Decizia Nr.344 din 17.06.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 565 din 30 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, excepţie ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu şi Constantin Tiţa în Dosarul nr. 2.626/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 259D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 318D/2014 şi nr. 319D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Fănel Dinuţ şi Ion Chiosescu în dosarele nr. 6.038/109/2011 şi nr. 11.864/3/2011 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 259D/2014, nr. 318D/2014 şi nr. 319D/2014, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 318D/2014 şi nr. 319D/2014 la Dosarul nr. 259D/2014, care este primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă atât cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 661 din 19 iunie 2012, cât şi pe cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 4 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.626/109/2012, Încheierea din 27 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.038/109/2011, şi Încheierea din 20 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 11.864/3/2011, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.9. Excepţia a fost ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu şi Constantin Tiţa cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.884 din 21 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 2.626/109/2012, de Fănel Dinuţ cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 511/2013 din 15 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 6.038/109/2011, şi de Ion Chiosescu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.535/2013 din 18 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 11.864/3/2011.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare prevederilor art. 75 şi art. 76 din Constituţie, întrucât aduc atingere dispoziţiilor unor legi organice, respectiv dispoziţiilor art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi celor ale art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care dau expresie principiului neretroactivităţii legii civile. În acest sens, arată că, spre deosebire de dispoziţiile amintite ale Legii nr. 19/2000 şi de cele ale Legii nr. 263/2010, textul de lege criticat nu prevede ca în urma recalculării să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai favorabil. De asemenea, susţin că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt date în aplicarea celor două legi organice mai sus arătate, deşi aceste dispoziţii de lege sunt de nivelul legii ordinare, fapt pe care îl apreciază ca fiind neconstituţional.11. Referitor la dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, arată că acestea sunt contrare art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Constituţie, deoarece dau posibilitatea organelor administrative să modifice cuantumurile pensiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.12. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.14. Avocatul Poporului, amintind cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 190 din 2 aprilie 2013 şi nr. 446 din 29 octombrie 2013, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum şi cele ale art. 20 din anexa nr. 3 la această ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

– Art. 4: „Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.“;

– Art. 20 din anexa nr. 3: „Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.“18. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 73 alin. (1) şi (3) lit. p) privind domeniul de reglementare al legii organice, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului în procesul legislativ, art. 76 referitor la adoptarea legilor şi a hotărârilor şi art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticilor aduse dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea constată că aceste critici au în vedere o pretinsă încălcare a dispoziţiilor unor legi organice prin dispoziţiile unei legi ordinare. Dispoziţiile legilor organice invocate sunt cele ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi cele ale art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:

– Art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000: „În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.“

– Art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010: „În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(4) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine acest cuantum până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se obţine un cuantum al pensiei mai mare.“20. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au fost date în aplicarea textelor de lege mai sus arătate, că sunt contrare acestor texte şi că sunt de nivelul legii ordinare. 21. Analizând aceste critici, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu reprezintă un act administrativ de aplicare a Legii nr. 19/2000 ori a Legii nr. 263/2010, ci o reglementare de sine stătătoare instituind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în scopul valorificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor obţinute. De altfel, la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Legea nr. 19/2000 era abrogată. 22. Prin urmare, Curtea constată că susţinerea privind nerespectarea limitelor constituţionale referitoare la domeniul de reglementare a legii organice este lipsită de temei. 23. Autorii excepţiei mai susţin însă şi faptul că, prin conţinutul său, art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 ar aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile. 24. Analizând această critică de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc menţinerea în plată a cuantumului pensiei care a fost stabilit în temeiul documentelor doveditoare ale veniturilor obţinute de asigurat pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare. Este avut în vedere cuantumul pensiei stabilit în urma recalculării pensiei, în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, prin aplicarea principiului contributivităţii, şi la care au fost valorificate documente care dovedesc veniturile obţinute pentru întreaga perioadă de cotizare, astfel încât nu au fost aplicate dispoziţiile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010. Aceste din urmă dispoziţii de lege prevedeau că, în lipsa documentelor doveditoare, se va lua în calcul salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Prin urmare, sensul textului de lege criticat este acela că, în măsura în care revizuirea pensiei nu se impune, întrucât cu prilejul recalculării pensia a fost stabilită ţinându-se cont de veniturile realizate în întreaga perioadă de cotizare, se va păstra în plată cuantumul pensiei astfel calculat. 25. Aşa fiind, Curtea apreciază că aceste dispoziţii de lege, prin conţinutul lor, nu produc niciun fel de efecte retroactive, ci, din contră, consfinţesc faptul că pensiile corect stabilite în temeiul contributivităţii anterior rămân nemodificate sub aspectul cuantumului. 26. Desigur, autorii excepţiei, în formularea criticilor lor, au în vedere de fapt păstrarea în plată a cuantumului pensiei avut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, însă textul de lege care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu se referă la acest aspect. 27. În continuare, analizând critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 ar aduce atingere art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Legea fundamentală, Curtea reţine că aceste dispoziţii de lege prevăd că acele pensii de serviciu al căror cuantum a fost stabilit prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt supuse revizuirii, după caz, prin aplicarea metodologiei de calcul prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. 28. Curtea apreciază că textul de lege criticat nu creează un conflict de competenţe între puterea judecătorească şi executiv, întrucât nu urmăreşte lipsirea de efecte a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a stabilit cuantumul pensiilor, ci prevede că şi pensiile astfel stabilite vor fi supuse revizuirii, în temeiul noii reglementări, în vederea instituirii unui tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în ipoteza normei de lege. Astfel, hotărârile judecătoreşti la care face referire art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 se bucură de autoritatea de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, în care a statuat că autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească este una absolută pe toată durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronunţării hotărârii. În concluzie, Curtea constată că şi această critică de neconstituţionalitate este lipsită de temei. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu, Constantin Tiţa, Fănel Dinuţ şi Ion Chiosescu în dosarele nr. 2.626/109/2012, nr. 6.038/109/2011 şi nr. 11.864/3/2011 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 iunie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea