DECIZIE Nr.
413 din 25 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 516 din 14 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
luliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1
din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Gheorghe Onaca în Dosarul nr. 43.895/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 230 D/2005, având ca
obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Fănica Enache, Mădălin Enache, Raluca Enache, Victoria Bogdan şi Vladimir Sevcenco în Dosarul nr. 22.815/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Partea prezentă, precum şi
reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 230 D/2005 la Dosarul nr.
106 D/2005, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul părţii prezente Gheorghe Onaca, având calitatea de autor al excepţiei de neconstituţionalitate, care reiterează argumentele expuse în faţa instanţei de
judecată care a sesizat Curtea
Constituţională, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca
neîntemeiată, invocând
jurisprudenta Curţii Constituţionale în această materie şi
apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin
prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, reţine următoarele:
Prin Incheierile din 17 ianuarie 2006 şi 16 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 43.895/3/2005 şi nr. 22.815/299/2005, Tribunalul
Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Onaca şi, respectiv, Fănica
Enache, Mădălin Enache, Raluca Enache, Victoria Bogdan
şi Vladimir Sevcenco în
dosarele menţionate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei Gheorghe Onaca susţine că dispoziţiile de
lege criticate încalcă
prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa
legii, şi ale art. 21 alin.
(1) privind accesul liber la justiţie, deoarece limitează formularea plângerii numai împotriva actelor efectuate de procuror,
prin care s-a finalizat cercetarea penală, şi nu şi împotriva celor prin care s-a dispus
continuarea cercetărilor
penale.
Autorii excepţiei Fănica Enache,
Mădălin Enache, Raluca Enache, Victoria Bogdan şi Vladimir Sevcenco susţin că textul de
lege criticat încalcă
prevederile constituţionale
referitoare la liberul acces la justiţie, fără a aduce nici un argument în sprijinul
acestor susţineri.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală şi
Judecătoria
Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale
invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de
sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepţia de
neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că prevederile art. 2781 alin. 1
din Codul de procedură penală constituie o garanţie a respectării dreptului de acces liber la justiţie.
Avocatul Poporului apreciază că excepţia de
neconstitu-ţionalitate este
neîntemeiată, întrucât textul
de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului
Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,
10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile
art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva
rezoluţiei de
neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror,
persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate
pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de
rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa căreia
i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece
cauza în primă
instanţă."
Prevederile din Legea fundamentală pretins încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art.
21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că prin numeroase decizii s-a pronunţat asupra constituţionalităţii art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală. De exemplu, în Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 703 din 4 august 2005, Curtea Constituţională a statuat că plângerea reglementată de dispoziţiile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei
de a se adresa instanţei de
judecată competente, atunci
când este nemulţumită de soluţia dată plângerii
sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, care consacră
dreptul de acces liber la justiţie.
In acelaşi sens, în Decizia nr. 293 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 630 din 19 iulie 2005, respingând excepţia ca neîntemeiată,
Curtea a reţinut că dispoziţiile alin. 1 al art. 2781 din Codul de procedură penală asigură
exercitarea efectivă a
dreptului de acces la justiţie.
Faptul că în sfera actelor
împotriva cărora partea poate
face plângere în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală nu sunt prevăzute
în mod expres şi alte acte ale
procurorului nu reprezintă o
problemă de constituţionalitate, de competenţa Curţii Constituţionale.
Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudenta sa că „nu se poate substitui legiuitorului
pentru adăugarea unor noi
prevederi celor instituite" (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 90 din 12 mai 1995) şi
că „ea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a
abroga sau de a modifica o normă juridică"
spre a îndeplini rolul de „legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12
martie 1996, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
De asemenea, în Decizia nr. 74 din 8 februarie 2005 şi în Decizia nr. 27 din 27 ianuarie 2005,
Curtea a statuat că
prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală sunt în
deplină concordanţă cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 din Legea
fundamentală.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia
pronunţată prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte susţinerile
autorilor excepţiei, Fănica Enache, Mădălin Enache,
Raluca Enache, Victoria Bogdan şi Vladimir Sevcenco, Curtea constată că aceştia nu formulează nici un argument prin care să susţină neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci se limitează doar la indicarea normelor constituţionale pretins încălcate. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în
jurisprudenţa sa, de exemplu
în Decizia nr. 222 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 iunie
2005, Curtea nu se poate substitui părţii cu privire la
invocarea unor motive de neconstituţionalitate, raportând dispoziţiile legale criticate la textele constituţionale indicate de autori. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992.
Faţă de
cele arătate, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 alin. (1) şi (6) din
Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 2781
alin. 1 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Gheorghe Onaca în Dosarul nr. 43.895/3/2005 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia I penală şi de Fănica Enache, Mădălin Enache,
Raluca Enache, Victoria Bogdan şi Vladimir Sevcenco în Dosarul nr. 22.815/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu