DECIZIE Nr. 367 din 30 septembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 138, art.
140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura penala, precum si ale art. 42
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 787 din 7 noiembrie 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura
penala, precum si ale art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, exceptie ridicata de Irimia Tanase in Dosarul nr.
677/P/2003 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233
din Codul de procedura penala, ca devenita inadmisibila, ca urmare a
modificarii si completarii acestor dispozitii prin Legea nr. 281/2003. In ceea
ce priveste prevederile art. 42 din Legea nr. 92/1992, republicata, solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, ca neintemeiata,
deoarece dispozitiile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale
invocate in motivarea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 20 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 677/P/2003,
Judecatoria Galati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233
din Codul de procedura penala, precum si ale art. 42 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca, republicata, exceptie ridicata de Irimia
Tanase, inculpat in dosarul mentionat.
Autorul exceptiei a criticat prevederile art. 138 si art. 233 din Codul de
procedura penala si cele ale art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, care privesc actele de procedura penala constand
in sesizarea procurorului pentru luarea unor masuri preventive in general si a
arestarii preventive a invinuitului in special, respectiv calitatea de
magistrat a procurorului, sustinand ca aceste dispozitii sunt
neconstitutionale, deoarece incalca prevederile art. 5 paragraful 3 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si
prevederile art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (2) si art. 23 alin. (4) din
Constitutie. Totodata, autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 140 alin.
(2) din Codul de procedura penala, ce permit prelungirea duratei arestarii
preventive pana la jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru
infractiunile ce fac obiectul invinuirii, sunt neconstitutionale, deoarece
incalca dispozitiile art. 16 si art. 23 alin. (8) din Constitutie si
prevederile art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale.
Judecatoria Galati, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin
prevederilor constitutionale invocate si nici conventiilor internationale in
materie, in acest sens fiind si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul arata ca, tinand seama de modificarile aduse prin Legea nr.
281/2003 atat textelor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233 din Codul de
procedura penala, care fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, cat si
celor ale art. 136, 146 si art. 159 alin. 13 nou-introdus din acelasi cod, la
care se face trimitere, exceptia care are ca obiect dispozitiile art. 138, art.
140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura penala este inadmisibila,
deoarece aceste dispozitii, potrivit art. XI din Legea nr. 281/2003, de la data
de 1 iulie 2003 nu mai sunt in vigoare. In ceea ce priveste
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 92/1992,
republicata, Guvernul considera exceptia ca fiind neintemeiata, intrucat din
prevederile constitutionale cuprinse in titlul III cap. VI - Autoritatea
judecatoreasca - rezulta ca procurorul are calitatea de magistrat. De asemenea,
se face precizarea ca modificarile si completarile aduse Codului de procedura
penala prin Legea nr. 281/2003, in aceasta materie, sunt conforme cu
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Avocatul Poporului, care si-a formulat punctul de vedere inainte de
publicarea Legii nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de
procedura penala, referindu-se la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 138
si 233 din Codul de procedura penala in vechea redactare si ale art. 42 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, fata de prevederile
art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (2) si art. 23 alin. (4) din Constitutia
Romaniei, precum si fata de cele ale art. 5 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, considera ca exceptia este
neintemeiata. Se motiveaza ca dispozitiile criticate, reglementand conditiile
si procedura arestarii preventive, constituie tocmai garantii ale drepturilor
fundamentale in procesul penal. Procurorul actioneaza in conditiile legii.
Afirmatiile autorului exceptiei ca nu ar avea calitatea de magistrat, care sa
poata dispune arestarea preventiva si trimiterea in judecata a inculpatului,
sunt contrazise de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a
statuat ca, in cazul magistratului abilitat de lege sa exercite functii
judiciare, nu este exclusa orice subordonare fata de alti magistrati. In ceea
ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2
din Codul de procedura penala, fata de prevederile art. 16 si art. 23 alin. (4)
din Constitutie, precum si fata de cele ale art. 6 pct. 1 si 2 din Conventia
europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Avocatul Poporului arata ca aceasta este neintemeiata, intrucat stabilirea
duratei maxime a masurii arestarii preventive constituie o garantie a
libertatii individuale, eliminand mentinerea starii de arest preventiv la
nesfarsit. Nu se poate vorbi nici de incalcarea prezumtiei de nevinovatie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
138, art. 140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura penala, precum si cele
ale art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata.
I. In ceea ce priveste prevederile din Codul de procedura penala criticate
ca fiind neconstitutionale, Curtea constata ca, dupa sesizarea sa, acestea au
fost modificate si completate prin Legea nr. 281 din 24 iunie 2003, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003. In
conformitate cu dispozitiile art. XI pct. 1 din lege, dispozitiile privind arestarea
preventiva si perchezitia se aplica de la data intrarii in vigoare a legii, si
anume data publicarii sale. In urma publicarii, textele din Codul de procedura
penala care fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in cauza de fata au
urmatorul continut:
- Art. 138 (Sesizarea procurorului pentru luarea unor masuri preventive):
"Daca organul de cercetare penala considera ca este cazul sa se ia una
dintre masurile prevazute la art. 136 alin. 1 lit. b) - d), inainteaza in acest
sens un referat motivat procurorului.
In cazul masurii prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b) si c), procurorul
este obligat sa se pronunte in termen de 24 ore.
In cazul masurii prevazute in art. 136 alin. 1 lit. d), procurorul, daca
apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procedeaza, dupa caz,
potrivit art. 146 sau 149^1.";
- Art. 140 alin. 2: "Masura arestarii preventive inceteaza de drept si
atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima
instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de
lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi,
in cursul urmaririi penale, maximele prevazute in art. 159 alin. 13, precum si
in alte cazuri anume prevazute de lege.";
- Art. 233 (Arestarea preventiva a invinuitului): "In cursul
efectuarii cercetarii penale, daca organul de cercetare considera ca sunt
intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii
preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteaza
procurorului.
Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzei, constata ca este cazul
sa se ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art.
146."
Examinand sustinerile autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea
prevederilor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura
penala, Curtea constata ca, in urma modificarilor aduse textelor de lege
criticate prin Legea nr. 281/2003, procurorul nu mai poate lua, in principiu,
masura arestarii preventive. In mod exceptional procurorul poate dispune, in
conditiile legii, masura arestarii preventive provizorii a invinuitului (art.
146) sau inculpatului (art. 149^1) pe durata maxima de 3 zile, cu obligatia ca,
in termen de 24 de ore de la emiterea mandatului, procurorul sa prezinte
dosarul cauzei instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza, cu
propunerea de luare a masurii. Instanta de judecata poate admite sau respinge
propunerea de arestare preventiva provizorie prin incheiere motivata.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, potrivit carora "Curtea Constitutionala decide
asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanta in vigoare [...]", rezulta ca exceptia de
neconstitutionalitate a devenit inadmisibila si urmeaza sa fie respinsa.
II. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata,
dispozitii potrivit carora "Au calitatea de magistrat si fac parte din
corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti,
procurorii din cadrul parchetelor de pe langa acestea, precum si
magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie", Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele argumente:
In sistemul procesual penal romanesc procurorul corespunde notiunii de
"alt magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor
judiciare", la care se refera art. 5 pct. 3 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel insasi Constitutia,
cand prevede in art. 23 alin. (4) ca "Arestarea se face in temeiul unui
mandat emis de magistrat [...]", acopera si situatia magistratului care
este procuror.
De asemenea, cap. VI al titlului III din Constitutie, referitor la
autoritatile publice, capitol intitulat "Autoritatea judecatoreasca",
prevede, pe langa sectiunea 1, intitulata "Instantele judecatoresti",
si sectiunea a 2-a, denumita "Ministerul Public", iar in sectiunea a
3-a, in art. 133 alin. (1), printre atributiile Consiliului Superior al
Magistraturii, se prevede competenta acestuia de a propune Presedintelui
Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia
celor stagiari, in conditiile legii, in considerarea calitatii de
"magistrati" a procurorilor.
Referindu-se la natura juridica a Ministerului Public, Curtea Constitutionala,
prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, a considerat ca acesta
"reprezinta o magistratura speciala, care nu indeplineste atributii de
natura jurisdictionala". Procurorii indeplinesc insa o importanta functie
judiciara in procesul penal, intrucat intreaga faza a urmaririi penale se
desfasoara prin activitatea sau sub supravegherea lor. In cadrul urmaririi
penale, in afara activitatii de strangere a probelor privind existenta faptei
si a vinovatiei faptuitorului, au loc si acte procesuale de o importanta
hotaratoare pentru dinamizarea procesului penal, si anume punerea in miscare a
actiunii penale sau trimiterea in judecata a inculpatului, precum si masuri
procesuale necesare efectuarii urmaririi penale.
Pentru motivele expuse Curtea constata ca procurorul este un "alt
magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare",
in sensul cerut de art. 5 pct. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, precum si in sensul art. 23 alin. (4)
din Constitutie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3)
si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 138, art. 140 alin. 2 si art. 233 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Irimia Tanase in Dosarul nr. 677/P/2003 al
Judecatoriei Galati.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 42 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 30 septembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu