DECIZIE Nr.
314 din 6 aprilie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) teza intai din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala
Anticoruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 394 din 8 mai 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional
Anticorupţie, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr.
800/M/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată. In acest sens,
arată că magistraţii care beneficiază de sporul de 40% la indemnizaţia de
încadrare brută lunară, spor prevăzut de textul de lege criticat, se află
într-o situaţie obiectiv diferită faţă de celelalte categorii de magistraţi,
fapt ce justifică tratamentul juridic diferenţiat, fără a se aduce atingere
principiului constituţional al egalităţii în drepturi.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 24 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 800/M/2005, Tribunalul Braşov -
Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional
Anticorupţie, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa cu ocazia
soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect pretenţii pentru drepturi
salariale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 28 alin.
(5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 contravin art.
16 alin. (1) din Constituţie, fiind discriminatorii. Astfel, consideră că
magistraţii care beneficiază de sporul de indemnizaţie prevăzut de textul de
lege criticat sunt privilegiaţi în raport cu alte categorii de magistraţi, sens
în care aminteşte situaţia procurorilor care instrumentează cauze privind
infracţiuni de corupţie. Cu referire la situaţia sa personală menţionează că
într-o perioadă de timp, în calitate de procuror
în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov,
i s-au repartizat spre instrumentare dosare privind infracţiuni de corupţie,
dar i s-a refuzat acordarea sporului la indemnizaţie.
Tribunalul Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, consideră că nu există nici o
raţiune care să împiedice acordarea sporului prevăzut de art. 28 alin. (5) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 pentru procurorii care
instrumentează cauze de corupţie, în caz contrar aplicarea acestui text de lege
fiind discriminatorie, inechitabilă şi contrară ordinii instituite de Legea
fundamentală.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. In acest sens, arată că
textul de lege supus controlului de constituţionalitate reprezintă o
transpunere în dreptul intern a unor prevederi internaţionale privind
prevenirea şi combaterea corupţiei. Acest text nu instituie privilegii ori
discriminări, prevăzând doar un tratament juridic diferenţiat pentru persoane
care se află în situaţii diferite.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional, întrucât tratamentul juridic
diferenţiat este justificat de situaţiile diferite avute în vedere de
legiuitor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11
aprilie 2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea
măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.
1.227 din 20 decembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora:
„Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care
compun completele de judecată specializate în infracţiunile de corupţie -
potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările
ulterioare -, procurorii care participă la judecarea acestor cauze,
preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţii săi şi procurorii din Parchetul
de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de un spor de 40%
la indemnizaţia de încadrare brută lunară. [...]"
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din
Constituţie, care consacră egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că textul de lege criticat prevede beneficiul unui spor la indemnizaţie
pentru unele categorii de judecători şi procurori, determinaţi în raport cu
specializarea lor, cu funcţiile în care sunt încadraţi şi cu atribuţiile pe
care le au de îndeplinit.
Sporul la indemnizaţie se încadrează în sfera
drepturilor salariale suplimentare, care nu sunt drepturi fundamentale
garantate de Constituţie. Ca atare, legiuitorul este singura autoritate
competentă să le acorde şi să stabilească beneficiarii, precum şi conţinutul
lor, cu condiţia să nu instituie privilegii sau discriminări în cadrul
categoriilor de persoane aflate în situaţii identice.
Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, Curtea
constată că procurorii care instrumentează cauzele privind infracţiunile de
corupţie nu sunt excluşi de la beneficiul sporului la indemnizaţie, dar
competenţa de a efectua urmărirea penală în astfel de cauze aparţine în
exclusivitate procurorilor încadraţi la Direcţia Naţională Anticoruptie, ale
căror drepturi salariale sunt reglementate potrivit art. 28 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticoruptie, excepţie
ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 800/M/2005 al Tribunalului
Braşov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 aprilie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea