DECIZIE Nr. 3 din 30 iunie 1992
cu privire la constitutionalitatea art. 85 alin. 2 din Legea pentru alegerea
Camerei Deputatilor si a Senatului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 162 din 15 iulie 1992
Prin sesizarea inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 35 din 22
iunie 1992, un grup de 26 senatori, in conformitate cu dispozitiile art. 144
din Constitutia Romaniei, ale art. 13 alin. 1 A (a) si ale art. 17 si
urmatoarele din Legea nr. 47/1992, solicita examinarea si constatarea
neconstitutionalitatii dispozitiilor cuprinse in art. 85 alin. 2 din Legea
pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
Curtea, in baza art. 3 alin. 2 din Legea nr. 47/1992, constata mai intii ca
este competenta, potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, sa solutioneze
sesizarea, iar aceasta s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.
Grupul de senatori care a sesizat Curtea contesta constitutionalitatea
dispozitiei inscrise in art. 85 alin. 2 din Legea pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului, potrivit careia "Impotriva hotaririlor
definitive, pronuntate de instantele judecatoresti potrivit prezentei legi, nu
exista cale de atac", considerind-o contrara dispozitiilor art. 128 din
Constitutie, care prevad ca "Impotriva hotaririlor judecatoresti, partile
interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile
legii". Se apreciaza ca precizarea "in conditiile legii" nu inseamna
o posibilitate de restringere a dreptului de a exercita caile de atac, ci se
refera la reglementarea conditiilor procedurale de folosire a acestora.
Recunoscindu-se existenta unor cazuri in care restringerea dreptului de
exercitare a cailor de atac "se admite si se practica doar intr-un singur
sens si anume, in privinta cailor ordinare de atac", se considera ca nu
este insa admisibila interzicerea cailor extraordinare de atac, astfel cum
procedeaza art. 85 alin. 2. Referitor la oportunitatea acestui text, se arata ca
"Parlamentul a avut in vedere asigurarea operativitatii in rezolvarea
tuturor problemelor legate de desfasurarea alegerilor, precum si interesul
legat de stabilirea rezultatelor alegerilor" si ca asemenea argumente
puteau avea o oarecare forta de justificare a dispozitiei daca hotaririle
pronuntate de instantele judecatoresti pe baza Legii pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului s-ar rezuma doar la solutionarea contestatiilor
vizind corectitudinea listelor electorale, constituirea birourilor electorale,
candidaturile depuse sau masurile luate de birourile electorale. Se apreciaza
apoi ca nu se poate admite ca hotaririle pronuntate in legatura cu
contraventiile si infractiunile stabilite prin Legea pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului sa nu poata fi atacate prin intermediul cailor
extraordinare de atac.
Potrivit art. 19 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea a solicitat celor
doua Camere ale Parlamentului si Guvernului punctul lor de vedere. In raspunsul
sau, Guvernul precizeaza, intre altele, ca "Legea pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului constituie sediul materiei pentru procedura de
organizare si desfasurare a alegerilor si nu pentru actiuni penale sau
contraventionale al caror sediu se afla in Codul penal si in Legea nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor".
Curtea Constitutionala,
vazind dispozitiile legale invocate, sesizarea grupului de senatori, punctul de
vedere al Guvernului si tinind seama de dispozitiile art. 20 alin. 1 din Legea
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Nu poate fi primita interpretarea de sesizare, data art. 128 din
Constitutie, in sensul ca mentiunea "in conditiile legii" nu inseamna
si o posibilitate de a restringe dreptul de exercitare a cailor de atac. De
altfel, chiar in sesizare se recunoaste ca se admite si se practica
restringerea acestui drept. Intr-adevar, atit in sistemul nostru procesual, cit
si in alte tari, legea exclude folosirea unor cai de atac, fie pentru a reduce
cheltuielile ocazionate de proces datorita modicitatii obiectului in litigiu,
fie din motive de celeritate sau de protectie a unor interese sociale, fie
pentru ca natura cauzei impune o rezolvare prompta si definitiva. Desigur,
aceste exceptii trebuie sa fie expres prevazute de lege si nu pot fi extinse
prin analogie. Afirmatia din sesizare, in sensul ca aceasta restringere poate
viza numai caile ordinare de atac, este contrazisa de dispozitii legale care
exclud, uneori, si exercitarea cailor extraordinare de atac: art. 34 alin. 1
Cod procedura civila, ca si art. 52 alin. 6 Cod procedura penala dispun ca
incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care
s-a admis recuzarea nu sint supuse nici unei cai de atac; art. 40 alin. 4 Cod
procedura civila prevede ca hotarirea de stramutare nu este supusa nici unei
cai de atac; art. 619 alin. 4 Cod procedura civila dispune ca hotarirea data in
materie de divort nu este supusa revizuirii.
In Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, art. 85 alin.
2 introduce o restrictie privind folosirea cailor extraordinare de atac, ea
fiind impusa, astfel cum de altfel se arata si in sesizare, de necesitatea
asigurarii operativitatii in rezolvarea tuturor problemelor legate de
desfasurarea alegerilor, precum si de interesul stabilitatii rezultatelor
alegerilor. Intr-adevar, procedura alegerilor presupune, intr-o ordine
fireasca, o succesiune de etape - stabilirea listelor electorale si a sectiilor
de votare, eliberarea cartilor de alegator, infiintarea birourilor electorale,
depunerea candidaturilor, campania electorala, desfasurarea votarii, stabilirea
rezultatelor -, fiecare trebuind sa se finalizeze in termenele prevazute de
lege. In stabilirea acestor termene s-a avut in vedere si posibilitatea
formularii unor contestatii, intimpinari sau recursuri, astfel incit
neregularitatile produse in procesul electoral sa poata fi indepartate. A
permite insa si folosirea cailor extraordinare de atac, dupa regulile dreptului
comun, care prevad termene de exercitare ce nu sint compatibile cu rigoarea si
celeritatea procedurii electorale, cum este, de exemplu, termenul de un an de
la raminerea definitiva a hotararii pentru exercitarea recursului extraordinar,
ar insemna practic sa se impiedice desfasurarea alegerilor sau sa se puna sub
semnul incertitudinii un timp indelungat rezultatele alegerilor. Acest
specific, existent in materie electorala, a impus dispozitia din art. 85 alin.
2, care nu contravine Constitutiei. Aceasta dispozitie se aplica, insa, numai
in materia contenciosului electoral. Solutia rezulta cu claritate si fara
posibilitate de dubiu, daca textele din Legea pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului sint interpretate sistematic. Astfel, alin. 2 nu
poate fi rupt de prevederile din alin. 1, care se refera la judecarea de catre
instante a intimpinarilor, contestatiilor sau a oricaror alte cereri prevazute
de lege, adica acte specifice procesului electoral. Este apoi de observat ca
alin. 2 se refera la hotariri definitive pronuntate de instantele judecatoresti
"potrivit prezentei legi", or, in cazul contraventiilor si a
infractiunilor, judecata si pronuntarea se fac potrivit dispozitiilor Legii nr.
32/1968 si ale Legii nr. 61/1991 (care se completeaza cu dispozitiile din
codurile de procedura civila si penala), astfel cum prevede in mod expres art.
74 alin. 3 si 4 din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului,
respectiv potrivit prevederilor din Codul de procedura penala. Hotaririle
pronuntate in aceste materii sint, deci, supuse cailor de atac stabilite in actele
normative mentionate, art. 85 alin. 2 neaducind in privinta lor nici o
restrictie.
Vazind si dispozitiile art. 145 alin. (2) din Constitutie si art. 20 alin.
2 si 3 din Legea nr. 47/1992,
pentru motivele aratate, Curtea, in unanimitate,
In numele legii
DECIDE:
1. Dispozitia cuprinsa in art. 85 alin. 2 din Legea pentru alegerea Camerei
Deputatilor si a Senatului este constitutionala.
2. Prezenta decizie se comunica Presedintelui Romaniei si Senatului si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc in data de 30 iunie 1992 si la ea au participat
Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos
Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu si
Victor Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. dr. VASILE GIONEA