DECIZIE Nr. 417 din 14 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin.
3 si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1044 din 11 noiembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 504 alin. 3 si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Grigore Tomescu in Dosarul nr. 4.414/2003 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
La apelul nominal a raspuns Ministerul Apararii Nationale prin consilier juridic,
lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul partii prezente solicita Curtii respingerea exceptiei,
apreciind motivele invocate de autorul exceptiei ca fiind lipsite de temei
juridic.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sustinand ca textele de lege
criticate sunt in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale
referitoare la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, cu
atat mai mult cu cat art. 504 alin. 3 si art. 506 alin. 2 din Codul de
procedura penala instituie tocmai normele procesuale necesare exercitarii
dreptului la repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii
pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
4.414/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504
alin. 3 si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala. Exceptia a fost
ridicata de Grigore Tomescu intr-un litigiu al carui obiect il constituie
actiunea in pretentii pentru repararea pagubelor suferite de autorul exceptiei
ca urmare a arestarii preventive, nedrepte.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 504 alin. 3 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, deoarece
incalca dispozitiile constitutionale ale art. 20 alin. (1), referitoare la
tratatele internationale privind drepturile omului, raportate la art. 6 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, precum si ale art. 53
privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati. De asemenea,
autorul exceptiei sustine ca dispozitiile art. 506 alin. 2 din Codul de
procedura penala, prin care se instituie un termen de prescriptie referitor la
introducerea actiunii pentru repararea pagubei, sunt neconstitutionale.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a penala considera ca exceptia este
neintemeiata, intrucat prevederile art. 504 alin. 3 si, pe cale de consecinta,
cele ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala nu contravin
dispozitiilor art. 21 si art. 20 alin. (1) din Constitutie, republicata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu prevederile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca sunt neintemeiate criticile formulate prin exceptia
de neconstitutionalitate, deoarece prevederile art. 504 din Codul de procedura
penala sunt in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale ale art. 126
alin. (2), in temeiul carora legiuitorul stabileste regulile privind procedura
de judecata. Astfel, prevederile art. 504 alin. 3 nu ingradesc liberul acces la
justitie, ci instituie tocmai normele procesuale necesare exercitarii acestui
drept, fara a realiza vreo discriminare intemeiata pe vreunul din criteriile
prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, republicata. In ceea ce priveste
dispozitiile art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala, Guvernul arata ca
instituirea prin lege a unui termen de prescriptie este in concordanta cu
prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (2).
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 504 alin. 3 si ale art. 506
alin. 2 din Codul de procedura penala nu contin dispozitii contrare dreptului
partilor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces
echitabil, precum si de judecarea cauzei lor intr-un termen rezonabil.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 504 alin. 3
si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala fata de dispozitiile art.
20 din Constitutie, republicata, Avocatul Poporului mentioneaza ca acestea nu
au incidenta in cauza.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
504 alin. 3 si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala, care au
urmatorul continut:
- Art. 504 alin. 3 (Cazuri care dau dreptul la repararea pagubei materiale
sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori
restrangerii de libertate in mod nelegal): "Privarea sau restrangerea de
libertate in mod nelegal trebuie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a
procurorului de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate, prin
ordonanta a procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a
urmaririi penale pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin
hotarare a instantei de revocare a masurii privative sau restrictive de
libertate, prin hotarare definitiva de achitare sau prin hotarare definitiva de
incetare a procesului penal pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit.
j).";
- Art. 506 alin. 2 (Actiunea pentru repararea pagubei): "Actiunea
poate fi introdusa in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive, dupa
caz, a hotararilor instantei de judecata sau a ordonantelor procurorului,
prevazute in art. 504."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
urmatoarele prevederi din Constitutie:
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (1): "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
De asemenea, autorul exceptiei sustine incalcarea prin textele de lege
criticate si a dispozitiilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un
proces echitabil.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa.
Dispozitiile art. 504 din Codul de procedura penala reglementeaza cazurile
care dau dreptul la repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul
condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod
nelegal. Aceste cazuri pot fi dovedite prin actele de procedura prevazute in
alin. 3 al art. 504, si anume: prin ordonanta procurorului de revocare a
masurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanta procurorului de
scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale pentru cauza
prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin hotarare a instantei de revocare
a masurii privative sau restrictive de libertate, prin hotarare definitiva de
achitare sau prin hotarare definitiva de incetare a procesului penal pentru
cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j).
Curtea constata ca aceste prevederi legale sunt o concretizare a
principiului constitutional prevazut de art. 52 alin. (3) din Constitutie,
conform caruia "Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate
prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii
[...]". Pe cale de consecinta, realizarea dreptului la repararea de catre
stat a pagubei cauzate prin erorile judiciare are loc in conditiile legii,
motiv pentru care este constitutionala reglementarea conditiilor in care se
face angajarea raspunderii statului pentru plata despagubirilor cuvenite.
De asemenea, Curtea constata ca textele de lege mentionate nu numai ca nu
ingradesc accesul liber la justitie, ci instituie tocmai normele procedurale
necesare exercitarii acestui drept, fiind in deplina concordanta si cu
dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2), in temeiul carora
procedura de judecata este prevazuta numai prin lege.
Reglementarea expresa a actelor procedurale prin care se constata
incalcarea libertatii individuale nu este de natura a limita accesul liber la
justitie a acelor persoane care nu se regasesc in unul dintre cazurile
enumerate in art. 504 alin. 3, acestea avand posibilitatea de a-si valorifica
dreptul in justitie pe alte cai legale. Orice persoana interesata se poate
adresa justitiei, dar in conditiile legii si urmand procedura prevazuta de
lege.
Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca
liberul acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana poate sesiza
instantele judecatoresti in cazul in care considera ca drepturile, libertatile
sau interesele sale legitime au fost incalcate, iar nu faptul ca acest acces nu
poate fi supus nici unei conditionari, competenta de a stabili regulile de
desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti revenindu-i
legiuitorului, fiind o aplicare a dispozitiilor constitutionale cuprinse in
art. 126 alin. (2). De altfel, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului s-a statuat ca o caracteristica a principiului liberului acces la
justitie este aceea ca nu este un drept absolut (cazul Ashingdane contra
Regatului Unit al Marii Britanii - 1985). Astfel, acest drept care cere, prin
insasi natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor
limitari sau conditionari atat timp cat nu este atinsa insasi substanta sa.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
506 alin. 2 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca aceasta este
neintemeiata. Dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei sau
alte norme cuprinse in Constitutia Romaniei, in pacte ori tratate
internationale la care Romania este parte nu prevad imprescriptibilitatea
dreptului persoanelor prejudiciate, prin masuri ilegale de detinere, de a porni
actiune in repararea pagubei, si nici un termen limita in care acest drept
poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constitutie, republicata,
prin expresia "conditiile legii", lasa la optiunea legiuitorului
stabilirea conditiilor procedurale in care dreptul la reparatii poate fi
exercitat. Aceeasi idee se regaseste si in dispozitiile art. 3 din Protocolul
nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, potrivit carora "Atunci cand o condamnare penala definitiva
este ulterior anulata sau cand este acordata gratierea, pentru ca un fapt nou
sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care
a suferit o pedeapsa din cauza acestei condamnari este despagubita conform
legii ori potrivit practicii in vigoare in statul respectiv, cu exceptia
cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a faptului
necunoscut ii este imputabila in tot sau in parte". Termenul de 18 luni,
prevazut la art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala, este un termen de
prescriptie a dreptului la actiune, rezonabil, care asigura conditiile optime
celui prejudiciat pentru a exercita actiune in justitie in scopul obtinerii
reparatiilor legale.
Analizand critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 53 din
Constitutie, republicata, se constata ca stabilirea cazurilor de reparare a
pagubei (art. 504 din Codul de procedura penala), precum si regulile de sesizare
a instantei de judecata (art. 506 din Codul de procedura penala) nu incalca
aceste dispozitii constitutionale, deoarece art. 53 este aplicabil numai in
ipoteza in care exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior,
nu s-a constatat.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 3
si ale art. 506 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Grigore Tomescu in Dosarul nr. 4.414/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a
V-a civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu