DECIZIE Nr. 295 din 1 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin.
(3), (5), (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si
regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 29 din 17 ianuarie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 15 alin. (3), (5), (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si
modificata prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicata de Haider Abdul Rakib
Abdul Rahman Abdullah Al-Abadi in Dosarul nr. 9.079/2001 al Judecatoriei
Sectorului 4 Bucuresti.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin
prevederilor constitutionale invocate. Persoanele nemultumite de masurile luate
sau de solutiile adoptate in cadrul procedurii prealabile reglementate de
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 au posibilitatea sa se adreseze justitiei,
nefiind incalcate prevederile art. 48 si 49 din Constitutie. Totodata se arata
ca dispozitiile constitutionale ale art. 16 nu sunt aplicabile in cauza.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 iulie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 9.079/2001,
Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (3), (5), (7) si (8) din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in
Romania, exceptie ridicata de Haider Abdul Rakib Abdul Rahman Abdullah Al-Abadi
intr-o cauza avand ca obiect judecarea contestatiei la neacordarea statutului de
refugiat in Romania.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 15 alin. (3), (5), (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000
contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 48 alin. (1) si ale art. 49
alin. (1) din Constitutie. Se arata ca dispozitiile legale criticate instituie
un tratament juridic inegal pentru cetatenii straini, in comparatie cu
cetatenii romani, prin aceea ca sunt privati de posibilitatea de a ataca
hotararile Ministerului de Interne pe calea contenciosului administrativ,
prevazuta la art. 48 din Constitutie, in care este obligatorie si o procedura
prealabila. Totodata autorul exceptiei apreciaza ca judecarea in regim de
urgenta a contestatiilor, fara citarea Oficiului National pentru Refugiati,
precum si posibilitatea declararii recursului intr-un termen de numai 5 zile de
la pronuntarea hotararii nu asigura contestatarului posibilitatea de a-si
pregati in mod temeinic apararea. In felul acesta exercitiul unor drepturi este
restrans prin dispozitiile legale criticate, fara sa fie intrunite conditiile
prevazute la art. 49 alin. (1) din Constitutie.
Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul
exceptiei. Procedura prealabila exista si in cadrul solutionarii cererii de
acordare a statutului de refugiat, procedura care se desfasoara in fata
Oficiului National pentru Refugiati, iar persoanele nemultumite de masurile
luate sau de solutiile adoptate au posibilitatea sa se adreseze justitiei, in
conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, unde isi pot exercita
dreptul la aparare fara nici o ingradire.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (3), (5), (7) si (8) din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 nu este intemeiata, intrucat in cauza nu sunt
aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care se refera la
cetateni romani. Se considera ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 48 sau
49 din Constitutie, deoarece "nu suntem in prezenta unor restrangeri ale
drepturilor si libertatilor prevazute de aceste articole, mai ales in conditiile
in care legea romana prevede drepturile refugiatilor si ale persoanelor care au
dobandit o forma de protectie, precum liberul acces la instantele de judecata,
dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a li se asigura in
mod gratuit un interpret pe intreaga durata a procedurii de acordare a
statutului de refugiat, dreptul de a nu fi expulzat sau returnat".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile
procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
15 alin. (3), (5), (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind
statutul si regimul refugiatilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, care prevad:
"(3) Plangerea se solutioneaza de catre judecatoria in a carei raza
teritoriala isi are sediul Oficiul National pentru Refugiati sau in a carei
raza teritoriala isi are resedinta contestatarul.
........................................................................
(5) Plangerea se inainteaza de indata instantei competente, care o va
solutiona in termen de 30 de zile, cu participarea obligatorie a procurorului.
........................................................................
(7) Impotriva hotararii instantei contestatarul sau procurorul poate
declara recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau
de la comunicare, pentru cei lipsa.
(8) Recursul se judeca in termen de 30 de zile de la inregistrarea sa,
hotararea pronuntata in recurs fiind definitiva si irevocabila."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt invocate urmatoarele
dispozitii constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 48 alin. (1) si (2): "(1) Persoana vatamata intr-un drept al
sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.";
- Art. 49 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati
poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care
reglementeaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice,
nu sunt aplicabile in cauza, intrucat acest text constitutional are in vedere
numai cetatenii romani, iar nu si strainii sau apatrizii. Cetatenii straini si
apatrizii cad sub incidenta reglementarii generale a art. 18 din Constitutie,
potrivit careia:
"(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura
de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si
de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu
respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este
parte."
Procedura acordarii statutului de refugiat in Romania a fost reglementata
in mod similar si prin art. 13 din Legea nr. 15/1996, abrogata prin Ordonanta
Guvernului nr. 102/2000. Constitutionalitatea acelor dispozitii legale a fost
examinata de Curtea Constitutionala. Astfel, prin Decizia nr. 49 din 10 martie
1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161 din 23
aprilie 1998, Curtea a statuat ca "Nu se poate retine insa ca dispozitia
legala atacata are un caracter discriminatoriu, intrucat nu distinge intre
diferite categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de
refugiat. Procedura pentru acordarea acestui statut reprezinta o situatie
juridica specifica, ce nu se poate confunda cu procedura legala pentru
solutionarea altor categorii de cereri, iar legiuitorul, in temeiul art. 125
alin. (3) din Constitutie, poate institui, in considerarea acestei situatii, o
procedura aparte". Referitor la judecarea contestatiei fara citarea
comisiei care a solutionat cererea in prima faza, s-a retinut ca dreptul la
aparare ar fi fost lezat doar "daca instanta nu ar putea cere comisiei
orice fel de proba sau lamurire pe care o considera necesara, ceea ce nu
depinde de faptul ca acea comisie este sau nu parte in proces". In acelasi
sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 147 din 7 octombrie
1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 605 din 10
decembrie 1999.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii, cele statuate prin deciziile Curtii Constitutionale nr.
49/1998 si nr. 147/1999 isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Curtea constata ca este neintemeiata si sustinerea potrivit careia
prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 48 din Constitutie.
In cadrul procedurii de solutionare a cererilor de acordare a statutului de
refugiat in Romania legea prevede in mod expres dreptul strainului de a se
adresa justitiei in cazul in care acesta s-ar considera vatamat intr-un drept
al sau prin hotararea de respingere a cererii, pentru apararea drepturilor si
intereselor sale. In felul acesta nu mai este necesara recurgerea la procedura
contenciosului administrativ. Astfel art. 15 alin. (1) din ordonanta prevede ca
"Impotriva hotararii prevazute la art. 14 alin. (3) se poate face plangere
in termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a
documentului prin care se constata ca solicitantul nu se mai afla la ultima
resedinta declarata".
In sfarsit, Curtea constata ca sunt neintemeiate si sustinerile privind
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 15 alin. (3), (5), (7) si (8) din
Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, care reglementeaza procedura de solutionare
a plangerii impotriva hotararii Oficiului National pentru Refugiati, adresata
instantelor de judecata, prin raportare la art. 49 din Constitutie, intrucat
aceste texte legale nu contin restrangeri speciale ale exercitiului unor
drepturi pentru strainii care urmeaza procedura de acordare a unei forme de
protectie din partea statului roman.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin.
(3), (5), (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si
regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Haider Abdul Rakib Abdul
Rahman Abdullah Al-Abadi in Dosarul nr. 9.079/2001 al Judecatoriei Sectorului 4
Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2001.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta