DECIZIE   Nr. 371 din  5 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 768 din 24 august 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Vizol" - S.R.L. Uileacu de Munte in Dosarul nr. 16.116/2004 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile legale criticate nu incalca textul art. 24 din Constitutie. Totodata, in acest sens este invocata si jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 16.116/2004, Judecatoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Vizol" - S.R.L. Uileacu de Munte intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 24 alin. (1). Se considera ca textul de lege criticat incalca principiul constitutional al dreptului la aparare, intrucat impune acelasi tratament juridic situatiilor de fapt datorita carora contravenientul nu a semnat procesul-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii. Astfel, se apreciaza ca, in cazul in care aceasta situatie se produce ca urmare a faptului ca cel care a savarsit contraventia nu este de fata sau nu poate sa semneze procesul-verbal, este "exclusa orice culpa a contravenientului in nesemnarea respectivului proces-verbal de contraventie", in timp ce nesemnarea procesului-verbal ca urmare a refuzului contravenientului implica, "evident, culpa [acestuia] in nesemnarea respectivului act". Se apreciaza ca, in aceasta ultima situatie, "contravenientul [...] ar fi avut posibilitatea sa isi valorifice dreptul la aparare prin formularea unor obiectiuni", in vreme ce in celelalte doua situatii "contravenientul nu are nici o posibilitate de a-si valorifica dreptul la aparare cu ocazia intocmirii respectivului act".
    Autorul exceptiei apreciaza ca "dreptul la aparare al contravenientului este incalcat si in cazul confirmarii de catre unul sau mai multi martori a faptului ca [acesta] nu este de fata sau nu poate sa semneze", intrucat "contravenientul nu poate sa formuleze nici o obiectie sau sa prezinte vreo aparare".
    Totodata, se considera ca posibilitatea prevazuta de dispozitiile art. 19 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 "de a se intocmi procese-verbale de constatare a contraventiei, in situatia in care contravenientul nu este de fata sau nu poate sa semneze, chiar fara ca aceste imprejurari sa fie confirmate de catre vreun martor", duce la o incalcare grava a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Constitutie.
    Judecatoria Cluj-Napoca apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestei opinii se apreciaza ca prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile art. 24 alin. (1) din Constitutie, intrucat, "potrivit dispozitiilor art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere care se judeca de instanta judecatoreasca, iar in cadrul procesului contravenientul este ascultat si se administreaza orice probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal". Totodata se mai arata ca "dreptul la aparare prevazut de art. 24 din Constitutie se refera doar la activitatile judiciare".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr. 164 din 6 mai 2003, prin care s-a statuat ca textul de lege criticat "prevede suficiente garantii care sa impiedice incheierea abuziva a procesului-verbal fara participarea contravenientului".
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 322 din 9 septembrie 2003, nr. 164 din 6 mai 2003 si nr. 380 din 14 octombrie 2003.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, acestea avand urmatorul cuprins:
    - Art. 19 alin. (1) si (3): "(1) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. [...]
    (3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod."
    Textul constitutional invocat in sustinerea exceptiei este cel al art. 24 alin. (1), care are urmatorul cuprins:
    - Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    In esenta, autorul exceptiei apreciaza ca prin posibilitatea prevazuta in sarcina agentului constatator de a intocmi procesul-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii in cazul in care contravenientul nu se afla de fata sau nu poate sa semneze procesul-verbal in cauza, chiar daca aceasta imprejurare este confirmata sau nu de cel putin un martor, sunt incalcate prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutie, intrucat contravenientul nu poate formula obiectiuni sau prezenta aparari.
    Curtea retine ca, prin mai multe decizii, s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii prevederilor art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 124 din 15 februarie 2002, Curtea a statuat ca dispozitiile art. 19 alin. (1) nu incalca dreptul la aparare consacrat de art. 24 alin. (1) din Constitutie, "deoarece textul prevede suficiente garantii care sa impiedice incheierea abuziva a procesului-verbal fara participarea contravenientului. Astfel, aceasta posibilitate nu intervine decat daca nu exista alta solutie pentru constatarea contraventiei savarsite. Totodata este de observat ca dreptul la aparare este consacrat de art. 24 din Constitutie in sfera activitatii judiciare, or constatarea savarsirii unei contraventii, desi poate avea si consecinte judiciare, nu se inscrie in acest cadru. De altfel, alin. (2) al art. 24 din Constitutie se refera chiar la <<cursul procesului>>. Pe de alta parte, este de retinut si faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia, care se judeca de instanta judecatoreasca, iar in cadrul procesului contravenientul isi poate angaja avocat si isi poate face orice aparare pe care o considera necesara. De asemenea, conform art. 34 alin. (1) din ordonanta, in cadrul procesului pot fi administrate probe in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal".
    Neexistand elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziei respective isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, Curtea constata ca, potrivit textului, in lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod. In caz contrar, contravenientul poate sa se adreseze instantei de judecata competente pentru anularea procesului-verbal respectiv, beneficiind, in continuare, de toate garantiile impuse de dreptul la aparare. Asa fiind, prevederile art. 19 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu incalca textul constitutional al art. 24 alin. (1).

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Vizol" - S.R.L. Uileacu de Munte in Dosarul nr. 16.116/2004 al Judecatoriei Cluj-Napoca.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly