DECIZIE Nr. 351 din 10 decembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5
alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si
ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru
reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 121 din 26 februarie 2003
Costica Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit.
b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994
privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente,
republicata, exceptie ridicata de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aimee
Ionescu in Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a
civila si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, deoarece dispozitiile criticate sunt aplicabile, in
egala masura, tuturor proprietarilor de imobile aflate in aceeasi situatie de
risc.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 20 martie 2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a
civila si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit.
b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din
Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicata, exceptie ridicata de Ion Dumitru
Vlahu si Ileana Ruxandra Aimee Ionescu in Dosarul nr. 5.786/2001.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate au creat "o premisa juridica defavorizatoare
proprietarilor imobilelor cu destinatia de locuinta, carora li se impune
semnarea unei declaratii angajament ce contravine principiilor universale de
drept, dreptul de proprietate fiind ignorat si chiar incalcat". Astfel, se
arata ca prin ordonanta criticata se impune proprietarului o restrictie asupra
dreptului de a dispune de proprietatea sa. Obligarea proprietarilor la semnarea
declaratiei angajament produce, de asemenea, traume care dauneaza sanatatii
persoanelor carora le sunt impuse astfel de obligatii, iar cheltuielile
prevazute pentru consolidarea imobilelor depasesc cu mult valoarea de
circulatie a apartamentelor. Autorii exceptiei considera ca prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 20, 22 si 41,
precum si prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale
Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si
culturale.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios administrativ
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In esenta,
instanta arata ca prin art. 2 si art. 5 alin. (2) lit. b) ale Ordonantei
Guvernului nr. 20/1994, republicata, se instituie in sarcina proprietarilor
constructiilor incadrate in clasa I de risc seismic obligativitatea proiectarii
si executarii autorizate (din surse proprii sau credite) a lucrarilor de
interventie, dar prin aceasta "nu se creeaza un regim discriminatoriu care
sa incalce principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, intrucat, in sensul
art. 4 alin. (2) din Constitutie, criteriile nediscriminatorii sunt rasa,
nationalitatea, originea etnica, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta
politica, averea, originea sociala". De asemenea, instanta considera ca
"dreptul proprietarului de a dispune de bunul sau, prevazut in art. 41 din
Constitutie, nu este incalcat prin stabilirea in art. 8 al Ordonantei
Guvernului nr. 20/1994 a conditiilor in care proprietarii persoane fizice
beneficiaza de finantare ori prin conditionarea instrainarii de rambursarea
creditului, prevazuta in art. 11 al Ordonantei Guvernului nr. 20/1994". In
opinia instantei, "aceste dispozitii reprezinta o restrangere a
exercitiului dreptului de proprietate in scopul recuperarii creantei statului
si respecta conditiile art. 49 alin. (2) din Constitutie, care enumera cazurile
limitarii exercitiului unor drepturi". Totodata, se arata ca "nu
poate fi vorba de o incalcare a drepturilor la integritate fizica si psihica,
ci, dimpotriva, de o ocrotire a acestora si introducerea unor garantii in plus
ale drepturilor fundamentale consacrate prin art. 22 si 33 din
Constitutie".
In legatura cu existenta unui titlu executoriu, derivand din creditarea
contractului de executie a lucrarilor de consolidare [art. 10 alin. (1) lit. b)
si alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicata], instanta
apreciaza ca "nu trebuie interpretata ca un risc pentru persoanele cu
posibilitati materiale reduse, intrucat art. 9 din Ordonanta Guvernului nr.
20/1994 impune protectia persoanelor fizice creditate care realizeaza venituri
medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe
economie prin scutirea de la plata ratelor lunare ale creditului".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca dispozitiile art. 2 si art.
5 alin. (2) lit. b) din ordonanta nu contravin principiului egalitatii
cetatenilor in fata legii, consfintit de art. 16 din Constitutie, intrucat
"aceste dispozitii sunt aplicabile, in egala masura, tuturor
proprietarilor de imobile aflate in aceeasi situatie de risc, singurul lucru
care poate sa difere este sursa de finantare - din venituri proprii sau credite
bugetare - in functie de situatia materiala a fiecaruia dintre proprietari,
situatie care, evident, nu este aceeasi pentru toti proprietarii".
De asemenea, potrivit aceluiasi punct de vedere, "dreptul de
proprietate garantat de art. 41 din Constitutie nu este incalcat de
dispozitiile cuprinse in art. 8 al ordonantei, care stabilesc conditiile in
care proprietarii persoane fizice beneficiaza de finantare si nici de cele ale
art. 11 care conditioneaza instrainarea locuintei de rambursarea creditului,
aceste din urma dispozitii reprezentand doar o restrangere temporara a exercitiului
dreptului de proprietate in scopul recuperarii creantei statului".
In legatura cu titlul executoriu derivand din creditarea contractului de
executie a lucrarilor de consolidare prevazuta in art. 10 alin. (1) lit. b) si
alin. (2) din ordonanta, Guvernul considera ca "nu este de natura sa
constituie o amenintare de natura a pune in pericol integritatea fizica si
psihica a proprietarilor persoane fizice cu posibilitati materiale reduse, asa
cum sustin autorii exceptiei, deoarece chiar in cuprinsul ordonantei -
respectiv, art. 9 - se prevede o masura de protectie, in sensul ca, in ipoteza
in care veniturile medii nete lunare pe membru de familie sunt sub castigul
salarial mediu net pe economie, proprietarii persoane fizice sunt scutiti de
plata ratelor lunare reprezentand creditul bugetar acordat".
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin principiului constitutional al
egalitatii in drepturi, in conditiile in care egalitatea in drepturi intre
cetateni, consfintita de art. 16 alin. (1) din Constitutie, "se refera la
recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale,
nu si la identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri,
indiferent de natura lor". Referitor la sustinerea de catre autorii
exceptiei a incalcarii art. 41 din Constitutie, Avocatul Poporului arata ca,
"pe de o parte, in raporturile juridice dintre debitorul creantei bugetare
si stat, in calitate de creditor al obligatiei fiscale, nu exista un raport de
egalitate, statul avand un regim de favoare determinat de caracterul public al
creantei bugetare, astfel ca dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din
Constitutie nu sunt incalcate". Pe de alta parte, art. 41 din Constitutie
"trebuie examinat in corelare cu prevederea constitutionala a art. 53,
potrivit caruia <<cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si
taxe, la cheltuielile publice>>". Totodata, avand in vedere
sarcinile la a caror respectare obliga dreptul de proprietate, se considera ca
"dispozitiile legale criticate sunt in concordanta cu prevederile art. 41
care, la alin. (6), stabileste ca dreptul de proprietate obliga la respectarea
sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si
la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin
proprietarului".
De altfel, se arata in continuarea argumentarii, in ansamblu, dispozitiile
legale criticate nu contravin prevederilor art. 41 din Constitutie, ci
reprezinta o restrangere a exercitiului dreptului de proprietate, asa cum
stabileste art. 49 din Legea fundamentala, intrucat masurile legale luate se
impun pentru "prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale
unui sinistru deosebit de grav".
Referitor la pretinsa incalcare a art. 22 din Constitutie, care prevede
"dreptul la integritatea fizica si psihica", se considera ca, in
realitate, "dispozitiile legale considerate neconstitutionale garanteaza,
prin masurile stabilite, tocmai acest drept".
Sustinerea potrivit careia art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicata, reprezinta un risc pentru
persoanele cu posibilitati materiale reduse si, prin urmare, contravine
dispozitiilor art. 22 din Constitutie nu poate fi, de asemenea, retinuta, in
opinia Avocatului Poporului. Acest articol din Legea fundamentala
"garanteaza dreptul la integritate fizica si psihica si nu la un nivel de
trai consfintit de art. 43, a carei incalcare insa nu s-a produs, intrucat prin
art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicata, se acorda scutiri
proprietarilor locuintelor, persoane fizice, care realizeaza venituri medii
nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe
economie".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 2, art. 5 alin. (2) lit.
b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din
Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului
seismic al constructiilor existente, aprobata cu modificari prin Legea nr.
82/1995, ulterior modificata si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, texte care au urmatorul cuprins:
- Art. 2: "(1) Proprietarii constructiilor, persoane fizice sau
juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au
in administrare constructii vor actiona pentru:
a) identificarea constructiilor din proprietate sau din administrare,
descrise la art. 1;
b) expertizarea tehnica a constructiilor de catre experti tehnici atestati,
in conformitate cu reglementarile tehnice;
c) aprobarea deciziei de interventie si continuarea actiunilor definite la
alin. (2), in functie de concluziile fundamentate din raportul de expertiza tehnica.
(2) Pentru constructiile expertizate tehnic si incadrate prin raportul de
expertiza tehnica in clasa I de risc seismic, proprietarii constructiilor,
persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si
persoanele juridice care au in administrare constructii sunt obligate sa
procedeze la:
a) proiectarea lucrarilor de interventie de catre persoane fizice sau
juridice autorizate si verificarea proiectelor de catre verificatori tehnici
atestati;
b) executia lucrarilor de interventie de catre persoane juridice autorizate
care au responsabili tehnici cu executia, atestati, inclusiv urmarirea,
verificarea si receptia executiei lucrarilor de interventie prin diriginti de
santier autorizati.";
- Art. 5 alin. (2) lit. b): "(2) Pentru locuintele proprietate privata
a persoanelor fizice fondurile necesare privind finantarea cheltuielilor pentru
expertizarea tehnica, proiectarea si executia lucrarilor de consolidare se vor
asigura astfel: [...]
b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despagubiri acordate de
societatile de asigurare si/sau din credite, pentru proiectarea si executia
lucrarilor de consolidare.";
- Art. 8: "(1) Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din
cladirile incluse in programele anuale vor actiona potrivit prevederilor art. 2
alin. (2) si vor beneficia de finantare din transferuri de la bugetul de stat
pentru proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, in urmatoarele
conditii:
a) existenta hotararii asociatiei de proprietari, adoptata in conditiile
legii, privind executia lucrarilor de consolidare, precum si a documentelor,
acordurilor si avizelor prevazute in Legea nr. 50/1991, republicata, cu
modificarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii;
b) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei;
c) restituirea, la terminarea lucrarilor de consolidare, a sumelor alocate
din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrarilor de
consolidare, in rate lunare egale fara dobanda, cu o durata de rambursare de
pana la 25 de ani de la data receptiei terminarii lucrarilor de consolidare; in
cazul intarzierii la plata a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculeaza
majorari de intarziere la ratele scadente, aplicandu-se cota de majorare, stabilita
in conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.
(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integrala a
cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia
lucrarilor de consolidare.
(3) Instituirea si radierea ipotecii sunt scutite de plata taxei de
timbru.";
- Art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2): "(1) Pentru cladirile
incluse in programele anuale primarii municipiilor si oraselor, respectiv
primarul general al municipiului Bucuresti, vor lua masurile necesare pentru:
[...]
b) contractarea executiei lucrarilor de consolidare; [...]
(2) Contractul prevazut la alin. (1) lit. h) are valoare de inscris
autentic si constituie titlu executoriu.";
- Art. 11: "(1) Instrainarea, in decurs de 25 de ani de la receptia
terminarii lucrarilor de consolidare, a locuintelor proprietate privata a
persoanelor fizice din cladirile incluse in programele anuale si la care s-au
executat lucrari de consolidare finantate prin transferuri de la bugetul de
stat este conditionata de rambursarea integrala a ratelor neachitate, conform
evidentei consiliului local, actualizate la data instrainarii.
(2) Actualizarea se efectueaza in functie de indicele preturilor de consum
total al populatiei, publicat lunar de Institutul National de Statistica in
Buletinul statistic de preturi, pentru intervalul cuprins intre luna de
referinta a receptiei la terminarea lucrarilor de consolidare si luna
actualizarii ratelor neachitate."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca textele de lege
criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind
egalitatea in drepturi, ale art. 20 care se refera la tratatele internationale
privind drepturile omului, ale art. 22 privind dreptul la viata si la
integritate fizica si psihica si celor ale art. 41 privind protectia
proprietatii private.
In esenta, autorii exceptiei sustin ca masurile prevazute in textele legale
criticate sunt contrare prerogativelor dreptului de proprietate,
impunandu-li-se restrictii asupra dreptului lor de dispozitie, de natura a
produce traume psihice si chiar fizice pentru persoanele in varsta. De
asemenea, se arata ca aceste cheltuieli impuse proprietarilor pentru
consolidarea imobilelor cu destinatia de locuinta depasesc cu mult valoarea de
circulatie a apartamentelor care necesita astfel de reparatii capitale, ceea ce
poate duce chiar la executarea silita asupra imobilelor apartinand persoanelor
care nu au fondurile necesare consolidarii.
Examinand dispozitiile ordonantei criticate, in ansamblu, Curtea retine ca,
in vederea reducerii riscului seismic al constructiilor, prin aceasta ordonanta
au fost stabilite masuri de interventie la constructiile existente care
prezinta niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradari sau
avarieri in urma unor fenomene seismice. Aceste masuri vizeaza si locuintele
proprietate privata apartinand persoanelor fizice, fiind impuse, ca o
consecinta, si unele obligatii proprietarilor, inclusiv in legatura cu
finantarea cheltuielilor specificate. In acelasi timp, sunt prevazute si masuri
de sprijinire a proprietarilor, persoane fizice, in scopul de a li se facilita
obtinerea de transferuri de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru
proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, cu obligatia instituirii
ipotecii legale a statului asupra locuintelor din cladirile de locuit
multietajate, incadrate in clasa I de risc seismic, care prezinta pericol
public si care sunt cuprinse in programele anuale, in conditiile prevazute de
ordonanta. Cat priveste cladirile incluse in programele anuale, se prevede ca
primariile municipiilor si oraselor vor lua masuri pentru contractarea
executiei lucrarilor de consolidare.
Referitor la contractele pentru restituirea sumelor alocate prin transferul
de la bugetul de stat privind executia lucrarilor de consolidare, se prevede ca
acestea au valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu. Se
prevad, de asemenea, unele restrictii privind instrainarea in termenul prevazut
de ordonanta a locuintelor proprietate privata a persoanelor fizice, care este
conditionata de rambursarea integrala a ratelor neachitate.
Analizand aceste prevederi legale criticate prin raportare la textele
constitutionale invocate in sustinerea exceptiei, Curtea constata urmatoarele:
In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia prevederile legale criticate
sunt contrare principiului constitutional al egalitatii in drepturi a
cetatenilor, Curtea retine ca nici unul dintre textele criticate nu instituie o
diferenta de tratament juridic pentru persoanele aflate in aceeasi situatie.
Dimpotriva, obligatiile si restrictiile prevazute sunt aplicabile tuturor
proprietarilor persoane fizice, in functie de riscul pe care-l prezinta imobilul,
precum si de modalitatea de finantare a cheltuielilor necesare pentru repararea
imobilului. De altfel, nici autorii exceptiei nu motiveaza in ce ar consta
discriminarea pe care o invoca.
In legatura cu critica privind contrarietatea prevederilor legale criticate
cu dispozitiile art. 22 din Constitutie, Curtea constata ca este neintemeiata.
Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica nu numai ca nu este
incalcat, ci, dimpotriva, textele criticate, ca de altfel intreaga ordonanta a
Guvernului, prevad masuri concrete pentru a garanta acest drept, prin evitarea
riscului seismic de natura sa puna in pericol viata si integritatea fizica a
locuitorilor din imobilele specificate in ordonanta, instituind totodata si
obligatia privind suportarea de catre proprietari, in conditiile legii, a unor
parti din cheltuieli. De asemenea, nu se poate retine ca instituirea unor
obligatii legale de natura financiara, menite sa duca la evitarea unor riscuri
de prabusire a cladirii cu punerea in pericol grav a locatarilor, inclusiv a
proprietarilor, precum si a altor persoane, este de natura sa afecteze
integritatea psihica a celor fata de care se instituie obligatia.
Sustinerea autorilor exceptiei referitoare la incalcarea, prin dispozitiile
legale criticate, a dispozitiilor art. 41 din Constitutie care reglementeaza
protectia proprietatii private, este, de asemenea, neintemeiata. Pe de o parte,
Curtea observa ca prin chiar alin. (1) al art. 41 din Constitutie se prevede
stabilirea prin lege, respectiv ordonanta, act emis de Guvern in baza delegarii
legislative, a limitelor dreptului de proprietate. Sunt, de asemenea, incidente
si dispozitiile alin. (6) din art. 41 al Constitutiei, potrivit carora
"dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Pe de
alta parte, conform dispozitiilor art. 49 din Constitutie, prin lege (inclusiv,
astfel cum s-a mai aratat, prin actul emis in baza delegarii legislative
prevazute de art. 114 din Constitutie), poate fi restrans exercitiul unor
drepturi (inclusiv al dreptului de proprietate, daca se impune, asa cum prevede
textul constitutional, "pentru [...] prevenirea consecintelor unei
calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav"). Or,
dispozitiile ordonantei Guvernului criticate, prin ipoteza, au ca obiect tocmai
reglementarea unor masuri necesare pentru prevenirea unor consecinte deosebit
de grave asupra vietii si integritatii oamenilor, in eventualitatea unui seism
in urma caruia imobilele vizate de actul normativ s-ar putea prabusi.
In sfarsit, examinand critica de neconstitutionalitate prin raportare la
dispozitiile art. 20 din Constitutie referitoare la tratatele internationale
privind drepturile omului, Curtea constata ca textele criticate nu incalca
prevederile acestor documente internationale. De altfel, autorii exceptiei
invoca incalcarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si a Pactului
international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, fara a
preciza un anumit text al acestor documente.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5
alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si
ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru
reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicata, exceptie
ridicata de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aimee Ionescu in Dosarul nr.
5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si de contencios
administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 decembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta