DECIZIE Nr. 402 din 14 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 807 din 6 septembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Mihai Rachiteanu in
Dosarul nr. 372/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala.
La apelul nominal sunt prezenti autorul exceptiei, personal, precum si
partile Ion Popa, Lilica Dinu, Marian Dinu si Manole Marian, lipsind partile
Gheorghe Lazarescu, Ministerul Finantelor Publice si Societatea Comerciala
"Carpin International" - S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea
Comerciala "Padeea" - S.R.L. din Ploiesti, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Avand cuvantul, autorul exceptiei, precum si partile prezente solicita
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Decizia penala nr. 301/R din 11 februarie 2005, pronuntata in Dosarul
nr. 372/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie,
cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Mihai
Rachiteanu in fata Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti care, prin Incheierea
din 10 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 7.136/2004, a respins ca
inadmisibila exceptia invocata. Impotriva acestei incheieri Mihai Rachiteanu a
declarat recurs. Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a admis recursul astfel
formulat si a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate invocata.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de
lege criticat "introduce un criteriu de discriminare intre cetatenii care
au savarsit infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000 si ceilalti
cetateni", constand in faptul ca "cei cercetati judecatoreste pentru
savarsirea unor infractiuni numite de coruptie apar in fata unor complete de judecata
anume desemnate, prestabilite, in timp ce toti ceilalti cetateni ce savarsesc
infractiuni ce excedeaza Legii nr. 78/2000 sunt judecati de complete de
judecata desemnate aleatoriu intr-o componenta stabilita de legea comuna".
In opinia autorului exceptiei, componenta extraordinara a completelor
specializate (doi judecatori, si nu unul ca in componenta ordinara), scopul
subsidiar pentru care au fost infiintate aceste complete si, in general, scopul
Legii nr. 78/2000 - eradicarea coruptiei cu orice pret - plaseaza aceste
complete in categoria de "instanta extraordinara", interzisa prin
Constitutie. Se mai arata ca numirea magistratilor in astfel de complete
creeaza premisele unor indoieli privitoare la impartialitatea judecatii.
Astfel, intrucat pronuntarea unor solutii care ar infirma actul de sesizare al
instantei ar crea pericolul pentru acestia [magistratii] de a nu mai fi numiti
in "complete specializate", pierzandu-se astfel unele privilegii de
ordin salarial", se naste suspiciunea "ca solutiile completelor specializate
vor fi intotdeauna in consens cu actul de sesizare al instantei".
Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In opinia instantei, faptul ca
infractiunile de coruptie sunt judecate in fond de catre complete specializate
formate din doi judecatori anume desemnati nu echivaleaza cu instituirea unei
instante extraordinare, intrucat justitia este infaptuita de instantele
judecatoresti, iar procedura de judecata este prevazuta numai prin lege,
inclusiv in ceea ce priveste numarul judecatorilor care compun completele ce
judeca in prima instanta diferitele categorii de infractiuni. Se arata totodata
ca Legea fundamentala prevede posibilitatea infiintarii unor complete
specializate in diferite domenii, astfel incat functionarea unor complete
speciale pentru judecarea infractiunilor de coruptie nu incalca dispozitiile
constitutionale, ci, dimpotriva, creeaza premisa perfectionarii actului de
justitie. Imprejurarea ca, la judecarea in prima instanta, compunerea
completelor de judecata este diferentiata in functie de includerea
infractiunilor in categoria celor de coruptie nu reprezinta o incalcare a
principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice,
intrucat nu este contrara principiului egalitatii instituirea unor reguli
speciale, inclusiv in ceea ce priveste constituirea instantei, atata timp cat
se asigura egalitatea juridica a cetatenilor.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata. Faptul ca, la
judecarea in prima instanta, compunerea completelor de judecata este
diferentiata in functie de includerea infractiunilor in categoria celor de
coruptie nu reprezinta, in opinia Guvernului, o incalcare a principiului egalitatii
in drepturi a cetatenilor, intrucat legiuitorul poate sa instituie, in anumite
materii, reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste constituirea instantei.
De asemenea, faptul ca infractiunile de coruptie sunt judecate in fond de catre
complete specializate formate din doi judecatori anume desemnati nu echivaleaza
cu instituirea unei instante extraordinare.
Avocatul Poporului considera ca sesizarea Curtii Constitutionale de catre
Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala, printr-o decizie, iar nu prin
incheiere, astfel cum prevad imperativ dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea
nr. 47/1992, este nelegala.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorului
exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea
faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003
privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea
si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit carora: "(1) Pentru judecarea in
prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie
complete specializate.
(2) La judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate
sunt formate din 2 judecatori."
Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei au urmatorul
cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
- Art. 126 alin. (5) teza intai: "Este interzisa infiintarea de
instante extraordinare. [...]".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
Curtea retine ca, in temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din
Constitutie, potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si
procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorului ii
revine obligatia constitutionala de a reglementa procedura de judecata si, in
acest cadru, compunerea completelor ce judeca diferitele categorii de
infractiuni. In exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentala,
legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli
speciale de procedura, cum este si cazul normelor criticate, prin care s-a
stabilit ca pentru judecarea in prima instanta a unei anumite categorii de
infractiuni - infractiunile de coruptie - sa se instituie complete
specializate, scopul vadit al acestor dispozitii legale fiind perfectionarea
actului de justitie.
Constituirea unor astfel de complete nu are semnificatia instituirii unor
instante extraordinare, asa cum eronat sustine autorul exceptiei, intrucat,
potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin
Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti
stabilite de lege", iar judecatorii care compun completele specializate
fac parte din instantele judecatoresti prevazute de lege, indeplinind cerintele
de independenta si impartialitate impuse de prevederile constitutionale. De
altfel, nici un text "constitutional nu interzice specializarea
completelor de judecata, ci, dimpotriva, Legea fundamentala permite chiar
infiintarea de instante specializate in anumite materii [art. 126 alin. (5)
teza a doua din Constitutie].
Nu poate fi primita nici sustinerea privind pretinsa incalcare a
principiului egalitatii, cata vreme textul de lege criticat se aplica in mod
nediferentiat tuturor persoanelor aflate in ipoteza sa, respectiv tuturor celor
care au savarsit infractiuni de coruptie. Curtea Constitutionala a statuat in
mod constant in jurisprudenta sa faptul ca egalitatea nu este sinonima cu
uniformitatea, principiul egalitatii presupunand un tratament juridic diferit
pentru situatii diferite. Or, persoanele care au savarsit infractiuni de
coruptie se afla intr-o situatie juridica diferita de cea a persoanelor care au
savarsit alte infractiuni, astfel incat este justificata, distinctia facuta de
legiuitor.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie, exceptie ridicata de Mihai Rachiteanu in Dosarul nr. 372/2005 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta