DECIZIE   Nr. 402 din 14 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 807 din  6 septembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Iuliana Nedelcu        - procuror
    Marieta Safta          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Mihai Rachiteanu in Dosarul nr. 372/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala.
    La apelul nominal sunt prezenti autorul exceptiei, personal, precum si partile Ion Popa, Lilica Dinu, Marian Dinu si Manole Marian, lipsind partile Gheorghe Lazarescu, Ministerul Finantelor Publice si Societatea Comerciala "Carpin International" - S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea Comerciala "Padeea" - S.R.L. din Ploiesti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Avand cuvantul, autorul exceptiei, precum si partile prezente solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Decizia penala nr. 301/R din 11 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 372/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Mihai Rachiteanu in fata Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti care, prin Incheierea din 10 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 7.136/2004, a respins ca inadmisibila exceptia invocata. Impotriva acestei incheieri Mihai Rachiteanu a declarat recurs. Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a admis recursul astfel formulat si a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate invocata.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat "introduce un criteriu de discriminare intre cetatenii care au savarsit infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000 si ceilalti cetateni", constand in faptul ca "cei cercetati judecatoreste pentru savarsirea unor infractiuni numite de coruptie apar in fata unor complete de judecata anume desemnate, prestabilite, in timp ce toti ceilalti cetateni ce savarsesc infractiuni ce excedeaza Legii nr. 78/2000 sunt judecati de complete de judecata desemnate aleatoriu intr-o componenta stabilita de legea comuna". In opinia autorului exceptiei, componenta extraordinara a completelor specializate (doi judecatori, si nu unul ca in componenta ordinara), scopul subsidiar pentru care au fost infiintate aceste complete si, in general, scopul Legii nr. 78/2000 - eradicarea coruptiei cu orice pret - plaseaza aceste complete in categoria de "instanta extraordinara", interzisa prin Constitutie. Se mai arata ca numirea magistratilor in astfel de complete creeaza premisele unor indoieli privitoare la impartialitatea judecatii. Astfel, intrucat pronuntarea unor solutii care ar infirma actul de sesizare al instantei ar crea pericolul pentru acestia [magistratii] de a nu mai fi numiti in "complete specializate", pierzandu-se astfel unele privilegii de ordin salarial", se naste suspiciunea "ca solutiile completelor specializate vor fi intotdeauna in consens cu actul de sesizare al instantei".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In opinia instantei, faptul ca infractiunile de coruptie sunt judecate in fond de catre complete specializate formate din doi judecatori anume desemnati nu echivaleaza cu instituirea unei instante extraordinare, intrucat justitia este infaptuita de instantele judecatoresti, iar procedura de judecata este prevazuta numai prin lege, inclusiv in ceea ce priveste numarul judecatorilor care compun completele ce judeca in prima instanta diferitele categorii de infractiuni. Se arata totodata ca Legea fundamentala prevede posibilitatea infiintarii unor complete specializate in diferite domenii, astfel incat functionarea unor complete speciale pentru judecarea infractiunilor de coruptie nu incalca dispozitiile constitutionale, ci, dimpotriva, creeaza premisa perfectionarii actului de justitie. Imprejurarea ca, la judecarea in prima instanta, compunerea completelor de judecata este diferentiata in functie de includerea infractiunilor in categoria celor de coruptie nu reprezinta o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, intrucat nu este contrara principiului egalitatii instituirea unor reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste constituirea instantei, atata timp cat se asigura egalitatea juridica a cetatenilor.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata. Faptul ca, la judecarea in prima instanta, compunerea completelor de judecata este diferentiata in functie de includerea infractiunilor in categoria celor de coruptie nu reprezinta, in opinia Guvernului, o incalcare a principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, intrucat legiuitorul poate sa instituie, in anumite materii, reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste constituirea instantei. De asemenea, faptul ca infractiunile de coruptie sunt judecate in fond de catre complete specializate formate din doi judecatori anume desemnati nu echivaleaza cu instituirea unei instante extraordinare.
    Avocatul Poporului considera ca sesizarea Curtii Constitutionale de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala, printr-o decizie, iar nu prin incheiere, astfel cum prevad imperativ dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, este nelegala.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit carora: "(1) Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.
    (2) La judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori."
    Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    - Art. 126 alin. (5) teza intai: "Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. [...]".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
    Curtea retine ca, in temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorului ii revine obligatia constitutionala de a reglementa procedura de judecata si, in acest cadru, compunerea completelor ce judeca diferitele categorii de infractiuni. In exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentala, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, cum este si cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea in prima instanta a unei anumite categorii de infractiuni - infractiunile de coruptie - sa se instituie complete specializate, scopul vadit al acestor dispozitii legale fiind perfectionarea actului de justitie.
    Constituirea unor astfel de complete nu are semnificatia instituirii unor instante extraordinare, asa cum eronat sustine autorul exceptiei, intrucat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege", iar judecatorii care compun completele specializate fac parte din instantele judecatoresti prevazute de lege, indeplinind cerintele de independenta si impartialitate impuse de prevederile constitutionale. De altfel, nici un text "constitutional nu interzice specializarea completelor de judecata, ci, dimpotriva, Legea fundamentala permite chiar infiintarea de instante specializate in anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constitutie].
    Nu poate fi primita nici sustinerea privind pretinsa incalcare a principiului egalitatii, cata vreme textul de lege criticat se aplica in mod nediferentiat tuturor persoanelor aflate in ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au savarsit infractiuni de coruptie. Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa faptul ca egalitatea nu este sinonima cu uniformitatea, principiul egalitatii presupunand un tratament juridic diferit pentru situatii diferite. Or, persoanele care au savarsit infractiuni de coruptie se afla intr-o situatie juridica diferita de cea a persoanelor care au savarsit alte infractiuni, astfel incat este justificata, distinctia facuta de legiuitor.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de Mihai Rachiteanu in Dosarul nr. 372/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta