DECIZIE   Nr. 298 din  6 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 760 din 19 august 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia a fost ridicata de Oreste Stamatiu din Oradea in Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca prevederile de lege criticate nu contravin textelor din Constitutie invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 30 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.089/CA/2003, Tribunalul Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia a fost ridicata de Oreste Stamatiu din Oradea, intr-o cauza de contencios administrativ.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat aduce atingere principiului autonomiei unitatilor administrativ-teritoriale, consacrat de art. 119 din Constitutie, precum si "angajamentelor internationale ale Romaniei", prin aceea ca "restrange posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin conducerea lor aleasa sau prin referendum local) organigrama si statul de functii".
    Tribunalul Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ apreciaza ca art. XVI din Legea nr. 161/2003 este constitutionala. In acest sens, in esenta, arata ca, potrivit Constitutiei si Cartei europene a autonomiei locale, "competentele autoritatilor publice locale sunt prevazute de lege, adoptarea normelor legale unitare si obligatorii pentru unitatile administrativ-teritoriale, cum sunt cele de la art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003, nu contravin principiului autonomiei locale astfel cum este reglementat de Constitutia Romaniei".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, sens in care arata ca "stabilirea prin lege a modului in care functioneaza si se organizeaza autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si a statutului functionarilor publici din cadrul acestora nu contravine nici unei dispozitii constitutionale, ci, dimpotriva, reprezinta o aplicare a acestora".
    Avocatul Poporului considera ca prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 sunt constitutionale. Astfel, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale (deciziile nr. 347/2001 si nr. 395/2003), arata ca: art. 120 din Constitutie "se refera la principiul autonomiei locale in cadrul organizarii administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie in afara cadrului legal"; autonomia locala se exercita conform legilor statului, potrivit principiului constitutional al obligativitatii respectarii legilor prevazut de art. 51; art. 3 pct. 1 din Carta europeana a autonomiei locale, facand trimitere la dreptul intern, defineste conceptul de autonomie locala ca "dreptul si capacitatea efectiva ale autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, al caror continut este urmatorul: "(5) La stabilirea numarului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritatii sau institutiei publice se vor avea in vedere urmatoarele:
    a) numarul functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum 20%;
    b) numarul functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum 40%;
    c) numarul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%;
    d) numarul functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum 10% ."
    In opinia autorului exceptiei, acest text de lege contravine prevederilor art. 119 [devenit art. 120] din Constitutie, potrivit carora: "(1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
    (2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica."
    De asemenea, se invoca si incalcarea "angajamentelor internationale ale Romaniei" referitoare la descentralizarea administrativa si autonomia locala, insa fara precizarea acestora ori a motivelor de neconstitutionalitate.
    Articolul XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei este cuprins in cartea II - Modificarea unor reglementari in scopul prevenirii si combaterii coruptiei, titlul III - Reglementari privind functia publica si functionarii publici din lege, care dispune cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele din legea ce face obiectul prezentului control de constitutionalitate, a fost republicata, in temeiul art. XXVI din Legea nr. 161/2003, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. In nota cuprinsa in capitolul X - Dispozitii finale si tranzitorii (dupa art. 94), se mentioneaza ca art. XIV - XXV din titlul III al cartii II din Legea nr. 161/2003 nu au fost cuprinse in forma republicata a Legii nr. 188/1999, dar sunt reproduse in continuarea notei.
    In legatura cu textul de lege criticat, care prevede ca la stabilirea numarului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritatii sau institutiei publice sa se aiba in vedere unele procente maxime pe grade profesionale, autorul exceptiei sustine ca acesta este contrar prevederilor art. 120 din Constitutie, republicata, prin aceea ca "restrange posibilitatea comunelor, oraselor de a-si stabili (prin conducerea lor aleasa sau prin referendum local) organigrama si statul de functii".
    In jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea Constitutionala a retinut ca art. 119 din Constitutie, devenit art. 120 in Constitutia republicata, "se refera la principiul autonomiei locale in cadrul organizarii administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie in afara cadrului legal, care este general obligatoriu". Aceasta intrucat, potrivit principiului obligativitatii respectarii legilor prevazut la art. 51 din Constitutie, devenit art. 1 alin. (5) in Constitutia republicata, "autonomia locala se exercita conform legilor statului". Prin aceeasi decizie Curtea a mai retinut ca insasi Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, facand referire, in art. 3 pct. 1, la cadrul legal intern, defineste conceptul de autonomie locala ca "dreptul si capacitatea efectiva ale autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice".
    Aceeasi definitie a conceptului de autonomie locala este preluata in Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, iar stabilirea prin lege a organizarii si functionarii organelor administratiei publice locale nu contravine, ci, dimpotriva, este in sensul prevederilor constitutionale mentionate. Asa fiind, sustinerile referitoare la contrarietatea dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 120 urmeaza a fi respinse.
    Curtea constata ca nici invocarea incalcarii "angajamentelor internationale ale Romaniei" nu poate fi retinuta, intrucat autorul exceptiei nu mentioneaza care sunt documentele internationale incalcate si nici in ce consta aceasta.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XVI alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicata de Oreste Stamatiu din Oradea in Dosarul nr. 8.089/CA/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu