DECIZIE Nr. 30
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 219 si art. 222 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 136 din 23 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh
Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi
Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal răspund Balogh Bela şi Balogh Eva
Emese, lipsă fiind ceilalţi autori ai excepţiei şi partea Parohia Reformată
Cluj-Napoca, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Avand cuvantul Balogh Bela solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucat dispoziţiile atacate din Codul de
procedură civilă contravin principiului egalităţii în faţa legii, dreptului la
apărare şi accesului liber la justiţie, persoanele juridice putand să răspundă în scris, în cadrul
interogatoriului, la întrebările formulate în scris şi comunicate anterior,
spre deosebire de persoanele fizice, care nu au această posibilitate.
Balogh Eva Emese solicită, de asemenea, admiterea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului
Public solicită respingerea excepţiei, întrucat dispoziţiile criticate sunt norme de procedură a căror
reglementare este în competenţa exclusivă a legiuitorului. Diferenţa de regim
aplicabil persoanelor fizice şi celor juridice în ceea ce priveşte
interogatoriul, ca probă în procesul civil, este justificată de deosebirea de
situaţii în care se află persoanele juridice faţă de cele fizice.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 5 iulie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 15.615/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 219 şi 222 din
Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva
Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos,
Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor într-o cauză civilă avand ca obiect soluţionarea unei cereri de
reziliere a unui contract de închiriere şi de evacuare.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin
că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucat părţile - persoane fizice sunt obligate
să răspundă la interogatoriu în mod direct, nemijlocit în faţa instanţei, spre
deosebire de părţile - persoane juridice de drept privat, statul şi celelalte
persoane juridice de drept public, care răspund în scris la interogatoriul
comunicat anterior, avand
aşadar suficient timp de reflecţie şi putand folosi
orice înscris sau beneficia de consultanţă.
Judecătoria Cluj-Napoca şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile procedurale atacate
sunt constituţionale, întrucat,
pe de-o parte, persoanele fizice se află în situaţii juridice diferite faţă de
persoanele juridice, iar pe de altă parte, în cazul persoanelor juridice,
pentru a avea putere probatorie, răspunsul trebuie să îmbrace forma scrisă şi
semnată de persoana competentă să angajeze persoana juridică respectivă.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucat dispoziţiile legale criticate reprezintă
reguli de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, sunt de
competenţa autorităţii legiuitoare. Totodată, precizează că, indiferent dacă
este vorba de o persoană fizică sau juridică, proba interogatoriului poate fi
dispusă numai la cerere, în urma unor dezbateri contradictorii, iar în cursul
administrării acestei probe, partea beneficiază de asistenţă din partea unui
avocat, nefiind încălcat astfel dreptul la apărare.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucat reglementarea diferită a procedurii de administrare a probei cu
interogatoriu pentru persoanele juridice este justificată în mod obiectiv şi
raţional prin situaţia diferită în care se află acestea.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă, cu următorul
cuprins:
- Art. 219: „Cel chemat va
fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte.
Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre
judecători, procurorul, precum şi partea potrivnică pot pune de-a dreptul
întrebări celui chemat la interogator.
Partea nu are voie să citească un răspuns scris de
mai înainte. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviinţarea
preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să
cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru
interogator.";
- Art. 222: „Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi
persoanele juridice de drept privat, vor răspunde în scris la interogatoriul ce
li se va comunica.
Se exceptează societăţile comerciale de persoane, ai
căror asociaţi cu drept de reprezentare vor fi citaţi personal la
interogator."
Autorii excepţiei consideră că
dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art.
16 privind egalitatea
cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale
art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 124 privind înfăptuirea
justiţiei.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate sunt
norme de procedură referitoare la administrarea probei cu înscrisuri, iar,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este
stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile
constituţionale.
Referitor la încălcarea principiului egalităţii în faţa
legii, consacrat constituţional prin prevederile art. 16 alin. (1), Curtea
constată că aceste susţineri sunt neîntemeiate, întrucat deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice şi
persoanele juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic
diferit în ceea ce priveşte răspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui
proces civil. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, în
deplin acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de
exemplu, cauza Marckx contra Belgiei, 1979), principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării se
aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic
diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu
reprezintă nici privilegii şi nici discriminări.
Cu privire la încălcarea liberului acces la justiţie,
prevăzut de art. 21 din Constituţie, şi a dreptului la apărare, prevăzut de
art. 24 din Constituţie, Curtea reţine că nici aceste susţineri nu sunt
întemeiate, întrucat
dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părţilor de a se
adresa instanţelor judecătoreşti şi nici nu înlătură posibilitatea părţilor de
a-şi valorifica pretenţiile sau de a-şi dovedi netemeinicia susţinerilor
părţilor adverse.
Pe de altă parte, Curtea reţine că invocarea
prevederilor art. 124 din Constituţie referitoare la înfăptuirea justiţiei nu
are relevantă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 219 şi 222 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh
Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos şi Balogh Apor în
Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean