DECIZIE Nr. 422 din 13 noiembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si
completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 908 din 19 decembrie 2003
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de reprezentantii
Societatii Comerciale "Rodata" - S.A. si Societatii Comerciale
"Latina Prodplast" - S.R.L. in Dosarul nr. 1.245/2001 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia comerciala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, deoarece textele criticate au mai facut obiectul controlului
de constitutionalitate si nu exista motive care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.245/2001,
Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si 2 din Legea nr.
147/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Exceptia a fost ridicata de reclamantii Societatea Comerciala
"Rodata" - S.A. si Societatea Comerciala "Latina Prodplast"
- S.R.L. in dosarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei cauze
comerciale in contradictoriu cu parata Banca Comerciala "Robank" -
S.A.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
textele criticate aduc atingere principiilor egalitatii in drepturi si
accesului liber la justitie, intrucat obligatia de a achita in prealabil taxele
judiciare de timbru proportional cu valoarea obiectului cererii creeaza o
discriminare pe criterii de avere si o impiedicare a accesului neingradit la
justitie pentru persoanele care nu detin o avere insemnata, in situatia in care
cererea acestora are un obiect de valoare mare.
Tribunalul Bucuresti - Sectia comerciala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat accesul liber la justitie nu implica si gratuitatea serviciului
justitiei. Este legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit
din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la
acoperirea cheltuielilor acestora, iar avansarea acestor sume poate fi
recuperata, in temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civila, de
partea care cade in pretentii.
Referitor la pretinsa incalcare a principiilor prevazute in Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, in Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, precum si in Pactul international cu
privire la drepturile civile si politice, Guvernul arata ca aceste acte
normative internationale nu contin prevederi care sa consacre gratuitatea
actului de justitie.
Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale,
apreciaza ca nu sunt incalcate dispozitiile din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si nici cele din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice, intrucat acestea nu
contin prevederi care sa consacre gratuitatea actului de justitie.
In ceea ce priveste referirea la dispozitiile art. 21 din Constitutie,
apreciaza ca accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea justitiei in
toate cazurile. Taxa judiciara de timbru reprezinta o modalitate de acoperire
in parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justitiei, iar,
potrivit legii, contributia justitiabilului, prin avansarea unei parti din
aceste cheltuieli, poate fi recuperata de la partea care cade in pretentii.
De asemenea, nu poate fi primita nici sustinerea autorului exceptiei
privind incalcarea principiului egalitatii in drepturi, deoarece textele de
lege examinate nu fac nici o diferentiere intre contribuabili.
Critica de neconstitutionalitate, prin prisma art. 4 alin. (2) din
Constitutie, este apreciata de Avocatul Poporului ca nerelevanta pentru
solutionarea exceptiei.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicata, si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
1 si 2 din Legea nr. 146/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare, care au urmatorul continut:
- Art. 1: "Actiunile si cererile introduse la instantele
judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sunt supuse taxelor
judiciare de timbru, prevazute in prezenta lege, si se taxeaza in mod
diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu
exceptiile prevazute de lege.";
- Art. 2. "(1) Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la
instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pana la valoarea de 342.000 lei 17.000 lei;
b) intre 342.001 lei si 3.420.000 lei 17.000 lei + 10% pentru ce
depaseste 342.000 lei;
c) intre 3.420.001 lei si 34.200.000 lei 325.000 lei + 8% pentru ce
depaseste 3.420.000 lei;
d) intre 34.200.001 lei si 171.000.000 lei 2.787.000 lei + 6% pentru ce
depaseste 34.200.000 lei;
e) intre 171.000.001 lei si 342.000.000 lei 10.995.000 lei + 4% pentru
ce
depaseste 171.000.000 lei;
f) intre 342.000.001 lei si 1.710.000.000 lei 17.835.000 lei + 2% pentru
ce
depaseste 342.000.000 lei;
g) peste 1.710.000.001 lei 45.195.000 lei + 1% pentru
ce
depaseste 1.710.000.000 lei.
(2) In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la
valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului
urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa
aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.710.000 lei, indiferent
de valoarea contestata.
(3) Valoarea la care se calculeaza taxa de timbru este cea declarata in
actiune sau in cerere. Daca aceasta valoare este contestata sau apreciata de
instanta ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice
prevazute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin.
(1), art. 21 din Constitutie, republicata, ale art. 1 teza intai, art. 2 alin.
(1) si art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
precum si cele ale art. 14 alin. 1 teza intai si art. 26 din Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice. In urma aprobarii
Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 si a republicarii
acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie
2003, prevederile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei au urmatorul
continut:
- Art. 4 alin. (2) din Constitutie: "Romania este patria comuna si
indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de
nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de
apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.";
- Art. 16 alin. (1) din Constitutie: "Cetatenii sunt egali in fata
legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 din Constitutie: "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 1 teza intai din Declaratia Universala a Drepturilor Omului:
"Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
[...]";
- Art. 2 alin. (1) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului:
"Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate libertatile
proclamate in prezenta Declaratie, fara nici o deosebire, in special de rasa,
de culoare, de sex, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta
opinie, de origine nationala sau sociala, de avere, de nastere sau decurgand
din orice alta situatie.";
- Art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Toti oamenii
sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la o protectie egala a
legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei
discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si impotriva oricarei
provocari la o astfel de discriminare.";
- Art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale: "Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute
de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in
special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte
opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala,
avere, nastere sau orice alta situatie.";
- Art. 14 alin. (1) teza intai din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice: "Toti oamenii sunt egali in fata
tribunalelor si curtilor de justitie. [...]";
- Art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si
politice: "Toate persoanele sunt egale in fata legii si au, fara
discriminare, dreptul la o ocrotire din partea legii. In aceasta privinta legea
trebuie sa interzica orice discriminare si sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire
egala si eficace contra oricarei discriminari, in special de rasa, culoare,
sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala
sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si
completarile ulterioare, reglementeaza cuantumul taxelor judiciare de timbru
pentru actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele
judecatoresti.
Serviciile publice, in general, serviciul justitiei, in special, nu sunt,
de regula, gratuite. Pentru efectuarea acestor servicii statul avanseaza
cheltuieli care este firesc sa fie recuperate fie si numai partial, mai cu
seama atunci cand, ca urmare a serviciilor prestate, beneficiarii au obtinut
satisfacerea unor drepturi materiale.
Pe de alta parte, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat in
valoarea cheltuielilor de judecata stabilite de instanta de judecata prin
hotararea pe care o pronunta in cauza, plata acestora revenind partii care cade
in pretentii.
In felul acesta reclamantul care a platit taxele judiciare de timbru va
suporta pierderea sumelor de bani platite cu titlul acesta, numai atunci cand
instanta hotaraste ca actiunea sa nu este intemeiata sau nu indeplineste alte
conditii prevazute de lege pentru a fi admisa, altfel spus, atunci cand
reclamantul a pus in miscare in mod nejustificat serviciul public al justitiei.
In cazul in care actiunea introdusa de reclamant a fost admisa, instanta de
judecata il obliga pe parat la plata cheltuielilor de judecata, in acestea
cuprinzandu-se si taxele judiciare de timbru.
In ambele ipoteze enuntate mai sus, plata taxelor judiciare de timbru nu
este de natura sa-i cauzeze platitorului o pierdere injusta si nu poate fi
caracterizata, in consecinta, ca o impiedicare a accesului liber la justitie.
Curtea constata ca prevederile legale criticate nu aduc atingere nici
principiului egalitatii in drepturi, deoarece nu fac nici un fel de
diferentiere intre contribuabili.
Regula de baza in materia impozitelor si taxelor, prevazuta de legislatia
fiscala, care decurge din dispozitiile art. 56 alin. (1) din Constitutie,
potrivit carora "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si
prin taxe, la cheltuielile publice", este aceea ca pentru anumite
activitati desfasurate de institutiile publice se datoreaza taxe de timbru, cu
exceptia persoanelor care beneficiaza de scutire, aceste taxe avand rolul de
contributie la cheltuielile publice. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate
sustine ca taxa de timbru ar trebui sa fie stabilita intr-o suma fixa.
Stabilirea modalitatii de plata a taxelor de timbru, ca de altfel si a
cuantumului lor, este insa o optiune a legiuitorului, ce tine de politica
legislativa fiscala.
Curtea constata ca instituirea diferentiata a platii taxelor judiciare de
timbru dupa cum obiectul acestora este sau nu este evaluabil in bani, cu
exceptiile prevazute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusa
acestui principiu constitutional. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie,
"Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale
bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind,
asadar, la latitudinea legiuitorului sa stabileasca diferentiat modalitatea de
plata a taxelor judiciare de timbru, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere
principiului egalitatii in drepturi.
Curtea nu poate retine nici critica privind neconcordanta dintre
dispozitiile legale criticate: Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale, Pactul international cu privire la drepturile
civile si politice si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, deoarece
acestea nu contin prevederi care sa consacre gratuitatea actului de justitie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin.
(4), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 21 din Constitutie, precum si
al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Rodata" - S.A. si Societatea Comerciala "Latina Prodplast"
- S.R.L. in Dosarul nr. 1.245/2001 a Tribunalului Bucuresti - Sectia
comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 noiembrie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru