Decizia Nr.402 din 13.06.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) şi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Cătălin Dobrescu în Dosarul nr. 4.511/202/2015 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 807D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014 şi Decizia nr. 304 din 28 iulie 2015.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 420/2016 din 12 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.511/202/2015, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (4) şi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia a fost ridicată de Cătălin Dobrescu în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.926 din 5 octombrie 2015 pronunţate de Judecătoria Călăraşi într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea la plata cheltuielilor de întreţinere neachitate şi a penalităţilor de întârziere.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate privind scutirea de taxa de timbru a asociaţiilor de proprietari creează o discriminare, „în condiţiile în care, în acelaşi dosar, partea adversă este obligată la plata taxei de timbru". De asemenea, consideră că normele legale potrivit cărora hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii pentru toţi proprietarii, indiferent dacă sunt sau nu membri ai asociaţiei, creează o discriminare, întrucât „cei care nu sunt membri au doar obligaţiile membrilor, neavând în acelaşi timp şi drepturile de a vota şi de a participa la şedinţele adunării generale etc.".6. Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă apreciază că articolele de lege criticate sunt constituţionale şi, ca atare, excepţia de neconstituţionalitate ar trebui respinsă. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, invocând considerentele ce stau la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 304 din 28 iulie 2015, nr. 726 din 16 decembrie 2014 şi nr. 1.647 din 16 decembrie 2010.9. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior, în dosarele Curţii Constituţionale în care au fost pronunţate deciziile nr. 304 din 28 iulie 2015 şi nr. 726 din 16 decembrie 2014, în sensul constituţionalităţii normelor legale supuse controlului de constituţionalitate.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 alin. (4) şi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: – Art. 24 alin. (4): „Hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenţi la adunarea generală, precum şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari.";

– Art. 50 alin. (2): „Acţiunea asociaţiei de proprietari este scutită de taxă de timbru.".13. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 24 alin. (4) şi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, similare, respingând excepţiile de neconstituţionalitate. În acest sens sunt Decizia nr. 318 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 1 iunie 2012, Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, Decizia nr. 304 din 28 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2015 şi Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016. 15. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat netemeinicia criticii potrivit căreia este încălcat principiul egalităţii prin faptul că asociaţia de proprietari este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire. Astfel, Curtea a arătat că instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituţional. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.", fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de la plata taxelor sau impozitelor, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice". Curtea a statuat că o atare soluţie legislativă impune un tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere cu mai multă uşurinţă, ţinând cont atât de multitudinea datornicilor, de debitele mari pe care aceştia le au, cât şi de consecinţele grave ale neachitării acestora. 16. Totodată, prin Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, precitată, Curtea a observat că scutirea de la plata taxei de timbru reprezintă o facilitate fiscală acordată de legiuitor asociaţiilor de proprietari numai cu privire la acţiunile ce decurg din neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. Instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxei judiciare de timbru, constând în scutiri de la plata acesteia, nu este însă contrară prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură. 17. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin prisma unei discriminări între proprietarii membri ai asociaţiei şi cei care nu sunt membri ai asociaţiei, prin Decizia nr. 304 din 28 iulie 2015, precitată, Curtea a reţinut că cele două categorii juridice menţionate se află, în realitate, în aceeaşi situaţie, generată de starea de coproprietate forţată asupra părţilor comune ale imobilului. Cu privire la semnificaţia principiului consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. În aceste condiţii, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 230/2007 nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie. 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Dobrescu în Dosarul nr. 4.511/202/2015 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 24 alin. (4) şi art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici