti de constructii si
instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi
decat in comun. (...)
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobandeste si asupra
terenului aferent cladirii, asa cum a fost determinat prin autorizatia de
construire sau prin fisele tehnice de masuratori ale terenului aferent
cladirii. (...)
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote,
proportional cu suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta
destinatie.";
- Art. 17: "Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot
fi cumparate numai de persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane
juridice care au sediul in Romania."
Criticile de neconstitutionalitate sunt motivate cu sustinerea ca textele
de lege atacate contravin prevederilor art. 41 alin. (1), (2) si (3), precum si
prevederilor art. 135 alin. (6) din Constitutie.
Potrivit Constitutiei republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si
renumerotarea textelor, art. 41 alin. (1), (2) si (3) a devenit art. 44 alin.
(1), (2) si (3), iar art. 135 alin. (6) a devenit art. 136 alin. (5).
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, urmand a fi respinsa pentru considerentele ce urmeaza.
Printr-o jurisprudenta bogata cu privire la Legea nr. 85/1992 Curtea a
statuat ca prin aceste prevederi a fost consacrata "o norma de justitie
sociala, intrucat s-a dat posibilitatea chiriasilor sa cumpere locuintele la
construirea carora au participat direct sau indirect in vechiul sistem
statal-juridic". Aceste texte reglementeaza o trecere in proprietatea
detinatorilor de locuinte, fosti chiriasi ai acestora, a locuintelor si a
terenurilor aferente acestor locuinte dobandite prin cumparare de la unitatile
economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor facandu-se integral sau
proportional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra constructiei
respective.
Asupra constitutionalitatii art. 10 din Legea nr. 85/1992, republicata, Curtea
s-a mai pronuntat. Astfel, prin Decizia nr. 278 din 1 iulie 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, a statuat
ca acest text este constitutional.
Atat solutia, cat si considerentele din aceasta decizie sunt valabile si in
cauza de fata, neexistand temeiuri pentru modificarea jurisprudentei.
In ceea ce priveste textul art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicata,
Curtea constata, de asemenea, ca nu contravine prevederilor art. 44 alin. (1),
(2) si (3) si art. 136 alin. (5) din Constitutie, republicata.
In practica sa jurisdictionala Curtea a statuat ca prevederile privind
garantarea si ocrotirea proprietatii, potrivit art. 44 din Constitutie,
republicata, se aplica numai dupa reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate.
Fata de cele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al
art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4, art. 10
alin. 1, 3 si 5 si art. 17 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte
si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile
unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata, exceptie ridicata de
Alexandru Casapu in Dosarul nr. 1.000/2003 al Curtii de Apel Bacau.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu