DECIZIE   Nr. 346 din 18 aprilie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 404 din 10 mai 2006

Ioan Vida                                    -  preşedinte

Nicolae Cochinescu                   -  judecător

Aspazia Cojocaru                       -  judecător

Acsinte Gaspar                          -  judecător

Kozsokar Gabor                         -  judecător

Petre Ninosu                              -  judecător

Ion Predescu                              -  judecător

Marinela Mincă                           -  procuror

Afrodita Laura Tutunaru            -   magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Csaki Francisc în Dosarul nr. 3.366/P/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 14 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.366/P/2005, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Csaki Francisc în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cereri de întrerupere a executării pedepsei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul legal criticat aduce atingere independenţei judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiţiei, deoarece acesta este ţinut de concluziile unui raport de expertiză medico-legală, care, din motive obiective, nu a putut fi efectuat. Or, deşi starea de sănătate a condamnatului este vizibil alterată, acesta fiind în imposibilitate de a suporta regimul de detenţie, realitate care a fost, de altfel, constatată de judecător ex propriis sensibus, nu se poate dispune amânarea executării pedepsei deoarece lipseşte documentul specialistului care atestă o asemenea imposibilitate.

In realitate, critica autorului excepţiei nu vizează conţinutul reglementării, ci forma eliptică a textului care nu oferă judecătorului posibilitatea să constate direct sau cu ajutorul altor mijloace existenţa unei stări precare de sănătate ce pune condamnatul în situaţia de a nu suporta regimul de detenţie.

Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate consacră o excepţie de la regula punerii neîntârziate în executare a hotărârilor penale, respectiv amânarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa o pedeapsă.

In plus, textul de lege criticat este în concordanţă cu prevederile art. 34 din Constituţie, care consacră dreptul la ocrotirea sănătăţii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Cazurile de amânare, cu următorul conţinut: „Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată în următoarele cazuri:

a) când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa. In acest caz, executarea pedepsei se amână până când condamnatul se va găsi în situaţia de a putea executa pedeapsa;".

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) referitoare la independenţa judecătorilor care se supun numai legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege atacat conţine norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie.

Prin dispoziţiile art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care instituie unul dintre cazurile în care executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată, nu se încalcă prevederile constituţionale referitoare la înfăptuirea justiţiei, aşa cum fără temei susţine autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, se întăreşte aspectul privitor la independenţa judecătorilor care se supun numai legii.

In ceea ce priveşte critica referitoare la posibilitatea extinderii cazurilor de amânare şi la alte situaţii decât cele expres şi limitativ prevăzute de Codul de procedură penală, Curtea constată că aceasta cade în sarcina exclusivă a legiuitorului, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Csaki Francisc în Dosarul nr. 3.366/P/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru