DECIZIE Nr.
334 din 17 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c)din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Rodica
Marcela Cozac în Dosarul nr. 5.578/325/2008 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin
avocat, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei de
neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, considerând că textul legal
este discriminatoriu, având la baza reglementării doar criteriul privind
averea.
Ministerul Public pune concluzii
de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, deoarece persoanele menţionate de
textul legal se află în aceeaşi situaţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 1 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 5.578/325/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 95/2006, excepţie ridicată de Rodica Marcela
Cozac în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei la executare formulate de autorul excepţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 213 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 95/2006 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 4
alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi ale art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se
arată că reglementarea legală considerată a fi neconstituţională acordă dreptul
la asigurare fără plata contribuţiei doar persoanelor care beneficiază de
prevederile Decretului-lege nr. 118/1990 şi nu realizează alte venituri în
afară de pensii sau drepturi materiale acordate de legile reparatorii.
Celelalte persoane care realizează venituri suplimentare şi nu beneficiază de
aceste prevederi sunt, în opinia autorului excepţiei, discriminate.
Judecătoria Timişoara apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul de
lege se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei
legale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 372
din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 170/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
Textul de lege considerat a fi neconstituţional are
următorul conţinut:
- Art. 213: „(1) Următoarele
categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei: [... ]
c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin
Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea
nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost
înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1952 - 1989, cu modificările ulterioare, prin
Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6
septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele
drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi
acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul
Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din
Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele
care şi-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoluţiei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din
noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, dacă
nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile băneşti
acordate de aceste legi, precum şi cele provenite din pensii;".
Se susţine că au fost încălcate dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) referitoare la egalitatea între
cetăţeni şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum şi ale
art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale privind interzicerea discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, înjurisprudenţasa, spre exemplu în Decizia nr. 161 din 1 aprilie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 14 mai 2004, a statuat că
garantarea constituţională a dreptului la ocrotirea sănătăţii nu înseamnă şi
gratuitatea asistenţei medicale.
Totodată, este de principiu că scutirea de la plata
contribuţiei la asigurările de sănătate nu este un drept constituţional, iar
acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situaţii obiective sau
subiective, este lăsată la opţiunea liberă a legiuitorului. Faţă de cele de mai
sus, legiuitorul, prin art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, a
stabilit acordarea calităţii de asigurat fără plata contribuţiei, printre
altele, şi persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de
Decretul-lege nr. 118/1990, cu condiţia să nu realizeze venituri în afara celor
acordate pe baza acestui act normativ. Această opţiune a legiuitorului este
justificată, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 750 din 26 octombrie
2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006, de faptul
că cei care realizează venituri din alte surse suplimentare se află într-o
situaţie diferită faţă de persoanele ale căror venituri provin doar din
ajutoarele băneşti acordate de legile speciale şi, eventual, din pensii,
persoane faţă de care se justifică în mod obiectiv şi rezonabil aplicarea unui
tratament juridic diferit, şi anume scutirea de la plata contribuţiei la
asigurările sociale de sănătate.
In consecinţă, având în vedere considerentele expuse
mai sus, Curtea constată că nu se poate reţine încălcarea prevederilor art. 4
alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie ori ale art. 14 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Rodica Marcela Cozac în Dosarul nr. 5.578/325/2008 al
Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta