DECIZIE   Nr. 381 din  7 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 696 din  2 august 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Ion Tiuca               - procuror
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Mircea Varban in Dosarul nr. 1.114/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens, arata ca art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 nu contin nici o prevedere prin care s-ar incalca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.114/2004, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Mircea Varban cu ocazia solutionarii unei cauze avand ca obiect stabilirea raspunderii membrilor conducerii societatii comerciale aflate in stare de insolventa, pentru acoperirea unei parti din pasivul acesteia.
    In motivarea exceptiei, autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate vin in contradictie flagranta cu art. 44 alin. (2) si (8) din Constitutie, care prevad garantarea si ocrotirea in mod egal de lege a proprietatii private, indiferent de titular, precum si prezumtia dobandirii licite a averii. Avand in vedere aceasta garantare si ocrotire constitutionala, considera ca proprietatea privata nu poate fi afectata si nu poate servi pentru a echilibra activul unei societati comerciale. In acest sens, aminteste ca textele de lege criticate dau posibilitatea instantei de judecata sa dispuna ca o parte a pasivului unei societati ajunse in stare de insolventa sa fie suportata din averea proprie comuna a unor persoane aflate temporar la conducerea acelei societati.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comerciala apreciaza ca exceptia ridicata este nefondata, intrucat dispozitiile legale criticate nu incalca principiile constitutionale ale ocrotirii proprietatii private. Astfel, actele juridice ale organelor de conducere ale persoanei juridice sunt acte juridice ale persoanei juridice insesi, care raspunde pentru acestea, fara a exclude raspunderea persoanelor fizice, membri ai organelor de conducere. Membrii organelor de conducere au o raspundere civila contractuala fata de societatea comerciala si o raspundere delictuala fata de terte persoane carora le-au cauzat prin actele lor eventuale pagube.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul, insusindu-si opinia instantei, considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca Legea fundamentala garanteaza si ocroteste proprietatea privata, dar in acelasi timp garanteaza si drepturile creditorilor. Prin invocarea principiului constitutional al apararii proprietatii nu pot fi sacrificate drepturile si interesele legitime ale creditorilor pagubiti, intrucat art. 15 alin. (1) si art. 44 din Constitutie garanteaza atat drepturile, cat si executarea obligatiilor prevazute de lege. Achitarea unei datorii reprezinta indeplinirea unei obligatii si nu poate fi considerata ca aducand atingere dreptului de proprietate al datornicului.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, "faptul ca judecatorul-sindic dispune, in cazul procedurii falimentului, unele masuri asiguratorii, nu aduce atingere sub nici un aspect dispozitiilor din Legea fundamentala referitoare la proprietatea privata". Mai mult, arata ca potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua si ale art. 136 alin. (5), legiuitorul poate stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, instituind limitari rezonabile, asa cum sunt si dispozitiile legale criticate. In consecinta, prin aceste dispozitii, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale. In sustinerea celor aratate, aminteste si considerentele Deciziei nr. 427/2003 a Curtii Constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 137: "(1) Judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori si de orice alta persoana - care au contribuit la ajungerea debitorului in aceasta situatie, prin una dintre urmatoarele fapte:
    a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
    b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
    c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati;
    d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
    e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit, in mod fictiv, pasivul acesteia;
    f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
    g) in luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.
    (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.";
    - Art. 139: "In vederea luarii masurilor prevazute la art. 137, judecatorul-sindic va dispune masuri asiguratorii, din oficiu sau la sesizarea facuta de catre administrator/lichidator, de catre oricare dintre creditori, membri sau, dupa caz, asociati/actionari."
    In opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin urmatoarelor prevederi constitutionale:
    - Art. 44 alin. (2) si (8): "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. [...]
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca art. 137 din Legea nr. 64/1995 prevede posibilitatea ca judecatorul-sindic sa dispuna suportarea unei parti din pasivul debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, de catre membrii organelor de conducere care au contribuit prin faptele lor la ajungerea debitorului in aceasta situatie. Faptele care pot antrena raspunderea patrimoniala, fara a se inlatura eventuala raspundere penala, a persoanelor din organele de conducere ale persoanei juridice debitoare sunt limitativ prevazute de textul de lege criticat. Toate aceste fapte prezinta incalcarea ori nesocotirea reglementarilor legale referitoare la organizarea si desfasurarea activitatii persoanelor juridice, exercitarea necorespunzatoare, prin abuz ori neglijenta, a atributiilor de catre persoanele fizice care fac parte din organele de conducere ale persoanei juridice. Aceste fapte antreneaza raspunderea civila contractuala a persoanelor care au condus activitatea si gestiunea persoanei juridice la a carei stare de insolventa au contribuit. Or, raspunderea pentru suportarea pasivului, respectiv a pagubelor cauzate persoanei juridice, chiar daca, in final, determina diminuarea patrimoniului persoanelor vinovate de producerea pierderilor, nu reprezinta o incalcare a principiului ocrotirii prin lege a proprietatii private si nici confiscarea averii dobandite in mod licit.
    Aceste principii constitutionale nu sunt incalcate nici prin dispunerea unor masuri asiguratorii in vederea executarii obligatiilor de a suporta o parte din pasivul persoanei juridice, masuri ce vor fi stabilite prin hotararea judecatorului-sindic.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 si art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Mircea Varban in Dosarul nr. 1.114/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comerciala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Patricia Marilena Ionea