DECIZIE   Nr. 296 din  6 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 859 din 20 septembrie 2004

    Ioan Vida               - presedinte
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Nicolae Ioan Palcut in Dosarul nr. 3.597/PI/2003 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Autorul exceptiei a depus la dosar o cerere prin care solicita judecarea cauzei in lipsa.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece prevederile legale atacate au mai fost supuse controlului de contencios constitutional, ocazii cu care, prin deciziile nr. 275 din 24 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 3 martie 2003 si nr. 4 din 13 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 4 februarie 2004, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 sunt conforme cu Legea fundamentala. Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei amintite, reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca solutiile si considerentele invocate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.597/PI/2003, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Exceptia a fost ridicata, in dosarul de mai sus, de inculpatul Nicolae Ioan Palcut, cercetat pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si perversiune sexuala, prevazute si pedepsite de art. 321 alin. 1 si art. 201 alin. 1 din Codul penal.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca avizul dat de ministrul justitiei pentru situatiile prevazute de textul legal criticat constituie un amestec in competenta materiala a organului de urmarire penala, referitor la procedura de punere in miscare a actiunii penale, cu consecinta directa a infrangerii principiului separatiei puterilor in stat, deoarece ministrul justitiei, organ politic si membru al executivului, intervine in activitatea autoritatii judecatoresti.
    Autorul exceptiei mai sustine ca art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, este neconstitutional, deoarece are o forma eliptica, ce nu permite o interpretare unitara din partea organului de urmarire penala si a instantei de judecata, privitoare la competenta dupa materie (in speta fiind vorba de infractiuni date in competenta judecatoriei ca prima instanta) si dupa calitatea persoanei (la momentul comiterii infractiunilor autorul avea calitatea de judecator la nivel de judecatorie, iar in momentul inceperii urmaririi penale nu mai avea aceasta calitate, ca urmare a demisiei), in situatia in care inculpatul si-a schimbat calitatea. Organele abilitate manifesta astfel o regretabila inconsecventa in aplicarea normelor procedural penale, de natura a aduce atingere dreptului inculpatului la un proces echitabil, deoarece in faza de judecata calitatea de fost magistrat la nivel de judecatorie este avuta in vedere la stabilirea instantei competente, iar in faza de urmarire penala s-au aplicat toate normele procedurale referitoare la aceasta calitate, cu exceptia obligatiei de a solicita avizul ministrului justitiei, prevazut de textul legal atacat, situatie care, potrivit art. 10 lit. f) din Codul de procedura penala, constituie o cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale.
    Curtea de Apel Oradea - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece independenta si inamovibilitatea judecatorilor reprezinta o garantie pentru o buna administrare a justitiei si, in egala masura, un mijloc de protectie in fata oricarei ingerinte de ordin politic sau administrativ. Prin posibilitatea ministrului justitiei de a emite avizul pentru cercetarea magistratilor se aduce atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, intrucat acesta este membru al guvernului, care face parte din autoritatea executiva. Mai mult decat atat, textul contestat excedeaza nepermis dispozitiilor constitutionale, deoarece doar Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina a magistratilor, sens in care implicarea ministrului justitiei in raspunderea penala a judecatorilor este nejustificata.
    Critica referitoare la omisiunea din textul mentionat a calitatii de magistrat in functie de data comiterii faptei, data inceperii urmaririi penale sau a trimiterii in judecata, in cazul in care aceasta calitate a fost pierduta dupa comiterea faptei, este apreciata de instanta de judecata ca intemeiata, fara a arata in mod concret care sunt motivele de neconstitutionalitate ce stau la baza acestei ratiuni.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu aduc atingere principiului separatiei puterilor si accesului liber la justitie. In motivarea punctului de vedere al Guvernului este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece atributia ministrului justitiei de a aviza cercetarea, retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea in judecata a magistratilor contravine dispozitiilor constitutionale care reglementeaza raporturile dintre puterile publice si echilibrul acestora. Avizul ministrului justitiei reprezinta o conditie legala necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale si totodata o importanta garantie, care are drept scop protejarea magistratului prin faptul ca el nu va fi cercetat de organele de politie sau de alte organe de cercetare penala, care apartin puterii executive, si, totodata, nu va putea fi chemat in judecata, prin actiune directa. Emiterea avizului ar trebui insa sa fie data in competenta unei structuri aflate in sfera autoritatii judecatoresti, si nu ministrului justitiei, deoarece acestuia din urma, prin calitatea de membru al autoritatii executive, i se ofera posibilitatea sa depaseasca dimensiunile unei activitati administrative curente, cu consecinta infrangerii principiului constitutional prevazut de art. 124 alin. (2), potrivit caruia justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
    Referitor la critica privind omisiunea legiuitorului de a prevedea in mod expres, in textul contestat, daca avizul este necesar sau nu, in conditiile in care, la data comiterii faptei, faptuitorul avea calitatea de magistrat, dar ulterior savarsirii ei a pierdut aceasta calitate, Avocatul Poporului apreciaza ca aceasta reprezinta o problema de legiferare, si nu de constitutionalitate. Potrivit jurisprudentei, Curtea Constitutionala nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor instituite, nu isi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica, deoarece ar indeplini rolul de legislator pozitiv, depasind astfel sfera atributiilor stabilite de Legea fundamentala.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si are urmatorul continut:
    - Art. 91 alin. 2: "Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul ministrului justitiei."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 1 alin. (4) si art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.";
    - Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea fundamentala consacra principiul independentei judecatorilor si pe cel al impartialitatii procurorilor in exercitarea atributiilor lor. Garantarea respectarii acestor principii este asigurata prin instituirea inamovibilitatii judecatorilor, prin masurile de protectie a magistratilor prevazute de art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, prin alte masuri prevazute de titlul VI din aceeasi lege, precum si prin dispozitiile speciale din Codul de procedura penala.
    Prin urmare, aceste reglementari il protejeaza pe magistrat prin faptul ca el nu va fi cercetat de organele politiei sau de alte organe de cercetare penala care, prin apartenenta lor la puterea executiva, ar putea fi directionate politic. De asemenea, magistratul nu va putea fi chemat in judecata penala prin actiune directa introdusa la instanta de judecata, fiind ferit in felul acesta de eventualele actiuni sicanatoare venite din partea unor persoane rauvoitoare.
    Independenta justitiei implica deci un statut special, adecvat, al magistratilor, menit sa imprime o valoare de necontestat actului de justitie, prin protejarea membrilor corpului magistratilor impotriva subiectivismului si a actiunilor nejustificate sau abuzive ale organelor de urmarire penala competente, care le-ar putea afecta credibilitatea.
    In acest context art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, care conditioneaza cercetarea, retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea in judecata de avizul ministrului justitiei, instituie o masura rationala de protectie a magistratului, care reprezinta o garantie legala a consolidarii principiilor constitutionale enuntate anterior, privitoare la independenta judecatorilor si la impartialitatea procurorilor.
    Curtea retine ca este neintemeiata critica potrivit careia avizul ministrului justitiei reprezinta o ingerinta in activitatea de realizare a actului de justitie, deoarece acesta raspunde de activitatea judecatorilor si de modul cum se infaptuieste justitia. Potrivit legii, ministrul justitiei are un rol foarte important in selectionarea, pregatirea si verificarea cunostintelor viitorilor magistrati si in vederea admiterii acestora in magistratura. Fara sa intervina in activitatea judiciara a magistratilor, care sunt independenti si inamovibili, ministrul justitiei poate si trebuie sa cunoasca modul in care acestia isi indeplinesc indatoririle. Nu se poate concepe ca el sa fie indiferent sau sa ignore cazurile in care magistratii au savarsit ori sunt suspecti ca au savarsit fapte prevazute de legea penala. Este evident ca orice caz in care un magistrat se dovedeste ca a incalcat legea penala arunca o umbra asupra prestigiului intregii magistraturi. Tocmai de aceea singurul chemat sa avizeze urmarirea penala a unui magistrat este ministrul justitiei, iar acest drept de aviz implica angajarea raspunderii sale personale, persoana interesata avand dreptul de a-l actiona in justitie pentru avizarea sau refuzul de a aviza urmarirea penala a unui magistrat pe care il considera vinovat sau, dimpotriva, nevinovat de savarsirea unei fapte penale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Nicolae Ioan Palcut in Dosarul nr. 3.597/PI/2003 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru