DECIZIE Nr. 370 din 5 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin.
(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 699 din 3 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicata de Dan
Constantin Neamtu in Dosarul nr. 172/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia
penala.
La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei avocat Marcela
Marinescu, cu imputernicire avocatiala depusa la dosarul cauzei, care, avand
cuvantul pe fond, reitereaza, in esenta, sustinerile formulate in notele scrise
depuse la dosar si, in plus, sustine faptul ca, potrivit prevederilor Legii nr.
47/1992 si ale art. 154 din Constitutie, Curtea Constitutionala examineaza
constitutionalitatea unor dispozitii legale prin raportare la normele
Constitutiei in vigoare la data sesizarii sale, si nu fata de cele in vigoare
la momentul adoptarii actului normativ supus controlului de
constitutionalitate. Astfel, afirma ca printr-un act normativ "emis si
modificat ulterior de Guvern, dar neratificat de Parlament", respectiv prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, au fost reglementate, la art.
79 alin. (1), o infractiune, precum si pedeapsa corespunzatoare, fara a fi
respectate prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, potrivit
carora regimul infractiunilor si pedepselor poate fi reglementat numai prin
lege organica; in consecinta, solicita admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca examenul de
constitutionalitate extrinseca a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
195/2001 trebuie in realitate efectuat prin raportare la normele
constitutionale in vigoare la data emiterii actului normativ in discutie,
respectiv la Constitutia din 1991, in forma sa nerevizuita. In acest sens
invoca si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia
nr. 101/2004. In ceea ce priveste pretinsa contrarietate a art. 79 alin. (1)
din ordonanta criticata fata de dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. h) din
Constitutie, se arata ca interdictia reglementarii in domeniul legii organice
opereaza numai in privinta ordonantelor simple, nu si in cea a ordonantelor de
urgenta ale Guvernului, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 172/2005,
Tribunalul Brasov - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Exceptia a
fost ridicata de inculpatul Dan Constantin Neamtu intr-o cauza avand ca obiect
solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte penale de condamnare
pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 79 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 contravine "art. 72 alin. (3) lit. h)
din Constitutie", referitor la reglementarea prin lege organica a
infractiunilor, pedepselor si a regimului executarii acestora, deoarece
dispozitiile de lege criticate prevad o infractiune, precum si pedeapsa
corespunzatoare acesteia, care puteau fi reglementate doar prin lege organica.
Or, ordonanta criticata este "un act normativ emis si modificat ulterior
de Guvern, neratificat inca de Parlament", si care, prin modalitatea de
adoptare, nu poate fi inclus in categoria legilor ordinare sau a celor
organice.
Se mai mentioneaza faptul ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002, "care nu emana de la Parlament", incrimineaza fapte care
anterior erau calificate drept contraventii. Astfel, Decretul nr. 328/1966
prevedea ca infractiune conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de
catre o persoana avand o alcoolemie de peste 1 g%, in timp ce, pentru o
imbibatie alcoolica de 1 g%, autorul exceptiei a fost trimis in judecata si
condamnat in baza art. 79 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
Tribunalul Brasov - Sectia penala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata. Se arata, pe de o parte, ca in temeiul
art. 114 din Constitutie, "in cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta
ordonante de urgenta" care intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre
aprobare la Parlament. Chiar si in conditiile textului constitutional in forma
sa revizuita, respectiv a art. 114 alin. (4^1), se apreciaza ca Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 nu a fost aprobata printr-o lege de catre
Parlament. Pe de alta parte, potrivit prevederilor "art. 72 alin. (3) lit.
h) din Constitutia Romaniei", infractiunile, pedepsele si regimul de
executare al acestora sunt reglementate prin lege organica. Or, infractiunea
prevazuta de art. 79 alin. (1) este continuta de o ordonanta de urgenta, iar nu
de o lege organica, asa cum impun prevederile "art. 72 alin. (3) lit. h),
ale art. 114 alin. (4) si alin. (4^1)" din Legea fundamentala.
In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei, potrivit carora noul
act normativ, respectiv ordonanta de urgenta pretins a fi neconstitutionala,
incrimineaza fapte ce anterior, conform Decretului nr. 328/1966, erau doar
contraventii, se arata ca acestea nu sunt intemeiate, intrucat nu se incalca
nici o dispozitie din Constitutie.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile
de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
Analiza exceptiei de neconstitutionalitate urmeaza sa se faca prin
raportare la reglementarile "Constitutiei din 1991, care cuprind
conditiile de constitutionalitate pe care Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 trebuia sa le indeplineasca la momentul adoptarii". In acest context
se constata ca dispozitiile de lege criticate, potrivit continutului lor si
prin raportare la art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutia din 1991,
constituie reglementari de domeniul legii organice. Potrivit dispozitiilor art.
114 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, Guvernul poate emite ordonante de
urgenta si in domeniile rezervate legilor organice, deoarece interdictia de a
reglementa pe cale de ordonanta simpla, atat in domeniile rezervate legilor
organice, cat si in afara domeniilor limitativ enumerate in legea de abilitare
emisa de Parlament, nu se poate aplica, prin analogie, si in cazul ordonantei
de urgenta, pentru care Constitutia prevede, la art. 114 alin. (4), alte
conditii, si anume: necesitatea adoptarii unei reglementari intr-un caz exceptional
si depunerea ordonantei de urgenta spre aprobare la Parlament, fara a mai face
distinctii dupa obiectul reglementarii. In acest sens este invocata si
jurisprudenta constanta in materie a Curtii Constitutionale, respectiv
deciziile nr. 34/1998, nr. 15/2000, nr. 85/2001 si nr. 101/2004.
In consecinta, critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79
alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, raportate la
prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) si ale art. 114 alin. (4) din Constitutia
din 1991, este neintemeiata.
In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei, referitoare la
incriminarea prin actul normativ criticat a unor fapte ce in reglementarea
anterioara erau calificate drept contraventii, se arata ca acestea nu
constituie o critica de neconstitutionalitate, ci exprima doar "dezacordul
cu optiunea legiuitorului de a da relevanta penala unei fapte care anterior era
considerata ca prezentand un pericol social redus".
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 79 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sunt constitutionale.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a textului mentionat
fata de prevederile "art. 72 alin. (3) lit. h) si ale art. 114 alin. (4)
si alin. (4^1) din Constitutie", devenite, in urma republicarii acesteia,
"art. 73 alin. (3) lit. h) si art. 115 alin. (4) si (5) teza intai si a
doua", aceasta nu poate fi retinuta. "Examinarea adoptarii
constitutionalitatii unui act normativ sub aspectul competentei, al conditiilor
si al formei de adoptare" si in consecinta al motivelor de
neconstitutionalitate extrinseca a dispozitiilor criticate "se poate face
numai prin raportare la prevederile constitutionale in vigoare la momentul
adoptarii respectivului act normativ, iar nu in raport cu cele existente in
momentul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate". Asadar,
constitutionalitatea extrinseca a ordonantei de urgenta criticate trebuie
analizata numai prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 114, in
vigoare la momentul adoptarii sale. "In jurisprudenta sa, Curtea
Constitutionala a statuat in mod constant ca Guvernul poate reglementa prin
ordonante de urgenta in domenii care fac obiectul legii organice",
retinand ca "interdictia abilitarii Guvernului pentru a emite ordonante in
domeniul legilor organice priveste, in mod nemijlocit, pe legiuitor, intrucat
alin. (1) al art. 114 dispune expres ca Parlamentul poate adopta o asemenea
lege in domenii care nu fac obiectul legilor organice. O asemenea interdictie
nu era prevazuta insa de alin. (4) al art. 114, referitor la ordonante de
urgenta, deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unei masuri urgente
pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei
reglementari de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, daca nu ar
putea fi adoptata, interesul public avut in vedere ar fi sacrificat, ceea ce
este contrar finalitatii constitutionalitatii institutiei (Deciziile nr.
34/1998 si nr. 101/2004)".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile partii prezente, punctele de
vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit
incheierii de sesizare a instantei de judecata, dispozitiile art. 79 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 28
decembrie 2002, cu modificarile ulterioare. Critica autorului exceptiei de
neconstitutionalitate se refera insa doar la alin. (1) al art. 79 din ordonanta
mentionata, astfel ca numai asupra acestui text de lege Curtea Constitutionala
urmeaza a se pronunta. Aceste prevederi au urmatorul continut:
- Art. 79 alin. (1): "Conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de
peste 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l
alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora se pedepseste
cu inchisoare de la 1 la 5 ani."
In motivarea exceptiei ridicate, autorul acesteia invoca incalcarea
"art. 72 alin. (3) lit. h)", precum si a art. 114 alin. (4) din
Constitutie, in forma sa nerevizuita. Din continutul criticii formulate rezulta
insa ca autorul exceptiei se refera in realitate la prevederile constitutionale
ale art. 72 alin. (3) lit. f) si ale art. 114 alin. (4) din Constitutie care,
in urma revizuirii si republicarii Legii fundamentale, au devenit art. 73 alin.
(3) lit. h), respectiv art. 115 alin. (4) si (5) teza intai din aceasta, avand
urmatorul cuprins:
- Art. 73 alin. (3) lit. h): "Prin lege organica se reglementeaza:
(...)
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora.";
- Art. 115 alin. (4) si (5) teza intai: "(4) Guvernul poate adopta
ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu
poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestuia.
(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre
dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa
publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. (...)."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele: critica de neconstitutionalitate extrinseca a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 consta, in esenta, in sustinerea potrivit
careia art. 79 alin. (1), care reglementeaza infractiunea de a conduce
autovehicule sub influenta bauturilor alcoolice sau a unor substante ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, precum si
pedeapsa corespunzatoare, incalca prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din
Constitutie, referitoare la domeniile de reglementare ale legilor organice.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceasta ordonanta
de urgenta, datorita faptului ca nu a fost inca aprobata de Parlament cu
intrunirea numarului de voturi necesar adoptarii legilor organice, nu poate fi
incadrata in aceasta categorie si contravine, astfel, art. 72 alin. (3) lit. f)
si art. 114 alin. (4) din Constitutie. Infractiunea prevazuta de art. 79 alin.
(1) este stabilita printr-o ordonanta de urgenta, iar nu de o lege organica.
Curtea Constitutionala observa faptul ca argumentarea criticii prezentate
se bazeaza pe o confuzie in ceea ce priveste conditiile impuse de Legea
fundamentala pentru ca Guvernul sa emita ordonante de urgenta, domeniile de
reglementare ale acestora, precum si conditiile necesare pentru intrarea lor in
vigoare.
In ceea ce priveste sustinerile privind examinarea constitutionalitatii
unui act normativ prin raportare la normele Legii fundamentale in vigoare la
momentul sesizarii Curtii Constitutionale, Curtea, in jurisprudenta sa, a
statuat ca "examinarea constitutionalitatii unui act normativ sub aspectul
competentei, al conditiilor si al formei de adoptare se poate face numai prin
raportare la prevederile constitutionale in vigoare la momentul adoptarii
respectivului act normativ, iar nu in raport cu cele existente in momentul
solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate". (Decizia nr. 101 din 9
martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 413 din
10 mai 2004). In consecinta, argumentele formulate in acest sens nu pot fi
retinute.
Art. 114 alin. (4) din Constitutie, in forma sa anterioara revizuirii prin
Legea nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
758 din 29 octombrie 2003, stabilea ca, in cazuri exceptionale, Guvernul poate
adopta ordonante de urgenta, care intra in vigoare numai dupa depunerea lor
spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se
convoaca in mod obligatoriu. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 a fost depus la Camera Deputatilor in data de
20 decembrie 2002, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia
pe drumurile publice a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 958 din 28 decembrie 2002. Prin urmare, au fost indeplinite conditiile
cerute de art. 107 alin. (4) si art. 114 alin. (4) din Constitutie pentru ca
ordonanta de urgenta sa intre in vigoare. Cat priveste aprobarea sau
respingerea acestui proiect de lege, ca urmare a dezbaterii si votului exprimat
in Parlament, aceasta nu constituie o conditie pentru intrarea in vigoare a
unei ordonante de urgenta. Autorul exceptiei confunda operatiunea de
"depunere spre aprobare la Parlament" a unei ordonante de urgenta,
necesara sine qua non intrarii sale in vigoare si, asadar, producerii de efecte
juridice in urma publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, cu operatiunea -
ulterioara - de aprobare sau respingere, prin lege, a respectivei ordonante de
urgenta a Guvernului.
De altfel, urmarind derularea procesului legislativ al proiectului de lege
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, Curtea
Constitutionala observa ca acesta a fost adoptat la data de 31 august 2004 de
catre Camera Deputatilor, conform procedurii legislative prevazute de
Constitutia din 1991 si cu indeplinirea cerintelor specifice adoptarii unei
legi organice. La data de 5 mai 2005, Senatul a adoptat cu modificari proiectul
de lege, pentru ca, in urma constituirii, potrivit art. 155 alin. (1) din
Constitutia in forma sa revizuita, a unei comisii de mediere, raportul acesteia
sa fie adoptat in plenul Senatului la data de 9 iunie 2005 si de plenul Camerei
Deputatilor la data de 21 iunie 2005.
Potrivit art. 77 alin. (2) din Constitutie, inainte de promulgare,
Presedintele Romaniei a cerut Parlamentului reexaminarea legii, la 4 iulie
2005.
In ceea ce priveste caracterul organic al normelor pe care ordonanta de
urgenta le poate cuprinde, se observa ca, potrivit prevederilor constitutionale
anterioare, precum si celor ulterioare revizuirii Legii fundamentale, Guvernul
poate reglementa, prin intermediul ordonantei de urgenta, si in domeniul
rezervat legilor organice. In temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutia din
1991, institutia delegarii legislative printr-o lege speciala de abilitare a
Guvernului prevede interdictia expresa de a emite ordonante in domenii ce fac
obiectul legilor organice doar in ceea ce priveste ordonantele simple ale
Guvernului, fara ca aceasta interdictie sa se aplice, prin analogie, si
ordonantei de urgenta, care isi gaseste reglementarea distincta in cadrul alin.
(4) al art. 114. In acest sens Curtea Constitutionala a statuat in mod
constant, de exemplu prin Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998.
In consecinta, critica de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 prevede, la art. 79 alin. (1), o
infractiune in legatura cu regimul circulatiei pe drumurile publice, precum si
pedeapsa aplicabila, ceea ce corespunde intru totul normelor constitutionale
ale art. 72 alin. (3) lit. f) si ale art. 114 alin. (4) din Constitutia din
1991.
In ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei potrivit carora
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 reglementeaza, la art. 79, o
infractiune care, conform actului normativ anterior in materie, constituia doar
contraventie, Curtea constata ca aceasta nu este o adevarata critica de
neconstitutionalitate, ci exprima doar nemultumirea fata de optiunea
legiuitorului de a reconsidera, in cadrul unei noi politici penale in materia
circulatiei pe drumurile publice, caracterul unei fapte in infractiune, si care
anterior era apreciata ca prezentand un pericol social redus, fiind calificata
drept contraventie. De altfel, autorul nici nu indica un text constitutional
pretins a fi incalcat prin aceasta noua calificare juridica a faptei
respective.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin.
(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice, exceptie ridicata de Dan Constantin Neamtu in Dosarul nr.
172/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Claudia Margareta Nita