DECIZIE   Nr. 32 din 25 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 159 din 23 februarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, ridicata de Cornel Dumitru in Dosarul nr. 423/P/2004 al Tribunalului Calarasi.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul 423/P/2004, Tribunalul Calarasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, ridicata de Cornel Dumitru in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate ingradesc libertatea de exprimare a gandurilor, opiniilor si credintelor, precum si libertatea de exprimare a creatiilor de orice fel prin intermediul presei scrise, formatoare de opinie la randul sau. Se arata ca sintagma "care daca ar fi adevarata" din textul incriminator ingradeste dreptul cititorului de a avea acces la orice informatie de interes public si il impiedica pe ziarist sa scrie despre fapte savarsite de persoane publice.
    Tribunalul Calarasi apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie trebuie interpretate prin corelare si cu dispozitiile cuprinse in art. 30 alin. (6) din Legea fundamentala, care stabilesc limitele libertatii de exprimare: ocrotirea demnitatii, onoarei, vietii particulare a persoanei, precum si a dreptului la propria imagine. Stabilirea prin lege a unor restrangeri sau sanctiuni, in acord cu dispozitiile Constitutiei, nu constituie o cenzura a libertatii de exprimare si nici o impiedicare a accesului persoanei la informatiile de interes public.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine constituie valori supreme, a caror protectie se realizeaza inclusiv prin mijloace de drept penal. Incriminarea, prin textul de lege criticat, a faptelor care aduc atingere demnitatii persoanei este permisa atat de Constitutie, prin art. 30 alin. (6), cat si de dispozitiile art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fiind necesara pentru existenta unei societati democratice.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Se arata in acest sens ca libertatea de exprimare nu este absoluta si poate suferi restrangeri in masura in care acestea sunt necesare pentru apararea drepturilor si a libertatilor altuia, una dintre aceste restrangeri fiind incriminarea calomniei, prin dispozitiile art. 206 din Codul penal. Totodata, se arata ca prevederile criticate nu contravin nici art. 31 alin. (1) din Constitutie, deoarece dreptul la informatie garanteaza accesul persoanei la orice informatie de interes public, dar nu in orice conditii.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 206 din Codul penal, potrivit carora "Afirmarea sau imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului public, se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amenda.
    Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
    Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."
    Autorul exceptiei considera ca aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 30 alin. (1), referitoare la libertatea de exprimare, precum si ale art. 31 alin. (1) privind dreptul persoanelor la informatie, avand urmatorul continut:
    - Art. 30 alin. (1): "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.";
    - Art. 31 alin. (1): "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit."
    Se sustine, in esenta, ca sintagma "care daca ar fi adevarata" din textul incriminator ingradeste dreptul cititorului de a avea acces la orice informatie de interes public.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 206 din Codul penal, in raport cu aceleasi critici, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 181 din 22 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 432 din 13 mai 2004, respectiv prin Decizia nr. 276 din 24 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 687 din 30 iulie 2004.
    Prin deciziile mentionate, respingand exceptia ca neintemeiata, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 206 din Codul penal, care incrimineaza si sanctioneaza faptele de calomnie ca infractiuni contra demnitatii persoanei, valoare suprema, garantata in statul de drept si consacrata in art. 1 alin. (3) din Constitutie, nu incalca prevederile constitutionale ale art. 30 alin. (1), care reglementeaza libertatea de exprimare. Curtea a retinut in acest sens ca libertatea de exprimare, astfel cum a este consfintita de art. 30 din Legea fundamentala, impune respectarea cerintei inscrise la alin. (6) al aceluiasi articol, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine. Incriminarea infractiunii de calomnie da expresie, prin urmare, restrangerii dreptului la exprimare, prevazuta de art. 30 alin. (6) din Constitutie, in scopul apararii unor valori care sunt de esenta unei societati democratice, in concordanta si cu art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care reglementeaza posibilitatea limitarii libertatii de exprimare, dupa cum urmeaza: "Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru [...] protectia reputatiei sau a drepturilor altora [...]."
    Cu aceleasi prilejuri Curtea a mai constatat ca art. 206 din Codul penal nu aduce atingere nici prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea fundamentala, deoarece nu incalca dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, ci constituie o garantie a informarii corecte a persoanei.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele deciziilor mai sus mentionate sunt valabile si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, ridicata de Cornel Dumitru in Dosarul nr. 423/P/2004 al Tribunalului Calarasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 ianuarie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta