DECIZIE   Nr. 385 din  7 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 700 din  3 august 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, exceptie ridicata din oficiu de instanta in Dosarul nr. 1.800/P/F/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penala.
    La apelul nominal se prezinta partea Mihaela Ceapa (Benko anterior casatoriei), fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Partea prezenta arata ca prevederile legale criticate aduc atingere principiului constitutional al liberului acces la justitie, deoarece nu poate contesta in fata judecatorului o solutie de netrimitere in judecata pentru netemeinicie. Or, desi aceasta solutie a produs consecinte de natura a-i afecta in mod ireparabil cariera profesionala si desi are un interes real pentru a formula contestatie, prin implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale este impiedicata sa faca demersuri in vederea valorificarii drepturilor sale.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece prescriptia raspunderii penale nu impiedica exercitarea drepturilor care, la randul lor, sunt supuse limitarii in timp. De altfel, hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nu face obiectul prezentei cauze, iar partea interesata a avut posibilitatea contestarii solutiei de netrimitere in judecata dispuse de procuror inca din anul 1997, odata cu pronuntarea Deciziei nr. 486 prin care Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.800/P/F/2004, Curtea de Apel Brasov - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale.
    Exceptia a fost ridicata din oficiu de instanta de judecata in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva solutiei de netrimitere in judecata dispuse de procuror.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Curtea de Apel Brasov - Sectia penala sustine ca teza potrivit careia persoana interesata nu se mai poate adresa justitiei impotriva unei solutii de netrimitere in judecata dispuse de procuror, daca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 21, deoarece acest termen se constituie intr-un obstacol instituit prin lege si intr-o ingradire nepermisa adusa liberului acces la justitie. Astfel, accesul neingradit la justitie se justifica tocmai pentru apararea drepturilor si libertatilor oricarei persoane si reprezinta un drept constitutional, iar instanta de judecata este singura in masura sa hotarasca cu privire la vinovatia ori nevinovatia unei persoane, chiar in ipoteza aplicarii, in faza de urmarire penala, a unei sanctiuni cu caracter administrativ. Invinuitul sau inculpatul trebuie sa aiba deschisa calea de a se adresa justitiei atunci cand se considera vatamat in drepturile sale printr-o astfel de solutie.
    Instanta de judecata mai arata ca dispozitiile art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 sunt in contradictie cu art. 13 din Codul de procedura penala, care permite invinuitului sau inculpatului sa ceara continuarea procesului penal pentru a i se stabili nevinovatia, chiar daca a intervenit prescriptia raspunderii penale.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece legiuitorul a creat celui interesat posibilitatea de a ataca actul procurorului de netrimitere in judecata, urmarind, dupa caz, inceperea sau redeschiderea urmaririi penale ori desfiintarea solutiei procurorului si retinerea spre rejudecare a cauzei. Instituirea, in textul legal criticat, a termenului de prescriptie ca una dintre cauzele de inlaturare a raspunderii penale constituie o consecinta fireasca a intelegerii infractiunii ca o fapta antisociala si a raspunderii penale ca o riposta publica la infractiune. Or, tragerea la raspundere penala este utila si necesara numai daca se produce intr-un interval de timp in care pedeapsa aplicata infractorului isi poate indeplini functiile preventive si educative pentru care a fost instituita.
    Prin urmare, textul de lege atacat nu contravine art. 21 din Constitutie, deoarece persoana vatamata are acces liber la justitie. Prin faptul ca un infractor nu mai poate fi pedepsit dupa implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale nu se incalca drepturile si interesele legitime ale persoanei vatamate, intrucat tragerea la raspundere penala constituie un drept exclusiv al societatii. De altfel, persoanei vatamate prin infractiune ii ramane deschisa in continuare calea unei actiuni civile impotriva autorului, cu conditia ca, si in acest caz, actiunea sa se exercite in interiorul termenului de prescriptie extinctiva prevazut de lege.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece stabilirea prin dispozitiile legale criticate a termenului pentru introducerea plangerii impotriva solutiilor de netrimitere in judecata nu ingradeste liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in conformitate cu art. 21 din Legea fundamentala.
    Stabilirea acestui termen este determinata de succesiunea obiectiva a legilor penale in timp, respectiv de introducerea prin acest act normativ a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala. In acest sens Avocatul Poporului face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 72/2005.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, cu urmatorul continut: "In cazul rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, al ordonantelor ori, dupa caz, al rezolutiilor de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plangerii prevazute in art. 278^1 din Codul de procedura penala este de un an si curge de la intrarea in vigoare a prezentei legi, daca nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale."
    Instanta de judecata sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) referitoare la garantarea liberului acces la justitie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca stabilirea unui termen pentru introducerea unei actiuni in justitie nu constituie o limitare a accesului liber la justitie in conditiile in care termenul mentionat a fost comunicat in timp util subiectelor de drept interesate.
    In cauza de fata, Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003 - data la care legea a intrat in vigoare -, iar partea interesata s-a adresat instantei cu plangere impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala la data de 30 august 2004, dupa expirarea termenului de un an prevazut de art. IX pct. 5 din lege.
    In ce priveste conditia - prevazuta in textul de lege atacat - ca plangerea sa fie introdusa in limitele termenului de prescriptie a raspunderii penale, aceasta nu contravine dreptului unei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor sale, tinand seama de scopul procesului penal care, potrivit art. 1 din Codul de procedura penala, il constituie "constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala". In raport cu aceasta finalitate a procesului penal, restrictia privind introducerea plangerii prevazute de art. 278^1 din Codul de procedura penala, intemeiata pe implinirea termenului de prescriptie, nu contravine principiului liberului acces la justitie, fiind exclusa posibilitatea ca o persoana nevinovata sa fie trasa la raspundere penala si sa-i fie incalcate pe aceasta cale drepturile si interesele.
    Incetarea dreptului unei persoane de a se plange impotriva ordonantei procurorului de netrimitere in judecata nu o lipseste pe aceasta de posibilitatea de a se adresa justitiei pentru apararea unor interese legitime care au legatura cu faptele si imprejurarile constatate prin ordonanta procurorului care, nefiind hotarare judecatoreasca, nu are putere de lucru judecat.
    Astfel, petenta din cauza de fata s-a plans impotriva unei ordonante din anul 1998 prin care s-a dispus scoaterea sa de sub urmarire penala in baza art. 18^1 din Codul penal, pentru unele abateri comise in calitate de procuror stagiar, iar in punctul de vedere adresat Curtii Constitutionale a aratat ca faptele retinute in sarcina sa prin acea ordonanta au stat la baza inlaturarii ei din magistratura prin Hotararea nr. 138 din 8 septembrie 2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru neindeplinirea conditiei "bunei reputatii". In aceste imprejurari, impotriva hotararii Consiliului Superior al Magistraturii petenta poate introduce actiune in justitie prin care sa dovedeasca si netemeinicia imputarilor aduse in cauza penala in care s-a dat ordonanta de netrimitere in judecata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IX pct. 5 teza finala din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, exceptie ridicata din oficiu de instanta in Dosarul nr. 1.800/P/F/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru