Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi, în Dosarul nr. 835/109/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 95D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 121D/2016, 209D/2016, 210D/2016, 222D/2016 şi 223D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi, în dosarele nr. 441/109/2015, 413/109/2015, 472/109/2015, 3.825/109/2013 şi 8.441/109/2013 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 336D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011, excepţie invocată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi, în Dosarul nr. 99/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. 6. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 95D/2016, 121D/2016, 209D/2016, 210D/2016, 222D/2016, 223D/2016 şi 336D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. 8. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 121D/2016, 209D/2016, 210D/2016, 222D/2016, 223D/2016 şi 336D/2016 la Dosarul nr. 95D/2016, care este primul înregistrat.10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:11. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 835/109/2015, Încheierea din 27 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 441/109/2015 şi încheierile din 12 ianuarie 2016, pronunţate în Dosarul nr. 413/109/2015, 472/109/2015, 3.825/109/2013 şi 8.441/109/2013, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi.12. Prin Încheierea din 10 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 99/109/2015, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi.13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă că, prin punerea în aplicare a grilelor de salarizare prevăzute de anexele nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011, se încalcă un drept salarial obţinut prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, şi anume valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, care este de 400,00 lei. Prin aceasta se aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi celor ale art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În legătură cu această din urmă dispoziţie convenţională, arată că beneficiarii dispoziţiilor Legii nr. 221/2008 pot pretinde cel puţin o „speranţă legitimă" cu privire la realizarea drepturilor salariale calculate cu valoarea de referinţă mai sus arătată. 14. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate au creat situaţii discriminatorii, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Acest fapt a fost favorizat de faptul că, spre deosebire de reglementările anterioare în materie, anexele nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011 stabilesc salariile în cifre absolute. Totodată, unele dintre actele normative referitoare la salarizarea personalului didactic au fost declarate ca neconstituţionale. Toată această diversitate legislativă a condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie. 15. Se mai arată că unele cadre didactice au obţinut prin hotărâri judecătoreşti calcularea salariului în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare stabilită prin Legea nr. 221/2008, dar pentru cei cărora nu li s-au recunoscut în justiţie aceleaşi drepturi, angajatorii şi operatorii de credite nu au procedat la calculul salariilor raportat la aceleaşi coeficient, deşi temeiul legal era acelaşi. Astfel, s-a adus atingere prevederilor Legii fundamentale consacrate în art. 15 alin. (1), art. 16, art. 41, art. 44 şi art. 78. 16. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor constituţionale invocate.17. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.18. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci sunt mai degrabă nemulţumiţi de soluţiile legislative în materia salarizării personalului didactic din cuprinsul Legii nr. 63/2011. De asemenea, arată că autorii critică modul de interpretare şi aplicare a legii şi urmăresc o completare a normei juridice, ceea ce nu revine competenţei Curţii Constituţionale. 19. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, fapt confirmat şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek contra Poloniei, paragraful 59 şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz contra Spaniei, paragraful 57. În plus, arată că Legea nr. 63/2011 a fost menită să elimine pentru perioada imediat următoare inechitatea stabilirii salariilor din sistemul naţional din învăţământ, în contextul specific al modificărilor legislative şi al soluţiilor instanţelor judecătoreşti în materie. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.22. Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie atât dispoziţiile anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, cât şi Legea nr. 63/2011 în ansamblul său. Prin urmare, având în vedere atât încheierile de sesizare, cât şi motivarea criticii de neconstituţionalitate, Curtea va reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în ansamblu, şi în special cele ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011, care stabilesc salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, respectiv salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.23. Curtea constată că Legea nr. 63/2011 a avut o aplicabilitate limitată în timp, întrucât a reglementat salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ în anul 2011. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a reţinut însă că „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare", astfel că urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 cu care a fost sesizată, care continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.24. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul român, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, consideră că sunt înfrânte dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la proprietate. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, în esenţă, de faptul că dispoziţiile de lege criticate stabilesc salariile cadrelor didactice într-un alt cuantum decât cel care ar rezulta din aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008. Astfel, consideră că personalul din învăţământ are „cel puţin o speranţă legitimă" cu privire la obţinerea unor drepturi salariale calculate prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 în valoare de 400,00 lei. De asemenea, autorul excepţiei critică aplicarea neunitară a legii, arătând că doar unele cadre didactice au beneficiat de calculul drepturilor salariale în raport cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, ca urmare a acţiunilor în justiţie formulate, în timp ce altora li s-au aplicat alte reglementări.26. În ceea ce priveşte prima critică formulată, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 212 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015, Decizia nr. 415 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, reţinând că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.27. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, prin aceleaşi decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific, Legea nr. 63/2011 dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.29. Cât priveşte cea de-a doua critică formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză, Curtea constată că aceasta priveşte aspecte de aplicare a legii, care revin exclusiv competenţei instanţei de judecată.30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar Argeşean Muntenia, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 835/109/2015, 441/109/2015, 413/109/2015, 472/109/2015, 3.825/109/2013 şi 8.441/109/2013 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 99/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, în ansamblu, şi în special cele ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea