Decizia Nr.420 din 08.07.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 577 din 01 august 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Oana Cristina Puică	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Ioan Radu Gal în Dosarul nr. 316/64/2013 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6D/2014.2. La apelul nominal, pentru autorul excepţiei răspunde apărătorul ales Florin Sandu, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în faţa Tribunalului Covasna - Secţia civilă.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textele de lege criticate nu creează discriminare între două categorii de militari, opţiunea legiuitorului fiind justificată de specificitatea atribuţiilor cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază, care au contact direct cu publicul, motiv pentru care trebuie să prezinte, în primul rând, credibilitate. Mai arată că art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale interzice discriminarea cu privire la drepturile şi libertăţile reglementate de Convenţie. Or, dispoziţiile de lege criticate nu instituie un drept, ci o vocaţie pentru cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, şi anume aceea de a fi menţinute în activitate în cazul condamnării pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 12 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 316/64/2013, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Ioan Radu Gal cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect anularea unui act administrativ.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) teza întâi privind universalitatea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, precum şi prevederile art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât creează o situaţie dezavantajoasă, discriminatorie pentru cadrele militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază, comparativ cu cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, prin excluderea nemotivată de la beneficiul menţinerii în activitate în cazul condamnării pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea executării acesteia. Arată că alin. (1) al art. 87 din Legea nr. 80/1995 instituie, ca regulă generală, trecerea în rezervă a tuturor cadrelor militare, indiferent de armă, în situaţia condamnării pentru astfel de infracţiuni. Cu toate acestea, în alin. (3) al aceluiaşi articol, se prevede posibilitatea menţinerii în activitate a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanţilor/şefilor care au stabilite competenţe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naţionale. Mai mult, potrivit art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995, dispoziţiile art. 87 alin. (1) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază, iar dispoziţiile art. 87 alin. (3) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Autorul excepţiei consideră că este evidentă discriminarea pozitivă în cazul cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, respectiv negativă - în cazul celor din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază, de vreme ce, fără niciun motiv, numai celor din prima categorie li se permite menţinerea în activitate în situaţia arătată, deşi ambele categorii au acelaşi statut profesional.7. Tribunalul Covasna - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituţionale, întrucât creează o situaţie diferenţiată între categorii de cadre militare. Instanţa opinează că toate cadrele militare ar trebui să aibă posibilitatea de a fi menţinute în activitate, în condiţii egale.8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece tratamentul juridic diferit aplicat categoriilor vizate de normele legale criticate este justificat prin prisma atribuţiilor fiecărei structuri în parte. Or, acest aspect permite legiuitorului să stabilească pentru anumite categorii socio-profesionale măsuri specifice desfăşurării în condiţii optime a activităţii în acele domenii, inclusiv menţinerea în activitate în situaţia unor condamnări la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile de lege criticate au fost introduse prin Legea nr. 53/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 26 aprilie 2011, având următorul cuprins:

– Art. 87 alin. (3): „Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate înainte de începerea executării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanţilor/şefilor care au stabilite competenţe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naţionale.“;

– Art. 109 alin. (9) şi (11): „Dispoziţiile art. 87 alin. 1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază.[...] Dispoziţiile art. 87 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.“ Ulterior sesizării Curţii, la 1 februarie 2014, art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a fost modificat, cu menţinerea soluţiei legislative atacate, prin Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, având următorul cuprins: „Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate, înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanţilor/şefilor care au stabilite competenţe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naţionale.“ 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) teza întâi privind universalitatea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, precum şi a prevederilor art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia solicită modificarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul reglementării posibilităţii menţinerii în activitate în cazul condamnării pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea executării acesteia, şi pentru cadrele militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aspect care excedează controlului Curţii Constituţionale. În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 15. Mai mult, autorul excepţiei nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia, întrucât o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar schimba cu nimic situaţia autorului ei, ci ar privi numai drepturile altor persoane. 16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Ioan Radu Gal în Dosarul nr. 316/64/2013 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică