DECIZIE Nr. 41 din 4 februarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 210 din 31 martie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din
Oradea in Dosarul nr. 241/C/2002 a Tribunalului Bihor.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca neintemeiata, aratand ca, asupra constitutionalitatii textului
legal criticat, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 353/2001, statuand ca
aceste dispozitii sunt constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 martie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 241/C/2002,
Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Prepozitura Ordinului
Canonic Premonstratens din Oradea intr-o cauza avand ca obiect revendicarea
unor imobile.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 8 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 contravine
prevederilor art. 16 din Constitutie, intrucat face referire "la
nerepararea incalcarii dreptului de proprietate al comunitatilor minoritatilor
nationale". Este invocata si incalcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din
Legea fundamentala, intrucat textul criticat nu respecta Avizul Consiliului
Europei nr. 176/1993, care defineste conditiile de primire a Romaniei, ca
membru cu puteri depline, in acest organism european, si nici Hotararea
Consiliului Europei nr. 1.123/1997, care prevede restituirea bunurilor
bisericesti in baza principiului "restitutio in integrum".
De asemenea autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate
incalca "principiul egalitatii formelor de proprietate, discriminand in
mod inadmisibil dreptul de proprietate al imobilelor care au apartinut cultelor
religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale in raport cu ceilalti
titulari de drept de proprietate" si contravenind astfel prevederilor art.
41 alin. (2) din Constitutie.
Tribunalul Bihor apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind
neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca textul legal criticat nu
contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Dimpotriva, prin
acest text se prevede ca regimul juridic al imobilelor care au apartinut
cultelor religioase, fara distinctie, sau minoritatilor nationale se va stabili
prin acte normative speciale, iar pana la adoptarea acestora imobilele se
indisponibilizeaza.
In legatura cu sustinerea potrivit careia textul criticat contravine
prevederilor art. 20 alin. (2) din Constitutie, Guvernul arata ca aceste
dispozitii constitutionale se refera la preeminenta pactelor si tratatelor care
privesc drepturile fundamentale ale omului, prevederile constitutionale neputand
fi extinse si la alte angajamente pe care Romania si le-ar asuma prin acte cu
caracter international. Simpla amanare a reglementarii situatiei juridice a
acestor imobile nu poate fi asimilata cu incalcarea obligatiei de restituire.
In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea
fundamentala, Guvernul arata ca "pana in momentul stabilirii prin lege a
modului de restituire a imobilelor ce au apartinut cultelor religioase, nu se
pune problema ocrotirii vreunui drept de proprietate".
Presedintii celor doua camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, potrivit
carora: "Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor
religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat sau de
alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pana la
adoptarea acestor reglementari este interzisa instrainarea imobilelor in cauza
sau schimbarea destinatiei acestora."
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea
sunt neintemeiate, pentru cele ce urmeaza.
Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, criticat ca fiind neconstitutional,
stabileste ca regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor
religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, ce au fost preluate de
stat sau alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative
speciale, iar pana la adoptarea unor asemenea reglementari instrainarea sau
schimbarea destinatiei imobilelor in cauza este interzisa.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca aceste
prevederi incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16, 20 si ale art. 41
alin. (2).
Examinand aceste sustineri, Curtea observa ca art. 8 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 nu stabileste vreo distinctie sau discriminare in sensul celor
aratate de catre autorul exceptiei, astfel ca nu se poate retine incalcarea
art. 16 din Constitutie. Dimpotriva, prin dispozitia legala criticata se
prevede ca regimul juridic al imobilelor ce au apartinut cultelor religioase,
fara distinctie, sau minoritatilor nationale se va stabili prin acte normative
speciale, iar pana la adoptarea acestora imobilele se indisponibilizeaza.
In legatura cu incalcarea dispozitiilor art. 20 din Constitutie, referitoare
la interpretarea si aplicarea drepturilor si libertatilor cetatenesti in
concordanta cu prevederile tratatelor si pactelor internationale la care
Romania este parte, precum si preeminenta acestor reglementari in situatia
existentei unor neconcordante intre ele si reglementarile interne, Curtea
constata ca textul constitutional face vorbire de pacte si tratate
internationale si nu se refera si la alte angajamente pe care Romania si le-ar
asuma prin alte acte cu caracter international.
De altfel, asupra constitutionalitatii art. 8 alin. (2) din Legea nr.
10/2001, in raport cu prevederile art. 16 si 20 din Legea fundamentala, Curtea
s-a pronuntat prin Decizia nr. 353 din 19 decembrie 2001, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2002,
constatand ca acest text este constitutional.
Curtea constata ca nu au intervenit elemente noi de natura a determina o
modificare a jurisprudentei sale, astfel ca exceptia urmeaza a fi respinsa.
In ce priveste sustinerea potrivit careia acest text contravine
prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea fundamentala, Curtea in jurisprudenta
sa, de exemplu prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995 si prin Decizia nr.
136 din 21 octombrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, a statuat ca prevederile privind garantarea
si ocrotirea proprietatii, potrivit art. 41 din Constitutie, se aplica numai
dupa reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Considerentele din aceasta decizie sunt valabile si in prezenta cauza,
intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a
jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea in Dosarul nr.
241/C/2001 al Tribunalului Bihor.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 februarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu