Decizia Nr.319 din 03.03.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu nesocotesc dispoziţiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.425/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Verde într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei contestaţii depuse împotriva unei decizii a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 1 Râmnicu Vâlcea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, prin modificările aduse Legii nr. 67/2004, partidelor neparlamentare li se anulează dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare cu prilejul alegerilor pentru primăriile locale. Acest lucru afectează procesul electoral, anulând posibilitatea partidelor neparlamentare care au candidaţi de a verifica corectitudinea procesului electoral, inclusiv numărarea voturilor. Prin faptul că acei candidaţi care provin de la partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de votare, drepturile lor electorale sunt afectate odată cu întregul proces electoral, asupra căruia pot plana suspiciuni. Textele de lege criticate aduc o gravă atingere egalităţii partidelor şi avantajează în mod arbitrar şi nedemocratic partidele parlamentare. În acest sens, arată că scrutinul pentru alegerea reprezentanţilor în administraţia locală este de un alt tip decât cel pentru alegerile parlamentare şi vizează o cu totul altă parte a administraţiei publice. De aceea, a stabili cadrul de desfăşurare a alegerilor locale în funcţie de rezultatele alegerilor parlamentare reprezintă un abuz de natură să avantajeze în mod nejustificat partidele parlamentare. În opinia sa, prevederea legală care anulează partidelor neparlamentare dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare are un evident caracter discriminatoriu pe motiv de opinii politice. Totodată, această prevedere anulează principiul organizării unor alegeri libere şi îngrădeşte posibilitatea cetăţenilor cu drept de vot de a-şi exprima voinţa cu privire la alegerea corpului legislativ. În fine, susţine că textele de lege criticate nesocotesc şi dreptul de a fi ales, deoarece nu se mai poate garanta corectitudinea procesului electoral şi numărarea corectă a voturilor dacă nu există reprezentanţi în secţiile de votare.Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că textele de lege criticate nu afectează procesul electoral, dreptul de a alege şi de a fi ales şi nici nu reprezintă o discriminare, neafectând egalitatea în drepturi a partidelor politice. Acestea au dreptul să propună fiecare candidatul său cu prilejul alegerilor locale parţiale pentru funcţia de primar, când, potrivit art. 34 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor parlamentare.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. Arată că stabilirea condiţiilor de reprezentativitate pentru exercitarea anumitor activităţi, în condiţiile legii, nu înseamnă o încălcare a egalităţii în drepturi, fiecare cetăţean având vocaţia şi şansa de a exercita aceste activităţi, fără discriminări sau privilegii, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Învederează cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia Curţii Constituţionale nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, în sensul că nu se poate accepta ca din birourile electorale să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţară, întrucât acestea ar deveni nefuncţionale, iar activitatea electorală ar risca să se blocheze.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 21 martie 2008. Textul de lege criticat are următorul conţinut:– Art. 34 alin. (2) şi (4): „(2) Birourile electorale de circumscripţie se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, primar general, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca membri, în limitele prevăzute la art. 24 alin. (2), (3) şi (4). Completarea se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. (...)
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, primar general, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca membri, în limitele prevăzute la art. 28 alin. (1). Completarea se face de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 16 - „Egalitatea în drepturi“, art. 37 - „Dreptul de a fi ales“ şi art. 115 alin. (6) care prevede că prin ordonanţe de urgenţă nu pot fi afectate drepturile electorale. Invocă, de asemenea, şi prevederile art. 14 - „Interzicerea discriminării“ din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cele ale art. 3 - „Dreptul la alegeri libere“ din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie, precum şi următoarele prevederi din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: art. 25 care statuează că orice cetăţean are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi, de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor şi de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa; art. 26 referitor la egalitatea în faţa legii, interzicerea discriminării şi protecţia împotriva discriminării. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, s-a pronunţat asupra unor probleme similare, ridicate, însă, în legătură cu dispoziţiile din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care nu prevăd participarea în Biroul Electoral Central, în birourile electorale de circumscripţie şi în cele ale secţiilor de votare a reprezentanţilor partidelor care nu sunt reprezentate în Parlament, în cazul referendumului naţional, sau în consiliul local ori judeţean, în cazul referendumului local. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate, care reglementează componenţa Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripţie şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare, stabilind că numai partidele care au reprezentare parlamentară, în cazul referendumului naţional, sau care sunt reprezentate în consiliul local sau judeţean, în cazul referendumului local, pot desemna delegaţi în organismele electorale respective, au la bază un criteriu raţional şi obiectiv şi în niciun caz nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncţionale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze. Cele statuate prin decizia menţionată sunt valabile, mutatis mutandis, şi în cauza de faţă. Autorii prezentei excepţii au mai susţinut şi încălcarea dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 115 alin. (6) care prevede că prin ordonanţe de urgenţă nu pot fi afectate drepturile electorale. Pronunţându-se, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea a statuat, cu privire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, că „interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.“ Prin aceeaşi decizie, Curtea s-a referit şi asupra conţinutului noţiunii de „drepturi electorale“, astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituţie, reţinând că „Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Constituţie, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia infraconstituţională. [...] Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).“ În ceea ce priveşte interdicţia cuprinsă la art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la „afectarea“ drepturilor electorale pe calea ordonanţelor de urgenţă, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie, că această noţiune „trebuie examinată cu anumite nuanţări, în special în ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realităţi practice“. Cu privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, a reţinut, de asemenea, numai sensul juridic al noţiunii „a afecta“, sub diferite nuanţe, cum ar fi: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecinţe negative“. În lumina celor statuate prin decizia menţionată, Curtea constată că, în cauza de faţă, dispoziţiile de lege criticate nu sunt de natură a afecta, a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale, întrucât acestea conţin doar norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripţie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 martie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu