DECIZIE Nr.
331 din 18 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 274 din 7 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al
Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios
administrativ si fiscal si de Niculina Ancuta Sandu în Dosarul nr.
4.477/103/2007 al tribunalului Neamţ - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde, pentru autoarea Niculina
Ancuţa Sandu, apărătorul ales, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa
celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La Dosarul nr. 113D/2007, autorul excepţiei Giulio
Costel Nedelcu a depus concluzii scrise în completarea motivelor invocate în
faţa instanţei de drept comun.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.854D/2007 şi nr. 1.331 D/2007
au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Apărătorul ales, prezent la dezbateri, lasă la
aprecierea Curţii conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea Dosarului nr. 1.854D/2007 la Dosarul nr. 1.331 D/2007, care
este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Autoarea excepţiei Niculina Ancuţa Sandu, prin avocat,
solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece persoana
amendată de procuror nu se poate plânge împotriva măsurii în faţa unui
judecător.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 17 august 2007 si 29 noiembrie
2007, pronunţate în dosarele nr. 4.420/121/2007 şi nr.
4.477/103/2007, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială
de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Neamţ - Secţia penală au
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 199
alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Giulio Costel Nedelcu şi Niculina Ancuţa Sandu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca
stat de drept, ale art. 16 alin. (1)şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale
art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la liberul acces la justiţie
coroborat cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la
un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la Infăptuirea justiţiei, ale art. 126
alin. (1) şi (6) referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele
judecătoreşti stabilite de lege şi la controlul judecătoresc al actelor
administrative, ale art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac şi
ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiul imparţialităţii şi controlului
ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor.
Astfel, potrivit textului legal criticat, persoana
amendată poate contesta, în speţă, sancţiunea numai în faţa procurorului care a
aplicat-o. Or, o asemenea situaţie contravine principiului controlului ierarhic
şi îngrădeşte dreptul persoanei interesate de a se adresa unui judecător, care,
potrivit Constituţiei, este singurul competent să înfăptuiască justiţia.
De asemenea, este afectat şi principiul egalităţii în
faţa legii, deoarece persoana amendată, deşi în aceeaşi situaţie juridică, nu
beneficiază de acelaşi tratament ca alte persoane sancţionate fie cu amenzi
judiciare, fie cu amenzi administrative.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială de contencios administrativ şi fiscal opinează
ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care
legalitatea actului administrativ (amenda judiciară aplicată de procuror prin
ordonanţă) poate fi examinată în cadrul contenciosului
administrativ.
Tribunalul Neamţ - Secţia penală opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, persoana amendată
având la dispoziţie o serie de mijloace prevăzute în Codul de procedură penală
de a se adresa judecătorului, făcând trimitere în acest sens la art. 275, art.
362 alin. 1 lit. f), art. 3852, precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 486/1997, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
105 din 6 martie 1998.
Guvernul mai consideră că amenda judiciară, ca amendă
administrativă atipică, imperfectă, nu este exceptată, potrivit art. 5 din
Legea nr. 554/2004, de la controlul contenciosului
administrativ.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece persoana
amendată poate cere doar scutirea de amendă ori reducerea acesteia, fără a
putea solicita să se examineze ordonanţa prin care s-a dispus amenda şi,
eventual, să se revină asupra acesteia. O asemenea reglementare este diferită
de regulile procedural civile care, potrivit art. 1085 din Codul de procedură civilă,
stabilesc dreptul persoanei interesate de a formula o cerere de reexaminare
împotriva încheierii de stabilire a amenzii, aceasta fiind soluţionată de
instanţa de judecată sau de preşedintele instanţei.
Mai mult, persoana interesată nu are posibilitatea a
contesta în faţa instanţei de judecată ordonanţa dispusă de procuror, ceea ce
contravine dreptului persoanei interesate de a beneficia de toate garanţiile
care condiţionează dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, în opinia Avocatului Poporului, stabilirea
amenzii judiciare de către procuror nu poate fi contestată nici pe calea
controlului ierarhic, ceea ce contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din
Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 199 din Codul de procedură penală, cu denumirea
marginală Procedura privitoare la amenda judiciară, care au următorul
conţinut:
„Amenda se aplică de organul de urmărire penală,
prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată, prin încheiere.
Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau
reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen
de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a
încheierii de amendare.
Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut
îndeplini obligaţia sa, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată,
apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de redactarea deficitară a
dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală. Astfel, prevederile
legale criticate nu prevăd in termins posibilitatea persoanei interesate de a contesta în faţa unui
judecător ordonanţa procurorului prin care s-a dispus aplicarea amenzii
judiciare. Aşa fiind, nu poate fi primită susţinerea autorilor excepţiei din
perspectiva unei omisiuni legislative, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa
prevederile legale supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al
Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios
administrativ şi fiscal şi de Niculina Ancuţa Sandu în Dosarul nr.
4.477/103/2007 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru