ORDIN Nr. 1610
din 28 martie 2007
pentru aprobarea
Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL*)
ACT EMIS DE:
MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 266 din 20 aprilie 2007
Având în vedere prevederile
art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub
presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu
modificările şi completările ulterioare,
ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind depozitarea
buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune, exclusiv GPL, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul economiei şi
comerţului,
Varujan Vosganian
*) Ordinul nr. 1.610/2007 a fost publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie
2007 şi este reprodus şi în acest număr bis.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind depozitarea buteliilor transportabile pentru
gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL
- Indicativ: RG 01/05 -
1. Date generale
1.1. Obiect, domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul regulament cuprinde condiţiile
tehnice şi măsurile obligatorii care trebuie respectate la proiectarea,
executarea şi exploatarea depozitelor pentru butelii transportabile sau cadre
de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate ori dizolvate sub presiune,
exclusiv GPL.
1.1.2. In înţelesul prezentului regulament, prin
butelii transportabile pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, denumite în continuare butelii,
se înţelege atât echipamente sub presiune
transportabile, reglementate, în ceea ce priveşte condiţiile de introducere pe
piaţă şi utilizare, prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2003, cu modificările
aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004, cât şi buteliile pentru aparate
de respirat individuale, reglementate, privitor la cerinţele ce trebuie
respectate pentru a fi admise să fie introduse pe piaţă şi puse în funcţiune,
ca „echipamente sub presiune", conform prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 584/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2005.
1.1.3. Prevederile prezentului regulament se aplică
la proiectarea, execuţia şi exploatarea depozitelor noi, precum şi la lucrările
de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale
depozitelor existente, indiferent de forma de proprietate. Pentru depozitele
aflate în exploatare la data intrării în vigoare a regulamentului, în termen de
2 ani, proprietarii sunt obligaţi să evalueze încadrarea în prevederile legale
şi să ia măsurile necesare pentru respectarea cerinţelor prezentului
regulament. Utilizatorii prezentului regulament sunt răspunzători de aplicarea
corectă a prevederilor acestuia.
1.1.4. Scopul principal al prezentului regulament este
crearea unui cadru legal unitar care să reglementeze regimul depozitelor şi
depozitarea buteliilor din punctul de vedere al securităţii şi igienei muncii,
al siguranţei la foc, protecţiei mediului înconjurător şi proprietăţii şi al
respectării prescripţiilor tehnice ISCIR. Prezentul regulament constituie o
detaliere a secţiunilor privind depozitele şi depozitarea buteliilor din
Prescripţiile tehnice ISCIR, PT-C5, Normele specifice de securitate a muncii şi
Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99.
1.1.5. Depozit pentru butelii, în sensul prezentului
regulament, este definit ca locaţie, spaţiu, clădire,
parte din clădire special amenajată, în care se păstrează în condiţii de
siguranţă butelii.
1.1.6. Prevederile prezentului regulament sunt
aplicabile pentru:
- depozitele aferente instalaţiilor de producţie sau
de umplere a buteliilor;
- depozitele independente de distribuţie a buteliilor
angro sau en detail;
- depozitele aferente staţiilor de distribuţie a
gazelor din butelii existente la locul de consum al utilizatorilor casnici sau
industriali.
1.1.7. Prevederile prezentului regulament se aplică
depozitelor pentru următoarele tipuri de butelii:
- butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune, executate din: oţel fără sudură, aluminiu nealiat şi
aliaje cu aluminiu fără sudură, oţel nealiat sudat, cu capacitate cuprinsă
între 0,5 şi 150 litri inclusiv, care fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C5,
colecţia ISCIR;
- butelii pentru aparate de respirat individuale, ce
fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR;
- cadre de butelii care fac obiectul prevederilor
Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR. Indiferent de fluidul de umplere
sau de data introducerii pe piaţă, buteliile având o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv,
ce se depozitează, trebuie să îndeplinească prevederile actelor normative
menţionate la art. 1.1.2 şi/sau în prevederile Prescripţiei tehnice PT C5,
colecţia ISCIR.
1.1.8. Prezentul regulament se aplică depozitelor în
care este stocată cel puţin cantitatea minimă de gaz definită la art. 2.2
pentru depozite mici.
1.1.9. Nu fac obiectul prezentului regulament:
- buteliile fără încărcătură,
noi sau scoase din uz în vederea casării ori pregătite pentru reparare şi/sau
verificare tehnică periodică;
- instalaţiile de golire a buteliilor;
- instalaţiile de îmbuteliere a gazelor;
- depozitele pentru următoarele tipuri de butelii:
• butelii construite din materiale nemetalice;
• butelii de unică folosinţă;
• butelii cu o capacitate până la 0,5 litri inclusiv;
• recipientele-containere şi recipientele-butoaie
metalice;
• butelii de injecţie şi de pornire a motoarelor cu
ardere internă;
• butelii stingătoare de incendiu;
• butelii sudate din oţel, transportabile, cu
capacitate până la 26 de litri, pentru gaze petroliere lichefiate (GPL) care
fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C3, colecţia ISCIR;
• butelii pentru gaze
petroliere lichefiate sau gaze naturale comprimate din componenţa instalaţiilor
de alimentare cu GPL sau GNC a motoarelor autovehiculelor;
• depozitele având o capacitate de depozitare mai mică
decât cantitatea minimă prevăzută în coloana 2 din tabelul 1.2.2 (pentru aceste depozite prevederile din prezentul regulament
pot fi avute în vedere ca o recomandare).
1.1.10. Prezentul regulament se referă strict la
depozitele de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune, exclusiv GPL, şi activităţile specifice din punctul de vedere al
organizării şi funcţionării acestora, nefiind aplicabil la transportul sau
distribuţia buteliilor.
1.1.11. Prezentul regulament nu interzice, nu
limitează şi nu împiedică proprietarii, furnizorii sau utilizatorii să prevadă
cerinţe de proiectare, execuţie şi exploatare a depozitelor mai restrictive,
impuse de caracteristicile fizico-chimice sau de riscurile potenţiale ale
fluidelor îmbuteliate.
1.2. Clasificarea depozitelor
1.2.1. Depozitele pentru butelii se pot clasifica
astfel:
a) după tipul construcţiei în:
- depozite amenajate în construcţii închise (depozite închise);
- depozite în spaţii deschise (depozite deschise),
depozite amenajate în construcţii deschise „tip şopron" sau în aer liber
pe platforma betonată;
b) după natura fluidelor îmbuteliate în buteliile
depozitate:
- specifice, când sunt depozitate butelii umplute cu
un singur fluid sau cu amestecuri din aceeaşi grupă, conform definiţiilor din
ADR/RID (de exemplu, depozite pentru butelii de oxigen,
argon etc);
- mixte, când sunt stocate butelii încărcate cu
fluide din grupe diferite, conform definiţiilor ADR/RID.
Proprietăţile periculoase ale gazelor comprimate,
lichefiate sau dizolvate, uzuale, care sunt încărcate în butelii expuse temperaturii ambiante, sunt prezentate în anexa A;
c) după amplasare:
- depozite amenajate în construcţii închise sau
deschise, independente;
- depozite amenajate în clădiri sau încăperi alipite
la alte construcţii;
- depozite amenajate în încăperi înglobate în
construcţii;
d) după capacitatea de depozitare:
- mici;
- medii;
- mari.
Capacitatea de depozitare a celor 3 tipuri de depozite
se determină conform prevederilor art. 1.2.2.
1.2.2. Cantitatea totală de gaz din buteliile stocate
în depozitele mici, medii şi mari se determină cu ajutorul datelor din tabelul
următor:
Tabelul 1.2.2.
|
Categoria gazului
|
Grupa de periculozitate a gazului
|
Cantitatea de gaz din buteliile
depozitate
|
|
Depozite mici
|
Depozite medii
|
Depozite mari
|
|
min
|
max
|
min
|
max
|
mai mult de
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
|
1
|
Gaze toxice (grupa T, TO, TC, TF)
|
20
|
100
|
-
|
-
|
-
|
|
2
|
Amoniac, clor (grupa 2TC)
|
50
|
250
|
-
|
-
|
-
|
|
3
|
Gaze inflamabile (grupa F)
|
333
|
1.665
|
1.666
|
9.990
|
9.990
|
|
4
|
Gaze neiflamabile şi/sau comburante (grupa A, 0)
|
1.000
|
5.000
|
5.001
|
40.000
|
40.000
|
In tabelul de mai sus prin cantitatea de gaz din
buteliile depozitate (coloanele 2-6) se înţelege:
a) în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi
depozit gaze din aceeaşi categorie:
- pentru gaze lichefiate şi gaze dizolvate, masa netă
în kilograme;
- pentru gaze comprimate, conţinutul nominal al
recipientului în litri (volumul hidraulic al recipientului);
b) în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi
depozit gaze de categorii diferite, atunci suma:
- cantităţii de gaz din categoria 1, depozitată,
înmulţită cu 50;
- cantităţii de gaz din categoria 2, depozitată,
înmulţită cu 20;
- cantităţii de gaz din categoria 3, depozitată,
înmulţită cu 3;
- cantităţii de gaz din categoria 4, depozitată trebuie să depăşească cifra de 1.000
pentru coloana 2, iar pentru coloanele 3 şi 5 nu trebuie să depăşească cifrele
5.000, respectiv 40.000.
Dacă cantitatea de gaz din depozit este mai mică decât
cea indicată în coloana 2, conform lit. a), sau suma cantităţii de gaze de
categorii diferite, conform lit. b), nu depăşeşte pentru coloana 2 cifra de
1.000, atunci depozitul de butelii nu face obiectul prezentului regulament (a
se vedea art. 1.1.9 alineatul ultim).
1.2.3. Conform RID/ADR, fluidele, în funcţie de
caracteristicile de periculozitate,
se clasifică în una dintre următoarele grupe:
|
A
|
asfixiant
|
|
O
|
comburant
|
|
F
|
inflamabil
|
|
T
|
toxic
|
|
TF
|
toxic, inflamabil
|
|
TC
|
toxic, corosiv
|
|
TO
|
toxic, comburant
|
|
TFC
|
toxic, inflamabil, corosiv
|
|
TOC
|
toxic, comburant, corosiv
|
1.2.4. Exemplificări privind art. 1.2.2 (exemple alese la întâmplare)
|
Nr. crt.
|
Tipul de gaz şi de butelii
|
Capacitatea depozitului (butelii)
|
|
Depozit mic
|
Depozit mediu
|
Depozit mare
|
|
min
|
max
|
min
|
max
|
mai mult de
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
|
a) Depozite specifice pentru
butelii care conţin un singur fluid sau
amestec de gaze
din aceeaşi categorie
|
|
1.
|
Gaze comprimate inerte gr. A (azot, argon, heliu etc.) sau
comburante gr. 0 (oxigen), îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală
de 50 l (indiferent de presiunea din butelie de 150
sau de 200 bari, de exemplu)
|
20
|
100
|
101
|
800
|
800
|
|
2.
|
Gaze comprimate inerte gr. A (azot, argon, heliu etc.) sau
comburante gr. 0 (oxigen), îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală
de 40 l (indiferent de presiunea din butelie de 150
sau de 200 bari, de exemplu)
|
25
|
125
|
125
|
1.000
|
1.000
|
|
3.
|
Gaze comprimate inflamabile gr. F (hidrogen, metan, deuteriu)
îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 50 l (indiferent de presiune)
|
6
|
33
|
34
|
200
|
200
|
|
4.
|
Gaze comprimate inflamabile gr. F (hidrogen, metan, deuteriu)
îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de
10 l (indiferent de presiune)
|
33
|
166
|
167
|
999
|
999
|
|
5.
|
Gaze comprimate toxice gr. TF (monoxid de carbon) îmbuteliate în
butelii având capacitatea nominală de 10 l
|
2
|
10
|
-
|
-
|
-
|
|
6.
|
Gaze lichefiate inerte gr. A (dioxid de carbon) îmbuteliate în
butelii având capacitatea de de 50 I (37,5 kg)
|
26
|
133
|
134
|
1.070
|
1.070
|
|
7.
|
Butelii acetilenă gr. F 10 KgC2H2 (şi 12 Kg
acetonă)
|
15
|
75
|
76
|
480
|
480
|
|
b) Depozite mixte pentru butelii cu
gaze din categorii diferite
|
|
1.
|
- butelii hidrogen 50 I gr. F
|
-
|
2
|
-
|
24
|
30
|
|
- butelii azot 50 I gr. A
|
-
|
2
|
-
|
24
|
100
|
|
- butelii heliu 50 I gr. A
|
-
|
2
|
-
|
12
|
24
|
|
- butelii oxigen 40 I gr. O
|
10
|
30
|
36
|
240
|
440
|
|
- butelii argon 40 I gr. A
|
6
|
12
|
24
|
120
|
120
|
|
- butelii amestec Ar 40 I gr. A
|
-
|
12
|
-
|
240
|
800
|
|
- butelii dioxid de carbon 33 kg gr. A
|
2
|
30
|
36
|
96
|
650
|
|
- butelii acetilenă 10 kg gr. F
|
5
|
15
|
22
|
120
|
120
|
|
TOTAL (nr. butelii):
|
23
|
114
|
118
|
876
|
2.180
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Exemple de calcul pentru stabilirea capacităţii
depozitului (tabelul 1.2.4-b) coloanele 2-4):
- 10 but O2x401 +6 but Ar x 401 + 2 but CO2
x 33 kg + 5 but C2H2 x 22 kg x 3 = 1.036 > 1.000
2 but H2 x 501 x 3 + 2 but N2 x
501 + 2 but Hex 501 +30 but O2 x 401 +12 but Ar x 401+12 but AmAr x
401 + 30 but CO2 x 33 kg + 15 but C2H2 x 22 kg
x 3 = 4.940 < 5.000.
Cantitatea de gaz din buteliile depozite fiind cuprinsă între 1.000 şi 5.000, conform tab. 1.2.2, depozitul se
încadrează în categoria depozit mic;
- 36 but O 2 x 401 + 24 but Ar x 401 + 36
but CO2 x 33 kg + 22 but C2H2 x 22 kg x 3 = 5.040 > 5.000. Conform tab. 1.2.2 depozitul se
încadrează în categoria depozit mediu.
1.3. Terminologie
Termeni si definiţii generale
1.3.1. Butelie - orice
recipient transportabil în care se poate obţine sau se dezvoltă o presiune a
fluidului mai mare de 0,5 bar la o temperatură de +15°C (gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune).
1.3.2. Butelii goale - buteliile din care a fost golit gazul şi au o presiune remanentă de
minimum 0,6 bari (cu excepţia buteliilor pentru acetilenă, în care presiunea
remanentă minimă este în funcţie de natura dizolvantului şi a temperaturii ambiante).
1.3.3. Butelii goale şi
curăţate - buteliile din care a fost golit gazul
şi au fost spălate (cu apă sau suflate cu gaz inert) şi care pot fi inertizate
şi menţinute la o presiune a gazului de inertizare mai mică de 0,5 bari la +15°C.
1.3.4. Cadre de butelii - ansamblul transportabil format din butelii legate între ele
printr-un colector şi care se transportă şi utilizează numai ca ansamblu
nedemontabil.
1.3.5. Staţie de
distribuţie a gazului din butelii - instalaţia şi
accesoriile aferente acesteia (existentă la utilizatori), destinată
distribuirii către locurile de consum a gazelor din butelii. Staţia de
distribuţie a gazelor din butelii poate cuprinde, de la caz la caz, instalaţia
(colector) de golire a buteliilor, spaţii pentru depozitarea buteliilor pline şi/sau
goale şi poate fi amenajată în aer liber sau într-o incintă construită.
1.3.6. Instalaţie
(colector) de golire a buteliilor - instalaţia
specială destinată racordării a două sau mai multe butelii ori cadre de butelii în vederea golirii gazului pentru distribuirea la locul de consum
al utilizatorilor.
1.3.7. Regim de unică
folosinţă - regimul în care buteliile încărcate cu
fluid se distrug după utilizare şi golire.
1.3.8. Staţie de umplere
(staţie de îmbuteliere) - instalaţia şi accesoriile aferente acesteia, aparţinând unui
operator economic autorizat ISCIR, care este destinată umplerii buteliilor.
1.3.9. Producător - persoana fizică autorizată sau persoana juridică responsabilă
pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţă
şi/sau al punerii în funcţiune, în România sau într-un stat membru al Uniunii
Europene, în numele său. Responsabilităţile producătorului se aplică oricărei
persoane fizice autorizate sau persoane juridice care asamblează, ambalează ori
etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în
funcţiune sub nume propriu.
1.3.10. Operator economic - persoana juridică, constituită în una dintre formele de constituire
reglementate prin lege, înscrisă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului,
al cărei obiect de activitate conţine şi domeniile reglementate în prezentul
regulament, în condiţiile prescrise de lege.
1.3.11. Deţinător - persoana fizică sau juridică ce are în posesie sau în păstrare o
butelie. Deţinătorul poate fi şi proprietarul buteliei.
1.3.12. Proprietar - persoana
fizică sau juridică care face dovada proprietăţii unei butelii.
1.3.13. Gaz natural comprimat - gazul natural îmbuteliat sub presiune în stare gazoasă, definit
conform ADR/RID, care poate fi metan.
1.3.14. Gaz petrolier lichefiat - amestecul de hidrocarburi, în principal propan şi butan (şi
procente mai mici de hidrocarburi mai uşoare sau mai grele), aflate în stare
gazoasă în condiţii normale, care poate fi lichefiat prin coborârea
temperaturii şi/sau creşterea presiunii.
1.3.15. Gaz dizolvat - gazul care se transportă îmbuteliat sub presiune, dizolvat într-un
solvent în fază lichidă.
1.3.16. Document normativ - documentul care
prevede reguli, linii directoare ori caracteristici
pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. Termenul este generic şi
include standarde, specificaţii tehnice, coduri de bună practică şi
reglementări.
1.3.17. Instrucţiuni de
utilizare - documentul scris privind utilizarea
(exploatarea) buteliei, elaborat de operatorul
economic care realizează umplerea, şi care se distribuie utilizatorului.
1.3.18. Utilizator - persoana
fizică sau juridică deţinătoare a unui aparat consumator alimentat de o
butelie.
Definiţii speciale:
1.3.19. Distanţă de
securitate - distanţa ce trebuie respectată între
depozitul de butelii şi instalaţii, amenajări, clădiri învecinate, cu scopul de
a proteja depozitul de posibile influenţe negative, ca de exemplu încălzirea
periculoasă a buteliilor. Instalaţiile şi amenajările care pot reprezenta un
pericol sunt, de exemplu, depozite de materiale combustibile (lemn, materiale
de ambalaj) sau rezervoare supraterane pentru lichide combustibile).
1.3.20. Spaţiu de
protecţie - aria spaţială în jurul buteliilor
pentru gaze combustibile, toxice sau foarte toxice, în care, ca urmare a unor
neetanşeităţi la armături sau datorită unor greşeli de manipulare, nu poate fi
evitată apariţia gazului sau a unor amestecuri de gaz.
Spaţiul de protecţie este:
- în cazul gazelor mai uşoare
decât aerul, format dintr-un spaţiu cilindric încheiat în partea superioară de
o emisferă (vezi fig. 1);
- în cazul gazelor mai grele decât aerul, format
dintr-un spaţiu în formă de con (vezi fig. 2).
a)in spatii inchise
b) in spatii deschise
Fig1: spatiide protectie penlru buretii cu gaze mai uşoare decat aerul
a) in spatii inchise
b) in spatii deschise
Fig.2 Spatii de prorectie pentru bureti cu gaze mai
grele decat aerul
1.3.21. Distanţă de
protecţie - distanţa dintre depozitul de butelii
şi un obiect din afara depozitului, care să fie protejat de efectele scăpărilor
de gaze în cazul unei abateri faţă de exploatarea normală. Distanţa de
protecţie este distanţa în afara căreia:
- în cazul gazelor combustibile, periclitarea prin formarea unei atmosfere explozive este exclusă, adică nu este depăşită
limita inferioară de explozie (LEL);
- în cazul gazelor foarte toxice poate fi exclusă
periclitarea prin formarea unei atmosfere care poate fi vătămătoare pentru
sănătate, adică valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA).
1.3.22. Distanţa de protecţie trebuie păstrată faţă
de:
- clădiri de locuit;
- alte clădiri decât cele proprii operatorului
economic;
- alte clădiri din cadrul propriei incinte a
operatorului economic, cu încăperi destinate prezenţei permanente a persoanelor
pentru care nu sunt prevăzute măsuri de protecţie în caz de avarie, precum şi
pentru proprii colaboratori (plan de alarmare şi de înlăturare a pericolului).
1.3.23. Alte clădiri decât cele proprii operatorului economic sunt considerate:
- instalaţii, clădiri şi amenajări în afara
teritoriului societăţii;
- clădiri şi instalaţii din incinta proprie, în care
în mod regulat şi concomitent se pot afla multe persoane străine de
întreprindere (societăţi comerciale);
- căi de circulaţie publice.
1.3.24. Zonă cu pericol de
explozie - spaţiul, locul în care în condiţii
normale de funcţionare se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori,
ceaţă de lichide inflamabile ori pulberi în cantităţi suficiente pentru a da
naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul.
1.3.25. Atmosferă explozivă
gazoasă - amestecul cu aerul, în condiţii
atmosferice normale, a substanţelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau
ceaţă în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului
neconsumat.
1.3.26. Clasificarea (zonarea) spaţiilor cu pericol de
explozie
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în
funcţie de frecvenţa şi durata permanenţei unei atmosfere explozive. Zonele cu
pericol de explozie constituie baza stabilirii volumului (severităţii) de
măsuri de protecţie.
Zona 0
Arie în care este prezentă în permanenţă, frecvent sau
pentru perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă.
Zona 1
Arie în care este probabilă apariţia (este posibil să
apară ocazional) unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcţionării
normale.
Zona 2
Arie în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere
explozive gazoase la funcţionare normală, iar dacă totuşi apare, este probabil
ca aceasta să se întâmple numai rareori şi doar pentru o perioadă scurtă de
timp.
Abrevieri:
ADR - Acordul european
referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase,
încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea
nr. 31/1994, şi care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/2002;
GNC - gaz natural
comprimat (metan);
GPL - gaz petrolier
lichefiat;
ONU - Organizaţia
Naţiunilor Unite;
RID - Regulamentul
privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase,
Apendicele C la Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare
(COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de România prin Decretul
nr. 100/1983, care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei
Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea
ferată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 788/2001;
LEL - limita
inferioară explozivă;
UEL - limita
superioară explozivă;
CMA - concentraţia
maximă admisibilă.
2. Amplasarea şi organizarea depozitelor
2.1. Prescripţii
generale şi date referitoare la amplasare
Cerinţe generale
2.1.1. Depozitele destinate păstrării buteliilor pline sau goale pot fi construite sau amenajate astfel:
a) în încăperi (depozite închise);
b) în spaţii deschise (depozite deschise);
- depozite amenajate în construcţii deschise
(construcţie descoperită sau acoperită tip şopron, deschisă perimetral pe cel
puţin două laturi ori delimitată de elemente neetanşe: plasă, grilaj etc);
- depozite amenajate în aer liber pe platformă
betonată.
Pot fi considerate depozite în spaţii deschise şi cele
care sunt amplasate în construcţii, deschise numai pe una dintre laturi, dacă
adâncimea părţii deschise nu este mai mare decât înălţimea laturii deschise.
2.1.2. Construcţiile pentru depozitarea buteliilor
pot fi amplasate independent, la distanţe normate, sau compartimentate faţă de
alte construcţii ori instalaţii, iar porţiunile de construcţie alipite ori
înglobate vor fi separate de restul construcţiei prin elemente de
compartimentare conform prezentului regulament şi Normativului de siguranţă la
foc a construcţiilor, indicativ P118-99.
2.1.3. La amplasarea depozitelor se vor avea în vedere:
- riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru
proprietăţile şi populaţiile învecinate (spaţiul de protecţie - conform pct.
1.3.20);
- securitatea depozitului (distanţa de securitate
conform pct. 1.3.19);
- capacitatea depozitului;
- căile de acces şi de evacuare în caz de urgenţă.
2.1.4. Zona de depozitare nu va fi accesibilă
traficului general şi persoanelor neautorizate. Acest lucru trebuie indicat
prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei împrejmuiri.
2.1.5. Nu este permisă
extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste
căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult
două laturi, dacă pe partea adiacentă se realizează pereţi de protecţie de cel
puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale
incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire, care în zona de
protecţie este lipsit de deschideri. Aceştia nu trebuie dimensionaţi la
solicitările în caz de explozie.
2.1.6. Depozitele de butelii
trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar de acces al
mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea, respectiv livrarea buteliilor,
precum şi asigurarea căilor de acces şi de intervenţie în caz de incendiu.
2.1.7. La amplasarea
depozitelor deschise pentru butelii cu gaze toxice sau combustibile se va avea
în vedere şi direcţia predominantă a vântului.
Distante de amplasare
2.1.8. Depozitele pentru butelii din cadrul
instalaţiilor de producere şi îmbuteliere a fluidelor ce fac obiectul
prezentului regulament se amplasează conform prevederilor din normele specifice
în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului tehnologic şi de montaj.
2.1.9. Depozitele pentru butelii din cadrul staţiilor
de umplere a buteliilor se amplasează în funcţie de cerinţele procesului
tehnologic, de condiţiile de montaj şi intervenţie în condiţiile prezentului
regulament (distanţele dintre diferitele obiecte ale staţiei de umplere nu se
normează).
2.1.10. Distanţele de securitate (definite conform
pct. 1.3.19) dintre construcţiile depozitelor pentru butelii (depozite închise)
şi construcţiile din incinta societăţii (altele decât cele din cadrul
instalaţiilor de producere şi/sau îmbuteliere a gazelor) sunt prezentate în
tabelul 2.1.10.
Tabel 2.1.10 - Distanţe de securitate între
depozitele închise şi construcţii vecine
|
Gradul de rezistenţă la foc al
depozitului conform pct. 3.1.1.7
|
Distanţe minime de securitate (m)
faţă de construcţiile industriale din incinta societăţii având gradul de
rezistenţă la foc
|
|
I-II
|
III
|
IV-V
|
|
I-II
|
3
|
4
|
5
|
|
III
|
4
|
5
|
6
|
|
IV-V
|
5
|
6
|
7,5
|
Distanţele se consideră de la peretele depozitului la
elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se
măsoară în metri.
Pentru spaţii de producţie şi/sau de depozitare
încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele se securitate se
majorează cu 50%, indiferent dacă în categoria A sau B sunt încadrate
depozitele ori spaţiile de producţie şi/sau depozitare din vecinătate.
Distanţele de securitate dintre depozitele amenajate în
spaţii deschise (în aer liber sau construcţii deschise), măsurate de la
împrejmuirea depozitului şi instalaţiile sau amenajările învecinate din incinta
societăţii, vor fi conform tabelului 2.1.10, depozitele în spaţii deschise
fiind asimilate unui depozit închis de grad de rezistenţă la foc IV-V.
Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete,
rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confecţionat din materiale
incombustibile, având RF60 minute.
2.1.11. Distanţa de protecţie (definită conform pct.
1.3.21) dintre depozitele pentru butelii deschise (în aer liber) şi vecinătăţi
sunt prezentate în tabelul 2.1.11.
Tabelul 2.1.11. - Distanţele de protecţie (exprimate
în metri) dintre depozitele deschise pentru butelii (măsurate de la
împrejmuirea depozitului) şi construcţiile vecine (clasificarea depozitelor
conform pct. 1.2.2)
|
Nr. crt.
|
Vecinătatea faţă de care se
determină distanţa
|
Distanta recomandată (metri)
|
|
Depozite mici
|
Depozite medii
|
Depozite mari
|
|
1.
|
Clădiri de locuit
|
8
|
10
|
12
|
|
2.
|
Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ, sănătate, cultură,
sport, turism, construcţii de agrement etc.)
|
10
|
15
|
25
|
|
3.
|
Instalaţii, clădiri de producţie amenajări din afara teritoriului
agentului economic
|
8
|
8
|
8
|
|
4.
|
Clădiri social-administrative din cadrul
incintei proprii a agentului economic
|
8
|
8
|
8
|
|
5.
|
Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri) - distanţa se măsoară
de la marginea părţii carosabile
|
6
|
8
|
10
|
|
6.
|
Căi ferate, linii de tramvai şi troleibuz (măsurarea se face de
la vehicul)
|
7,5
|
9,5
|
11,5
|
|
7.
|
Instalaţii electrice (posturi TRAFO etc), linii aeriene de
energie electrică, reţele de cabluri electrice
|
Conform prevederilor normativelor
de specialitate (NTE 003/04, PE 101
A/85, PE 107/95, PE 106/99)
|
NOTĂ:
1. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel
mult două laturi de către pereţii de protecţie de minimum 2 m înălţime fără
deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi
un perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri.
2. In cazul depozitelor
pentru butelii închise (în încăperi), distanţele de protecţie se pot reduce cu
50%. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu
pereţii încăperii de depozitare, dacă în zona de protecţie aceştia sunt
confecţionaţi din materiale incombustibile şi sunt lipsiţi de deschideri.
2.1.12. In cazul depozitării în spaţii deschise
(depozite în aer liber sau construcţii deschise), distanţa de protecţie,
măsurată de la împrejmuirea depozitului, faţă de limita de proprietate a
societăţii (împrejmuire) este de minimum 10 m pentru butelii cu gaze toxice şi
de minimum 5 m pentru alte gaze, indiferent de mărimea depozitului.
2.2. Organizarea depozitelor pentru butelii
Generalităţi
2.2.1. Operatorii economici care depozitează butelii
sunt obligaţi să elaboreze instrucţiuni de depozitare şi manipulare a
buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune,
specifice categoriilor de fluide depozitate, precum şi planuri de urgenţă în
caz de evenimente (scăpări de gaze sau de vapori, incendiu, explozie).
Respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 este obligatorie.
După caz, se va elabora Raportul de securitate.
2.2.2. Dacă în prezentul regulament numărul
buteliilor pline este limitat, este permisă depozitarea unui număr dublu de
butelii goale şi necurăţate.
2.2.3. Nu este permisă depozitarea buteliilor în:
- încăperi sub nivelul solului;
- casa scărilor, holuri, coridoare, curţi înguste,
treceri pietonale sau porţi ori în imediata lor apropiere;
- pe treptele unor amenajări
exterioare;
- garaje sau parcările pentru vehicule;
- spaţii de lucru (locurile de consum);
- lângă drumuri şi căi de refugiu special marcate.
2.2.4. Buteliile pentru gaze, cum ar fi oxigenul şi
aerul comprimat, pot fi depozitate şi în încăperi sub nivelul solului, prin
derogare de la prevederile pct. 2.2.3.
2.2.5. Prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3 pot
fi, de asemenea, amenajate depozite mici pentru butelii (maximum 50 de butelii,
conform tabelului 1.2.2. coloana 2) în încăperi sub
nivelul solului, în cazul în care:
- instalaţia de ventilare artificială asigură un
schimb de aer pe oră egal cu de două ori volumul încăperii.
Instalaţia de ventilare artificială trebuie să
funcţioneze continuu sau, în caz contrar, trebuie să pornească în mod automat,
la comanda unei instalaţii cu detectoare de concentraţie pentru gaze, la
atingerea unei concentraţii a gazului de 20% din LEL sau CMA.
In cazul nefuncţionării instalaţiei de detectare a
concentraţiei gazului, trebuie să se declanşeze automat instalaţia de alarmare
optică şi acustică;
- instalaţia de ventilare naturală are o secţiune
minimă egală cu 10% din suprafaţa pardoselii încăperii şi asigură o ventilare
eficientă a încăperii;
- pardoseala este de maximum 1,5 m sub nivelul solului.
2.2.6. La locul de consum nu se permite depozitarea
buteliilor, ci numai utilizarea celor strict necesare în procesul tehnologic.
In cazul unui număr mai mare de locuri de consum în aceeaşi hală, numărul total
al buteliilor în rezervă nu trebuie să depăşescă numărul minim de butelii
prevăzut la pct. 1.2.2, pentru depozitele mici.
2.2.7. Spaţiile de depozitare a buteliilor nu sunt
considerate a fi locuri permanente de lucru, cu toate că aici se desfăşoară
anumite activităţi (primire-expediere butelii).
2.2.8. In spaţiile de depozitare nu este permisă
reîmbutelierea gazelor sub presiune sau repararea buteliilor.
2.2.9. In depozite sunt interzise accesul şi circulaţia
persoanelor străine. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare.
2.2.10. Spaţiile de protecţie, aşa cum au fost
definite la pct. 1.3.20, a mai multor butelii pentru gaze se pot intersecta. In
acest caz, buteliile pot sta alăturat (vezi fig. 3).
a) in încăperi închise
b) in incapen deschise
Fig. 3 Spatii de protectie pentru mai multi recipienti
pentru gaze comprimate
2.2.11. In cazul depozitării buteliilor cu gaze foarte
toxice trebuie să existe instalaţii prin care în caz de incendiu sau de
accidente să se poată cere ajutor. Această cerinţă este îndeplinită dacă există
acces rapid la un telefon.
2.2.12. In încăperile de depozitare nu este permisă
amplasarea cuvelor, canalelor sau a scurgerilor spre canale fără sifon, precum
şi a acceselor la pivniţe sau a altor deschideri spre pivniţe. De asemenea,
este interzisă amplasarea în aceste încăperi a unor guri de curăţare sau a
altor deschideri ale coşurilor de fum.
In cazul depozitării în aer liber a buteliilor îmbuteliate
cu gaze mai grele decât aerul sau gaze lichefiate, prima interdicţie enunţată
este valabilă numai pentru spaţiul de protecţie.
2.2.13. In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze
combustibile sunt interzise sursele de foc care ar putea produce aprinderea
acestora.
2.2.14. In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze
combustibile se pot utiliza mijloace de transport uzuale, acţionate cu motoare
cu combustie internă sau electrice, cu excepţia cazurilor în care aceste gaze
sunt într-o concentraţie periculoasă.
2.2.15. Zonele de protecţie şi periculozitatea
acestora (pericol de explozie sau de otrăvire) trebuie marcate corespunzător
prin plăcuţe avertizoare.
2.2.16. Buteliile vor fi păstrate de regulă în poziţie
verticală, aşezate în paleţi, rastele sau în boxe de câte 20-25 de butelii,
asigurate împotriva căderii sau răsturnării, dispuse în grupuri cu spaţii
libere de acces între ele cel puţin pe o parte, de minimum 1,5 m. Nu este
necesară o asigurare specială, dacă, de exemplu, prin tipul constructiv al
recipientelor, prin aşezarea în grupe mai mari sau prin modul de depozitare se
asigură protecţia necesară.
2.2.17. Buteliile fără postament pot fi păstrate în
poziţie orizontală pe rame sau stelaje de lemn, fără ca acestea să se atingă
între ele. Inălţimea stivei nu poate fi mai mare de 1,5 m, iar robinetele vor
fi îndreptate într-o singură direcţie.
2.2.18. Buteliile cu un volum mai mare de 1 I, îmbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice lichefiate,
trebuie păstrate şi depozitate în poziţie verticală.
2.2.19. Este permisă depozitarea în aceeaşi încăpere
sau acelaşi compartiment a buteliilor pline şi a buteliilor goale. Buteliile
pline vor fi depozitate în zone separate faţă de buteliile goale. Zonele
respective vor fi bine delimitate şi prevăzute cu inscripţii care să indice
„Butelii pline", respectiv „Butelii goale".
2.2.20. Buteliile pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se vor depozita numai cu
capac de protecţie. Se admite lipsa capacelor dacă butelia prin construcţie
este prevăzută cu un sistem de protejare a robinetelor (gardă nedemontabilă).
2.2.21. In clădirile sau încăperile, precum şi în
construcţiile de tip şopron în aer liber, destinate depozitării buteliilor de
gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, se vor asigura:
- accesul uşor din exterior;
- accesul între stive sau grupe;
- accesul între stive ori grupe şi pereţii
construcţiei.
Distanţa minimă necesară pentru asigurarea accesului va
fi de 1,5 m.
2.2.22. In depozite se vor respecta cu stricteţe
regulile şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor, atât cele cu caracter general, cât şi cele specifice.
Depozitarea comună a buteliilor pentru gaze diferite
2.2.23. In funcţie de natura gazelor, depozitarea
buteliilor pline cu gaze diferite se poate face împreună, ţinând cont de
prevederile pct. 1.2.2 şi de condiţiile prevăzute la pct. 1.2.4.
2.2.24. Buteliile pline cu diferite gaze pot fi
depozitate împreună în încăperi, în următoarele condiţii:
1. dacă numărul buteliilor cu
gaze combustibile sau cu gaze care întreţin arderea nu depăşeşte 150 (din
fiecare categorie în total). In plus, pot fi depozitate butelii sub presiune
pentru gaze îmbuteliate cu gaze inerte în număr nelimitat;
2. buteliile cu gaze
combustibile şi cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate;
3. buteliile cu gaze care
întreţin arderea şi cele cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate;
4. în cazurile enunţate la pct.
1-3, se pot depozita suplimentar 15 butelii îmbuteliate cu substanţe foarte
toxice. Cantităţi mai mari de butelii umplute cu gaze foarte toxice trebuie
depozitate într-o încăpere separată.
2.2.25. Intre buteliile cu gaze combustibile şi cele
cu gaze care întreţin arderea trebuie păstrată o distanţă de minimum 4 m. Acest
gol poate fi umplut cu butelii cu gaze inerte (de exemplu azot, argon etc).
2.2.26. Dacă suprafaţa încăperilor închise este = 20 m2, este interzisă
depozitarea buteliilor umplute cu oxigen împreună cu butelii umplute cu gaze
combustibile sau depozitarea împreună a buteliilor încărcate cu gaze care în
amestec pot produce reacţii periculoase din punctul de vedere al incendiilor
sau al exploziei.
2.2.27. Buteliile care conţin gaze toxice diferite
pot fi depozitate în aceeaşi încăpere dacă mijloacele necesare neutralizării
scăpărilor sunt comune, în caz contrar se vor depozita în încăperi separate.
2.2.28. La depozitarea în aer liber pot fi depozitate
împreună butelii încărcate cu toate tipurile de gaze, fără altă limitare în
ceea ce priveşte numărul buteliilor, dar cu respectarea prevederilor pct.
1.2.2.
2.2.29. La depozitarea în aer
liber amplasarea buteliilor de oxigen sau alte gaze comburante faţă de
buteliile cu gaze combustibile se face astfel încât zona de protecţie a
buteliilor de oxigen (definită la pct. 2.3.4) să nu se intersecteze cu zona de
protecţie din planul buteliilor pentru gaze combustibile (vezi pct. 1.3.20,
1.3.21, 2.2.10 şi 2.2.40).
Incăperi de depozitare (depozite închise)
2.2.30. Incăperile de depozitare a buteliilor pentru
gaze vor fi amenajate în construcţii de tip parter, fiind interzisă realizarea de niveluri suplimentare.
2.2.31. Se pot amenaja depozite pentru butelii la
demisol sau subsol, numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.4 şi 2.2.5.
2.2.32. Incăperile în care se află mai mult de 25 de
butelii cu gaze combustibile sau mai mult de 5 butelii cu gaze foarte toxice nu
pot fi amplasate sub sau deasupra încăperilor destinate persoanelor. Legăturile
spre încăperile învecinate sunt permise numai dacă aceste încăperi au căi
proprii de evacuare.
2.2.33. Construcţiile în care se depozitează butelii
pentru gaze comprimate se vor amplasa, de regulă, independent, la distanţe
normate. Se admite alipirea sau înglobarea în alte construcţii în următoarele
condiţii:
- încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze
trebuie separate de încăperile învecinate prin pereţi rezistenţi la foc;
- încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze
încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu se vor separa de restul
încăperilor prin elemente de compartimentare corespunzătoare, rezistente la
explozie (pereţi din beton armat minimum B 200, cu grosimea de 10 cm, cu un
procent de armare de cel puţin 0,1%, sau din cărămidă roşie plină, cu grosime
de 37,5 cm, şi mortar marca M 25.
2.2.34. Elementele principale ale construcţiei
depozitului de butelii trebuie să îndeplinească, din punctul de vedere al
rezistenţei la foc, condiţiile minime prevăzute la pct. 3.1.1.7.
2.2.35. Stratul de acoperire a pardoselii, ca cerinţe
minime, trebuie: să fie constituit din materiale incombustibile şi să fie plan,
rezistent la uzură mecanică şi să asigure depozitarea în siguranţă a
buteliilor.
2.2.36. Incăperile de depozitare trebuie să fie
corespunzător ventilate şi aerisite. O ventilare naturală este suficientă dacă
secţiunea canalelor de aerisire este 1/100 din suprafaţa pardoselii încăperii
de depozitare. Amplasarea gurilor de aerisire este dependentă de densitatea
gazului depozitat.
2.2.37. In încăperile de depozitare este interzisă
depozitarea materialelor combustibile, ca de exemplu: lichide inflamabile,
lemn, rumeguş, hârtie, fân, paie sau cauciuc.
Ca o excepţie faţă de prevederile de mai sus, în
încăperile de depozitare în care se află mai mult de 50 de butelii pentru gaze,
din care nu mai mult de 25 îmbuteliate cu gaze combustibile sau cu gaze foarte
otrăvitoare, pot fi depozitate şi materiale combustibile, cu excepţia
lichidelor inflamabile, dacă locul de depozitare a buteliilor pentru gaze este
despărţit de un zid din materiale incombustibile de minimum 2 m înălţime şi
dacă între materialele combustibile şi acest zid este o distanţă de minimum 5
m.
2.2.38. Incăperile de depozitare a buteliilor pentru
gaze combustibile sau foarte toxice, care se învecinează cu căi de circulaţie
publică, trebuie, în partea în care se află căile de circulaţie publică, să fie
despărţite de pereţi fără uşi şi fără ferestre până la o înălţime de minimum 2
m.
Această prevedere nu se aplică pentru uşile care se
deschid automat şi care sunt confecţionate din materiale incombustibile.
2.2.39. Incăperile în care sunt depozitate butelii
pentru gaze îmbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice trebuie să
poată fi foarte repede părăsite (la nevoie).
2.2.40. In cazul în care buteliile cu gaze
combustibile sau foarte toxice sunt depozitate în încăperi, atunci aceste
butelii trebuie să se afle într-o zonă de protecţie. Pentru buteliile cu gaze
combustibile, această zonă de protecţie este spaţiu cu pericol de explozie zona
2, conform pct. 1.3.26.
Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul
1.
In cazul încăperilor cu o suprafaţă de < 20 m2, întreaga încăpere
constituie zonă de protecţie (zona 2).
Tabelul 1. - Dimensiunile spaţiului de protecţie
pentru butelii cu gaze combustibile sau foarte toxice, depozitate în încăperi
(vezi fig. 1-3).
|
Dimensiuni
|
Gaze
|
|
mai uşoare decât aerul în butelii
|
mai grele decât aerul în butelii
|
|
Inălţimea - h(m)
|
2
|
1
|
|
Raza - r(m)
|
2
|
2
|
2.2.41. In funcţie de modul de manipulare şi de
transport, clădirile pentru depozitarea buteliilor vor fi prevăzute cu rampe de
încărcare-descărcare acoperite sau neacoperite.
2.2.42. Inălţimea clădirilor sau a încăperilor în care
se depozitează butelii se va stabili de proiectant în funcţie de sistemul şi de
regulile de depozitare specifice, asigurându-se o diferenţă minimă de la partea
superioară a buteliilor sau cadrelor de butelii până la elementele cele mai de
jos ale acoperişului, de minimum 1,00 m.
Depozitarea în spatii deschise (depozite deschise)
Spaţiile în care sunt amenajate depozitele în aer liber
sunt definite la pct. 2.1.1
2.2.43. In cazul depozitelor în spaţiu deschis, suprafaţa de depozitare trebuie să fie astfel
constituită încât să permită depozitarea în siguranţă a buteliilor pentru gaze.
2.2.44. In cazul în care buteliile pentru gaze,
îmbuteliate cu gaze combustibile sau foarte toxice, sunt depozitate în spaţii deschise, atunci aceste butelii trebuie să se afle
într-o zonă de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, această zonă
de protecţie este zona 2, conform pct. 1.3.26. Dimensiunile spaţiului de
protecţie rezultă din tabelul 2.
Tabelul 2. -
Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze combustibile sau
foarte toxice, depozitate în spaţiu deschis (vezi fig. 1 -3).
|
Dimensiuni
|
Gaze
|
|
mai uşoare decât aerul în butelii
|
mai grele decât aerul în butelii
|
|
Inălţimea - h(m)
|
1
|
0,5
|
|
Raza - r(m)
|
1
|
1
|
2.2.45. Nu este permisă extinderea spaţiului de
protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile publice de circulaţie.
Spaţiul de protecţie poate fi îngustat în cel mult două laturi de pereţi de
protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din
materiale incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire care în
zona de protecţie este lipsit de deschideri.
2.2.46. In cazul depozitării în spaţiu deschis, faţă
de instalaţiile sau amenajările învecinate care ar putea prezenta un pericol
trebuie păstrată o distanţă de securitate. Această distanţă se stabileşte
conform prevederilor pct. 2.1.10 şi este de minimum 5 m. Aceasta poate fi
înlocuită de un perete rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confecţionat
din materiale incombustibile având RF 60 de minute.
2.2.47. Nu este necesară o protecţie a buteliilor
faţă de razele solare (radiaţie solară). Ca măsură de protecţie, buteliile
pentru dioxid de carbon se vor admite la depozitare numai dacă robinetul cu ventil al buteliei este
prevăzut cu membrană de rupere dimensionată pentru presiunea de 190 bari, iar
corpul buteliei este vopsit în culoare gri, conform SR EN 1089-3-2003.
2.2.48. Depozitele în aer liber în sistem paletizat vor
fi amplasate pe o platformă betonată, iar zonele de
protecţie şi de siguranţă trebuie marcate.
2.2.49. In interiorul zonei de protecţie nu este
permisă depozitarea materialelor combustibile sau a vegetaţiei (se recomandă o
distanţă de minimum 5 m). In zonele cu pericol de
explozie, datorate buteliilor pentru gaze combustibile, nu sunt permise sursele
de foc.
2.3. Cerinţe
suplimentare pentru depozitele de butelii cu gaze speciale Depozitarea buteliilor de
acetilenă
2.3.1. Depozitare în încăperi (depozite închise)
Se recomandă ca
buteliile de acetilenă să fie depozitate în aer liber.
Dacă nu se poate evita depozitarea în încăperi, pentru
acestea (încăperi) se vor aplica următoarele reguli:
• pereţii exteriori, pereţii de separare şi
acoperişurile sălilor de depozitare se vor construi din materiale
incombustibile. Pereţii de separare vor fi impermeabili şi vor avea o
rezistenţă la foc de cel puţin o oră. Construcţia depozitului pentru butelii de
acetilenă se va realiza cu respectarea tuturor măsurilor specifice spaţiilor cu
pericol de explozie de categoria A(BE3a) prevăzute în Normativul P118;
• golurile pentru decomprimare practicate în pereţii
exteriori pot fi realizate prin ferestre cu geamuri de tip uşor, panouri din
materiale acrilice sau policarbonat uşor de mici dimensiuni sau, dacă sunt de
dimensiuni mari (peste 0,5 m2), trebuie să fie fixate cu grilaje, astfel încât în caz de
explozie să nu fie proiectate în afară, cu riscul de a lovi persoanele prezente
în jurul construcţiei;
• acoperişul construcţiei trebuie să fie de „tip
uşor" şi independent de pereţii construcţiei;
• pardoselile din sălile de depozitare vor fi din
materiale incombustibile, care nu produc scântei, şi vor fi nivelate astfel
încât buteliile de acetilenă să stea în siguranţă. Se permite acoperirea
pardoselii cu vopsea de protecţie adecvată, care să îndeplinească cerinţele de
pardoseală antiscântei şi antistatică;
• sălile de depozitare vor fi eficient ventilate atât
la nivel superior, cât şi inferior. Ventilaţia naturală este suficientă dacă
deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior sunt prezente cu o
secţiune totală transversală de cel puţin 1/300 din suprafaţa de pardoseală a sălii
de depozitare;
• se vor asigura căi de evacuare în caz de urgenţă
către exteriorul clădirii de la depozit. Căile de evacuare din sălile
învecinate nu vor trece prin depozit;
• materialele inflamabile (de exemplu: lemnul,
aşchiile de lemn, hârtia, cauciucul şi lichidele inflamabile) nu se vor
depozita în încăperi de depozitare a buteliilor de acetilenă;
• încăperile de depozitare
pentru buteliile de acetilenă, care se învecinează cu un drum public, vor avea
pe partea adiacentă drumului un perete fără uşi sau deschideri cu o înălţime de
cel puţin 2 m. Acest fapt nu se aplică uşilor care se închid automat şi sunt rezistente la foc;
• se va menţine separarea adecvată dintre buteliile de
acetilenă şi alte butelii care conţin gaze oxidante.
2.3.2. Depozitarea în spaţii deschise (depozite
deschise) Pentru depozitarea în aer liber se vor aplica următoarele:
• suprafaţa pardoselii va fi
plană şi nivelată astfel încât buteliile de acetilenă să fie în siguranţă;
• atunci când buteliile pline cu acetilenă sunt
depozitate în aer liber, se va menţine o distanţă sigură faţă de sistemele şi
echipamentele învecinate;
• nu vor exista materiale
inflamabile (de exemplu: lemn, aşchii de lemn, hârtie, cauciuc şi lichide
inflamabile) în incinta depozitului;
• fumatul şi sursele de aprindere nu sunt permise în
incinta depozitului şi nici la distanţa de minimum 2 m în jurul incintei
depozitului. Se permite accesul controlat al vehiculelor şi autoîncărcătoarelor
cu furcă;
• buteliile de acetilenă nu se vor depozita mai
aproape de 5 m faţă de gardul de delimitare a limitei de proprietate, dacă nu
se asigură un perete rezistent la foc (RF 60 minute) înalt de 2 m. Nu se
recomandă ca buteliile de acetilenă să fie depozitate aproape de un gard de
delimitare atunci când se pot crea pericole de către public;
• depozitarea buteliilor se va proteja împotriva
impactului cu vehicule.
2.3.3. La realizarea
depozitelor pentru butelii de acetilenă se vor respecta şi prevederile pct.
6.3.2-6.3.8 din Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor care produc sau utilizează acetilenă.
Depozitarea buteliilor de oxigen
2.3.4. In jurul buteliilor de
oxigen se instituie o distanţă de protecţie similară cu cea pentru gaze
combustibile mai grele decât aerul (definite la pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10,
2.2.40 - tabel 1 şi 2.2.44 - tabel 2).
In zona de protecţie este posibilă apariţia atmosferei
îmbogăţite în oxigen. In aceste zone se vor respecta normele de siguranţă
specifice pentru atmosferă supraoxigenată.
2.3.5. Incăperile în care se depozitează numai butelii
de oxigen sau/şi butelii pentru gaze incombustibile se încadrează în categoria
„E" de pericol de incendiu. Elementele principale ale construcţiei se vor
executa din materiale incombustibile CO(CA1) şi vor îndeplini cerinţele pct.
3.1.1.7.
2.3.6. In încăperile în care se depozitează butelii de
oxigen, pardoseala trebuie executată din materiale incombustibile; pardoseala
trebuie să fie lipsită de ulei, grăsimi şi alte substanţe inflamabile.
2.3.7. Depozitarea buteliilor de oxigen împreună cu
alte butelii pentru gaze combustibile este permisă numai cu respectarea
prevederilor pct. 2.2.24.
2.3.8. Depozitarea buteliilor de oxigen este interzisă
în încăperi unde sunt depozitate butelii pentru gaze combustibile şi în care
zona de protecţie - Zona 2 cu pericol de explozie - se întinde la întreaga
încăpere.
2.3.9. In cazul depozitelor
pentru butelii de oxigen, prevederile pct. 2.2.12 trebuie respectate cu
stricteţe, iar distanţa de protecţie este de 5 m.
Depozitarea buteliilor pentru gaze toxice
2.3.10. Se recomandă ca buteliile care conţin gaze
toxice să fie depozitate în încăperi închise. Depozitele în care se păstrează
butelii pentru gaze toxice sau combustibile trebuie să aibă o ventilaţie
naturală permanentă. In cazul gazelor greu perceptibile prin miros, depozitele
vor fi prevăzute cu analizoare de gaz automate şi cu ventilaţie de avarie,
astfel încât să nu poată fi depăşită concentraţia admisă de gaze nocive. Aerul
viciat nu trebuie să fie evacuat spre locurile unde se află foc deschis,
suprafeţe încălzite şi nici spre încăperi cu acces de persoane sau drumuri. In
cazul în care în timpul ventilării gazelor evacuate ar putea forma o
concentraţie periculoasă în zona înconjurătoare, acestea vor fi evacuate doar după
o purificare prealabilă.
2.3.11. Buteliile pentru hidrogen fosforat (fosfină),
hidrogen sulfurat, clorură de carbonil (oxiclorură de carbon, fosgen) şi fluor,
precum şi pentru acid cianhidric trebuie depozitate în încăperi.
Pentru gazele comprimate mai sus enumerate trebuie să
fie montate instalaţii de avertizare, alarmare şi semnalizare automată a
pericolelor reprezentate de aceste gaze (instalaţii de avertizare gaze).
Aceste instalaţii de avertizare pentru gaze trebuie
amplasate în apropierea ventilelor şi trebuie să emită o prealarmare şi alarma
principală. Instalaţiile de avertizare trebuie ajustate pentru tipul de gaz în
cauză.
2.3.12. Echipament personal de protecţie
In imediata apropiere a zonelor periculoase ale
depozitelor de butelii pentru gaze comprimate toxice şi foarte toxice trebuie
să existe echipamente adecvate de protecţie a căilor respiratorii şi, la
nevoie, şi echipamente de protecţie corporală.
2.3.13. Amenajarea încăperilor
Incăperile depozitelor pentru butelii pentru gaze
combustibile toxice şi foarte toxice trebuie să poată fi rapid evacuate în caz
de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţă mai mare de
50 m2 trebuie să aibă minimum două ieşiri,
care trebuie să fie amplasate pe cât posibil pe pereţi opuşi.
Uşile şi ferestrele pentru căile de salvare trebuie să
se deschidă spre exterior şi trebuie marcate corespunzător. Uşile glisante şi
cele ridicătoare pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau
în imediata lor apropiere sunt prevăzute uşi pietonale obişnuite (pe balamale).
Uşile care nu dau nemijlocit spre exterior trebuie să fie uşi antifoc în clasa
de rezistenţă la incendiu RF 90 minute şi trebuie să se închidă automat.
2.3.14. La proiectarea depozitelor pentru butelii cu
gaze toxice trebuie avute în vedere măsuri eficiente pentru limitarea
răspândirii gazelor.
Măsurile de protecţie pentru limitarea răspândirii
gazelor comprimate în cazul unor scăpări (avarii) sunt îndeplinite în special
prin asigurarea unor instalaţii pentru:
- producerea unor perdele de apă pentru stăvilirea
norilor de gaze care sunt solubile în apă, de exemplu: amoniac, oxid de
etilena;
- producerea perdelelor de
apă pentru stăvilirea norilor de gaze care sunt insolubile sau puţin solubile
în apă; sau
- limitarea răspândirii cu aburi.
Aceste dispozitive de limitare (duze de pulverizare a
apei, pereţi cu duze de stropire) pot fi mobile sau fixe.
2.3.15. In cazul depozitelor de
butelii pentru gaxe toxice şi combustibile, titularul activităţii are obligaţia
să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul
activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe
periculoase şi, după caz, să întocmească planuri de urgenţă internă şi externă
şi să notifice activitatea.
3. Prevenirea şi
stingerea incendiilor
3.1. Nivelurile criteriilor de performanţă la foc
3.1.1. Riscuri de incendiu
şi grade de rezistenţă la foc
Riscuri de incendiu
3.1.1.1. La construcţiile de depozitare riscul de
incendiu are în vedere caracteristicile fluidelor depozitate şi densitatea
sarcinii termice, fiind definit prin categorii de pericol de incendiu. Gazele
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune pot determina încadrarea
depozitelor în următoarele categorii de pericol de incendiu, şi anume:
|
Categoria de pericol
|
Caracteristicile fluidelor
|
Precizări
|
|
A (BE3a)
|
Gaze sau vapori cu limita inferioară explozivă (LEL) până la 10%,
atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri
explozive
|
Nu determină încadrarea în categoria A (BE3a) şi B (BE3b) scăpările
de gaze sau vapori, accidentale, care sunt în cantităţi ce nu pot forma cu
aerul amestecuri explozive. In asemenea situaţii încadrarea se face la
categoria C (BE2), D (DE1a), E (BE1b), în funcţie de densitatea sarcinii
termice şi de pericolul de incendiu în ansamblu.
|
|
B (BE3b)
|
Gaze sau vapori cu limita inferioară explozivă (LEL) mai mare de
10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri
explozive
|
|
E (BE1b)
|
Gaze inerte sub presiune
|
|
3.1.1.2. Categoriile de pericol de incendiu exprimă
riscul de incendiu astfel:
- categoria A şi B (BE3a şi b): posibilităţi de
incendiu şi explozie volumetrică (risc de incendiu foarte mare);
- categoria E (BE1b) gaze inerte (risc mic de
incendiu).
3.1.1.3. Stabilirea categoriilor de pericol de incendiu
pe zone, încăperi sau compartimente de incendiu se va face în conformitate cu
prevederile Normativului P118-99. La stabilirea categoriilor de pericol de
incendiu şi explozie nu se iau în considerare exploziile mecanice datorate
defectelor de fabricaţie ori ale materialelor.
3.1.1.4. Delimitarea zonelor până la care se extind
măsurile de siguranţă la foc impuse de categoriile A şi B (BE3a şi b) se face
luându-se în consideraţie scăpările de gaze sau de vapori în caz de defect ori
accidental, greutatea în raport cu aerul şi posibilităţile de dispersie a
norului de gaze.
3.1.1.5. Dimensiunile zonelor cu pericol de explozie
definite la pct. 1.3.24 se vor stabili conform pct.
2.2.40 pentru depozitele de butelii din încăperi, pct. 2.2.44 pentru
depozitarea în spaţii deschise şi pct. 2.2.10 pentru ambele tipuri de depozite.
3.1.1.6. Din punctul de vedere al periculozităţii
(conform Normativului P118), buteliile pentru gaze se încadrează în clasa de
periculozitate P5 - cu periculozitate deosebit de mare.
Grade de rezistentă la foc
3.1.1.7. Condiţiile minime pe care trebuie să le
îndeplinească elementele principale ale construcţiei din punctul de vedere al
rezistenţei la foc, la depozitarea buteliilor, sunt cele din tabelul 3.1.1.7
Tabel 3.1.1.7
|
Tipul elementului
|
Gradul de rezistentă la foc
|
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
|
Stâlpi coloane, pereţi portanţi
|
CO(CA1)
2 1/2 h
|
CO(CA1)
2 h
|
CO(CA1)
1 h
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
15 min
|
|
Pereţi interiori neportanţi
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
|
Pereţi exteriori neportanţi
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
|
Şarpanta coperişului fără pod
|
CO(CA1)
45 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
|
Acoperiş uşor
|
CO(CA1)
45 min
|
CO(CA1)
30 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
CO(CA1)
15 min
|
3.1.1.8. Toate elementele de construcţie din structura
depozitelor, inclusiv şarpanta şi învelitoarea, trebuie să fie incombustibile
(CO), de regulă din beton, cărămidă sau metal.
3.1.1.9. Structurile metalice neprotejate sau parţial
protejate la foc, în zonele expuse direct radiaţiei termice, pot fi utilizate
la construcţia depozitelor de butelii de gradul II de rezistenţă la foc în următoarele situaţii:
- densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 420 MJ/m2;
- indiferent de densitatea sarcinii termice, dacă:
• construcţia depozitului se încadrează în categoria E
de pericol de incendiu.
Notă: La reducerea rezistenţei la foc a structurilor metalice se vor avea în
vedere rolul fiecărui element în asigurarea stabilităţii construcţiei,
categoria de importanţă a acesteia şi urmările posibile ale prăbuşirii
construcţiei.
3.1.2. Amplasare şi conformare
la foc
Amplasarea
3.1.2.1. Construcţiile închise în care se amplasează
butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune pot fi
amplasate independent, grupate sau comasate, cu respectarea prevederilor pct.
2.1, 3.1.2.7 şi ale tabelului 3.1.2.7.
3.1.2.2. Depozitele în spaţiu deschis pentru butelii
sunt amplasate de regulă independent. Depozitele de butelii amenajate în
construcţii deschise pot fi alipite de alte construcţii, cu respectarea
corelărilor de la pct. 3.1.2.7.
3.1.2.3. Construcţiile
independente pentru depozitarea buteliilor se amplasează faţă de obiectele
învecinate din incintă (în limita proprietăţii) la distanţele de siguranţă
stabilite în tabelul 2.1.10 şi în Normativul P118.
3.1.2.4. Depozitele deschise pentru butelii se amplasează faţă de vecinătăţi la distanţele normate în prezentul
regulament.
3.1.2.5. Depozitele pentru butelii se amplasează faţă
de limita de proprietate, iar în afara limitei de proprietate, faţă de
obiective de interes public (clădiri, drumuri etc), la distanţele de siguranţă
prevăzute la pct. 2.1.11.
Conformarea la foc
3.1.2.6. Construcţiile destinate depozitării
buteliilor, în ansamblu, şi elementele de construcţii ale acestora vor fi
astfel alcătuite şi conformate încât să nu favorizeze propagarea focului şi a
fumului. Organizarea depozitelor pentru butelii se va face cu respectarea
prevederilor pct. 2.2.
3.1.2.7. Construcţiile sau compartimentele de incendiu
destinate depozitării buteliilor pentru gaze trebuie să îndeplinească
condiţiile minime pentru a exista corelare între categoria de pericol de
incendiu, gradul de rezistenţă la foc şi aria maximă construită, conform
tabelului 3.1.2.7.
Tabel 3.1.2.7. - Corelarea dintre categoria de
pericol de incendiu, gradul de rezistenţă la foc şi aria maximă construită
|
Categoria
de pericol
de incendiu
|
Gradul de
rezistenţă
la foc
|
Aria maximă construită la sol,
admisă pentru
construcţii sau un compartiment de incendiu (m2)
|
Precizări
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
|
Categoria A sau B (BE3ab)
|
I-II
|
nelimitat
|
Se aplică la construcţii (închise sau
deschise) independente
|
|
750 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de
incendiu
|
|
III-IV
|
800 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau
deschise) independente
|
|
400 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de
incendiu
|
|
V (materiale incombustibile)
|
400 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau
deschise) independente
|
|
40 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de
incendiu
|
|
Categoria C (BE2)
|
I, II
|
nelimitat
|
Se aplică la construcţii (închise sau
deschise) independente
|
|
1.500 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de
incendiu
|
|
III, IV
|
2.800 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente
|
|
750 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de
incendiu
|
|
V (materiale incombustibile)
|
1.200 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente
|
|
Categoria E (BE1b)
|
I, II
|
nelimitată
|
Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente
|
|
7.800 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu
|
|
III, IV
|
3.500 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau deschise independente)
|
|
2.600 m2
|
Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte
construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu
|
|
V
|
2.600 m2
|
Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente
|
|
1.500 m2
|
Se aplică la construcţii (depozite) deschise tip şopron alipite
sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria
D sau E pericol de incendiu
|
3.1.2.8. Depozitele amenajate în aer liber se
amplasează numai independent la distanţe normate conform regulamentului, faţă
de vecinătăţi. Suprafaţa depozitelor amenajate în aer liber, indiferent de
categoria de pericol de incendiu, nu este normată.
3.1.3. Alcătuiri constructive
3.1.3.1. Construcţiile închise pentru depozitarea
buteliilor pot fi de gradul I-V de rezistenţă la foc, în funcţie de categoria de pericol de
incendiu, cu respectarea următoarelor condiţii:
- respectarea corelaţiei admise în tabelul 3.1.2.7
dintre gradul de rezistenţă la foc şi aria construită a construcţiei
(compartimentului de incendiu);
- respectarea condiţiilor minime pentru materialele
principale ale construcţiei prevăzute la pct. 3.1.1.7.
3.1.3.2. Pentru construcţiile
sau compartimentele de incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în
categoria A sau B pericol de incendiu, alipite ori înglobate în alte
construcţii, pereţii interiori pe latura alipirii cu alte încăperi trebuie să
fie rezistenţi la explozie şi vor fi realizaţi conform pct. 2.2.33.
3.1.3.3. Pentru construcţiile sau compartimentele de
incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în categoriile C-E pericol
de incendiu, alipite sau înglobate în alte construcţii, pereţii de reparare cu
alte încăperi trebuie să fie plini, din materiale CO cu rezistenţă la foc
minimum 2 ore.
3.1.3.4. In încăperile de depozitare a buteliilor nu
sunt admise spaţii libere pentru birouri, pentru repararea buteliilor sau
pentru îmbutelierea ori reîmbutelierea recipientelor-butelii. Asemenea spaţii se
amenajează în încăperi proprii, separate faţă de cele de depozitare prin pereţi
Co rezistenţi la foc minimum 2 ore. Spaţiile de recepţie-expediţie, de regulă,
se separă în acelaşi mod. Golurile de circulaţie din pereţii de separare faţă
de depozit se protejează cu uşi rezistente la foc 45 de minute, echipate cu
dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Fac
excepţie golurile dintre depozitul de butelii şi spaţiile de îmbuteliere,
reparare butelii sau de recepţie-expediţie la care se asigură aceleaşi măsuri
de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente. In acest caz
protejarea golurilor nu este obligatorie.
3.1.3.5. Construcţiile depozitelor de butelii
încadrate în categoriile A şi B de pericol de incendiu (spaţii cu pericol de
explozie) se vor alcătui în conformitate cu prevederile din Normativul P118.
3.1.4. Limitarea propagării
focului şi fumului
3.1.4.1. La clădirile sau încăperile în care se
depozitează butelii, alipite ori înglobate în alte construcţii, încadrate la
categoria A sau B pericol de incendiu, se recomandă ca pereţii de separare să
fie plini.
3.1.4.2. Pentru depozitele încadrate la categoriile C
-E pericol de incendiu în pereţii de separare pot exista goluri protejate cu uşi
rezistente la foc de minimum 45 de minute.
3.1.4.3. Planşeele de separare dintre încăperile de
depozitare de la demisol şi, respectiv, subsol, acceptate potrivit pct. 2.2.31,
vor fi incombustibile CO şi cu rezistenţă la foc de minimum două ore.
3.1.5. Evacuarea fumului şi
a gazelor fierbinţi
3.1.5.1. Depozitele amenajate în clădiri închise pe
toate laturile vor fi prevăzute cu posibilităţi de evacuare a fumului şi a
gazelor (tiraj natural organizat sau mecanic).
3.1.5.2. Clădirile sau
încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile, cu suprafeţele
mai mari de 36 m2,
vor fi prevăzute cu tiraj natural organizat sau cu sisteme de evacuare a
fumului şi a gazelor fierbinţi, amplasate în treimea superioară, cu acţionare
automată sau manuală din exterior.
3.1.5.3. Suma ariilor libere pentru evacuarea fumului
şi a gazelor fierbinţi în cazul tirajului natural organizat cu dispozitive va
fi de cel puţin 1/100 din aria încăperii de depozitare.
3.1.5.4. Golurile permanent
deschise din acoperiş se amplasează în porţiunea cea mai înaltă a construcţiei,
iar ochiurile mobile în treimea superioară a pereţilor perimetrali.
3.1.6. Căi de evacuare în caz
de incendiu
3.1.6.1. Depozitele închise pentru butelii sunt
amenajate în construcţii parter (vezi pct. 2.2.30) şi
nu sunt considerate spaţii de lucru cu personal permanent de lucru (vezi pct.
2.2.7). Evacuarea persoanelor în caz de incendiu se face prin uşi ce debuşează
direct în exterior. Numărul maxim de persoane aflate simultan în incinta
depozitului nu depăşeşte de regulă 10. Dacă numărul personalului permanent este
mai mare de 10 persoane, prin proiect se vor asigura căi de evacuare în caz de
incendiu în conformitate cu prevederile cap. 5.6 din Normativul P118.
3.1.6.2. Uşile folosite trebuie să fie cu deschidere
spre exterior, de tip obişnuit, şi balamale sau pivoţi. Pentru depozitele mici
şi medii se admite utilizarea uşilor de tip glisant, cu condiţia să fie
prevăzută cel puţin o a doua cale de evacuare.
3.1.6.3. Incăperile
depozitelor pentru butelii încărcate cu gaze combustibile, toxice sau foarte
toxice trebuie să aibă minimum două ieşiri executate conform prevederilor pct.
3.1.3.4.
3.2. Instalaţii de
semnalizare şi stingere a incendiilor
Instalaţii de detectare a concentraţiilor
periculoase
3.2.1. In depozitele închise pentru butelii încărcate
cu gaze inflamabile sau toxice, unde există pericolul de scăpări şi acumulări
de gaze inflamabile sau toxice, se vor monta detectoare de concentraţie pentru
gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze optic şi acustic atingerea
pragului de 20% din limita inferioară de explozie (LEL), respectiv 20% din
concentraţia maxim admisibilă (CMA).
3.2.2. Sistemul de detecţie se interconectează cu
instalaţia de ventilaţie mecanică (dacă aceasta există).
Instalaţia de semnalizare a incendiilor
3.2.3. Depozitele închise pentru butelii cu gaze
inflamabile, cu aria construită de peste 600 m2, se echipează cu instalaţii de detectare şi semnalizare automată a
incendiului şi/sau detectoare de concentraţie pentru gaze sau vapori, conform
pct. 3.2.1.
Instalaţii de stingere
3.2.4. Clădirile sau încăperile în care se depozitează
butelii cu fluide inflamabile încadrate în categoria A, B sau C pericol de
incendiu, cu suprafaţa mai mare de 750 m2 şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2, trebuie echipate cu instalaţii
fixe de stingere cu apă pulverizată, cu respectarea prevederilor Normativului
pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (NP 086-05).
3.2.5. La depozitele mici şi medii, a căror suprafaţă
este mai mică de 750 m2, nu este obligatorie echiparea cu hidranţi de incendiu interiori
sau exteriori.
3.2.6. Depozitele închise sau deschise medii, cu mai
mult de 500 de butelii de 50 I (sau echivalent pentru
alte tipuri de butelii), trebuie dotate cu un hidrant exterior cu debitul minim
de 5 l/s. Această cerinţă este îndeplinită dacă există serviciu propriu de
pompieri sau dacă există acces la reţeaua publică de apă de incendiu (în
condiţiile prevăzute de normativul NP 086-05).
3.2.7. La depozitele mari, indiferent de tipul
construcţiei, este obligatorie realizarea unei reţele de apă de incendiu, cu
hidranţi exteriori, cu debitul minim de 5 l/s, în vederea asigurării stingerii
şi răcirii buteliilor în caz de incendiu. Rezerva de apă se stabileşte pentru
distribuirea a minimum 20 l/s timp de o oră.
3.2.8. Pentru stingere şi/sau răcire se recomandă
ţevi de refulare a apei cu duze de stropire.
3.3. Instalaţii
utilitare aferente construcţiilor de depozitare
Instalaţii electrice
3.3.1. Toate echipamentele şi instalaţiile electrice
trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu a depozitului şi vor fi
proiectate în conformitate cu prevederile din Normativul 17-2002 pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca
şi 1500 Vcc.
3.3.2. In zonele cu pericol de explozie se vor
respecta prevederile Normativului NP 099-04 pentru proiectarea, executarea,
verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în
zone cu pericol de explozie.
In funcţie de caracteristicile gazelor depozitate se
vor stabili grupele de explozie (IIA, IIB, MC) şi clasele de temperatură (T1
-T6) ce trebuie avute în vedere la alegerea echipamentelor electrice.
3.3.3. Incăperile de
depozitare şi depozitele în aer liber în care sunt amplasate butelii cu gaze
combustibile care pot forma împreună cu aerul amestecuri explozive (a se vedea
pct. 2.2.40 şi 2.2.44) trebuie prevăzute cu o instalaţie de protecţie împotriva
trăsnetului (IPT), având nivelul de protecţie întărit I.
Proiectarea acesteia se face conform Normativului
I20-2000. In anexa B sunt prevăzute standardele de referinţă ce trebuie avute
în vedere.
3.3.4. Iluminatul depozitelor de butelii trebuie să
asigure:
- pentru încăperi cu nivel de
iluminare, minimum 50 Ix;
- pentru depozitele în aer liber, minimum 10 Ix.
3.3.5. In cazul în care se impune iluminat în
interiorul depozitelor, acesta va fi realizat cu respectarea prevederilor pct.
2.7.2.
3.3.6. Instalaţiile de detectare a concentraţiei
gazelor inflamabile şi de semnalizare a incendiilor, atunci când acestea sunt
necesare, se vor proiecta şi executa conform Normativului 118/2-2002.
Instalaţii de încălzire-ventilare
3.3.7. Incăperile de depozitare a buteliilor nu
necesită încălzire. Se admite încălzirea până la +15°C (temperatură de calcul
pentru dimensionarea instalaţiei de încălzire), instalaţia de încălzire va fi
echipată cu registre, amplasate şi protejate, astfel încât să nu fie posibilă
apropierea buteliilor la mai puţin de 0,5 m, iar ca agent termic se va folosi
apă caldă sau aer cald.
Incăperile de depozitare a buteliilor trebuie să fie
corespunzător ventilate. Se vor avea în vedere unul sau ambele moduri de
ventilare:
- ventilare naturală (permanentă);
- ventilare forţată (de avarie).
3.3.8. Ventilarea naturală (permanentă) trebuie
organizată şi realizată prin goluri de evacuare la partea superioară şi prin
goluri de admisie la partea inferioară. Secţiunea canalelor de ventilare
(goluri-deschideri) şi amplasarea acestora depinde de
densitatea gazului ce trebuie evacuat (vezi pct. M/2.3.7)
• Deschiderile/ieşirile (din partea superioară), în
cazul gazelor inflamabile mai uşoare ca aerul, trebuie practicate pe tavan
(acoperiş), poziţionate în punctele cele mai înalte ale acestuia, pentru a preveni
formarea de pungi cu concentraţii periculoase de gaz, şi trebuie protejate de o
plasă/grilaj metalică/metalic pentru a preveni intrarea animalelor mici.
• Deschiderile practicate pe pereţii laterali (în
partea inferioară) trebuie să fie la o distanţă de podea de minimum 30 cm,
pentru a evita intrarea apei de ploaie şi/sau de zăpadă şi trebuie protejate cu
plasă/grilaj metalică/metalic pentru a evita intrarea animalelor.
• La dimensionarea deschiderilor (golurilor) trebuie să se ţină cont de reducerea secţiunii efectiv libere,
determinată de utilizarea grilajelor.
La depozitele de butelii de acetilenă, ventilarea
naturală este suficientă dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în
exterior au o secţiune transversală de cel puţin 1/300 din suprafaţa pardoselii
(1/600 din suprafaţa pardoselii la partea superioară şi 1/600 din suprafaţa
pardoselii la partea inferioară).
3.3.9. Ventilarea de avarie nu este obligatorie,
aceasta fiind prevăzută doar în cazurile şi în condiţiile precizate în prezentul
regulament. Ventilarea de avarie intră în funcţiune automat la depăşirea unui
prag prestabilit al valorii concentraţiei de gaz periculos în aerul încăperii
(de regulă 20% din LEL şi/sau CMA).
- Ventilarea de avarie se
realizează de preferinţă cu ventilatoare axiale la a căror amplasare se va ţine
seama de densitatea relativă faţă de aer a gazului ce trebuie evacuat.
- In cazul depozitelor închise pentru butelii cu gaze
toxice se vor avea în vedere prevederile pct. 2.3.10.
- Nivelul de ventilare realizat va fi de 10 sch/h. In
cazul gazelor combustibile care pot forma cu aerul amestecuri combustibile,
ventilatoarele vor fi în construcţie antiscântei, acţionate cu motoare în
construcţie antiexplozivă, corespunzătoare grupei explozive şi clasei de temperatură
specifice gazului evacuat.
3.3.10. La întocmirea proiectelor pentru instalaţiile
de ventilare se vor respecta prevederile din Normativul 15.
Instalaţii de apă şi canalizare
3.3.11. Instalaţiile de alimentare cu apă şi
canalizare se vor executa conform Normativului 19-94.
3.3.12. Instalaţiile de stingere a incendiilor sau de
răcire prevăzute conform prezentului regulament vor fi proiectate şi executate
în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor - indicativ NP 086-05.
3.3.13. La proiectarea instalaţiilor de canalizare se
va ţine cont de prevederile pct. 2.2.12.
3.4. Căi de acces,
intervenţie şi salvare
3.4.1. Depozitele închise
pentru butelii trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenţie pe cel
puţin două laturi. Fac excepţie depozitele închise, cu aria construită
desfăşurată mai mică de 2.000 m2, la care accesul de intervenţie poate fi pe o latură.
3.4.2. Pentru accesul şi
intervenţia operativă în caz de incendiu, depozitele deschise pentru butelii
vor avea asigurat accesul pe toate laturile.
3.4.3. Căile de circulaţie interioară stabilite pentru
intervenţie în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate şi marcate
corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de
intervenţie.
3.5. Echiparea şi
dotarea cu mijloace de intervenţie
3.5.1. Echiparea şi dotarea depozitelor se vor
asigura cu mijloace de stingere şi de răcire adecvate pentru tipul de fluid
umplut în butelii (stingătoare, mijloace de refulare a apei din reţeaua de
hidranţi, după caz).
3.5.2. Se recomandă dotarea cu un stingător de pulbere
sau gaz inert, portativ, de minimum 6 kg la o suprafaţă de depozitare de 100 m2, pentru
depozitele încadrate la categoria A, B, C, D sau E, dar nu mai puţin de două
stingătoare pe depozit. Dacă suprafaţa de depozitare este mai mare de 500 m2 se vor prevedea şi stingătoare
transportabile, un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 m2.
3.6. Măsuri
specifice în caz de incendiu
3.6.1. Consideraţii generale. Scopul acestui capitol
este de a da informaţii privind modul de manipulare a buteliilor de gaz expuse
la foc sau căldură excesivă. Informaţiile sunt utile atât pentru deţinătorii de
depozite de butelii, cât şi pentru echipele de pompieri.
Informaţiile ce urmează sunt preluate din „Safety Info
nr. 02/02" emis de EIGA.
3.6.2. Măsuri ce trebuie luate în cazul buteliilor de
gaz expuse la foc sau căldură (cu excepţia buteliilor cu acetilenă)
Orice butelie de gaz care este
expusă la foc sau la căldură extremă se poate distruge din cauza creşterii
temperaturii şi presiunii. Acest lucru este valabil chiar şi pentru buteliile
care au dispozitive de depresurizare, în cazul în care în împrejurări extreme
dispozitivul nu poate opera suficient de repede. Datorită şocului de presiune
şi al conţinutului inflamabil, toxic sau corosiv, al buteliei apare pericolul
exploziei şi desprinderii unor bucăţi din butelie. O butelie de gaz avariată
poate să zboare la o distanţă de 100 m sau chiar mai mult.
MĂSURI:
1. Butelii conţinând
gaze netoxice sau necorozive, aflate într-o zonă de depozitare
- Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu
frânghii şi inscripţii de avertizare.
- Să se cheme pompierii şi furnizorul de gaz.
- Să se înceapă imediat răcirea buteliilor prin
stropirea lor cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor instalaţii grele sau
al unui perete solid.
- Să se stabilească momentul când s-a produs
incendiul şi conţinutul, numărul şi situarea buteliilor de gaz implicate.
- La sosirea echipei de pompieri să se dea acesteia
informaţiile şi toate recomandările conţinute în acest capitol.
Buteliile conţinând gaze lichefiate (de exemplu
bioxid de carbon şi oxid de azot) trebuie să fie depozitate în poziţie
verticală.
Să se ridice orice butelie care a fost răsturnată
pentru a se evita eliminarea lichidului prin valva sau prin dispozitivul de
depresurizare.
Trebuie să se aibă grijă ca buteliile să nu fie
lovite în timpul răcirii.
Buteliile de acetilenă prezintă pericole mai mari şi
necesită un tratament special faţă de cel prezentat mai sus.
2. Se folosesc numai
butelii care conţin gaze netoxice sau necorozive
Nu se cunoaşte
momentul producerii incendiului sau a încălzirii
- Se aplică recomandările de la pct. 1.
Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la
căldură este cunoscut
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă,
avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se închidă ventilele
buteliilor, dacă sunt deschise, şi să se îndepărteze de acolo toate buteliile
care există.
- Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu
frânghii şi inscripţii de avertizare.
- Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.
- Să se stabilească momentul în care a izbucnit
incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se transmită
aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri.
- Să se procedeze imediat la răcirea buteliilor prin
inundarea lor cu apă într-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau
al unui perete solid.
- Să se întrerupă răcirea pentru scurt timp după ce
incendiul a fost stins.
- Dacă buteliile se răcesc
repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue imediat
răcirea.
- Să se oprească răcirea dacă buteliile rămân ude timp
de 10 minute fără a se mai stropi cu apă.
3. Butelie care
conţine gaz inflamabil care se scurge şi arde la ventil
Să se închidă ventilul buteliei dacă acest lucru este
posibil în siguranţă. Ca urmare, în mod normal se va opri scurgerea de gaz şi
orice flăcări din valvă.
In mod normal, o flacără dintr-o butelie de gaz care se
află într-o cameră şi a cărei valvă nu poate fi închisă va fi lăsată să ardă în
timp ce butelia va fi răcită cu apă. Dacă flacăra este stinsă, gazul continuă
să scape şi poate provoca o explozie.
Se poate stinge flacăra numai dacă:
- poate determina o situaţie periculoasă. Intr-un
astfel de caz, se aplică recomandările aferente pct. 2 şi se aeriseşte mult şi
în mod natural;
- scurgerea de gaz este foarte mică şi butelia poate
fi dusă în siguranţă şi repede în aer liber, într-un loc nepericulos.
4. Butelii care
conţin gaze toxice sau corozive
Momentul producerii incendiului sau a încălzirii este
cunoscut sau nu.
Suplimentar la întinderea sursei de căldură sau de foc,
gradul de pericol depinde de proprietăţile, de cantităţile de gaze despre care
este vorba şi de condiţiile de depozitare. Prin urmare,
orice acţiune trebuie să fie decisă şi condusă de o
persoană instruită în mod corespunzător, care să fie capabilă să ia repede
măsurile adecvate în vederea reducerii riscurilor.
Inainte de o astfel de acţiune:
- să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona;
- să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu
frânghii şi inscripţii de avertizare;
- să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz;
- să se stabilească momentul când a izbucnit
incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se dea aceste
informaţii şi toate recomandările conţinute în acest capitol la sosirea echipei
de pompieri.
3.6.3. Măsurile ce trebuie luate în cazul buteliilor de
acetilenă expuse la foc sau căldură Sistemul de protecţie al unei butelii de
acetilenă (masa poroasă şi solvent) în mod normal împiedică orice reacţie
periculoasă de descompunere a acetilenei. Dar dacă buteliile de acetilenă sunt
expuse la foc sau la căldură deosebit de mare sau dacă are loc o întrerupere de
la arzător în butelie, atunci se poate desfăşura o reacţie de descompunere.
Aceasta se va produce dacă, în plus, scapă acetilenă din butelia încălzită. Din
cauza reacţiei de descompunere temperatura şi presiunea cresc şi butelia poate
exploda. Apar pericole de la flăcări, şocul de presiune şi bucăţi de butelie
care zboară. O butelie de acetilenă găurită poate zbura la o distanţă de 100 m
sau mai mult.
1. Butelii de
acetilenă în incendiu, aranjate la rând sau într-o zonă de depozitare
- Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu
frânghii şi inscripţii de avertizare.
- Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, să se
înceapă imediat răcirea buteliilor încălzite prin inundarea lor cu apă dintr-un
loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid.
- Să se stabilească informaţii referitoare la numărul
şi situarea buteliilor de acetilenă implicate, precum şi la momentul izbucnirii
incendiului.
- La sosirea brigăzii de pompieri să se dea acesteia
informaţiile şi toate recomandările din acest capitol.
2. Numai buteliile
de acetilenă în curs de folosire
Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii
- Se aplică recomandările de la pct. 1.
Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la
căldură este dovedit
- Dacă se poate face acest lucru în siguranţă,
avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se închidă valva
buteliei, dacă este deschisă.
- Să se avertizeze personalul
şi să se evacueze zona.
- Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu
frânghii şi inscripţii de avertizare.
- Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.
- Să se stabilească momentul în care a izbucnit
incendiul sau încălzirea şi să se transmită aceste informaţii şi toate
recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri.
- Să se procedeze imediat la răcirea buteliei
(buteliilor) prin inundarea întregii (tuturor) butelii (buteliilor) cu apă
dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele
sau al unui perete solid.
- Dacă buteliile de acetilenă se usucă repede sau se
formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue răcirea cu apă. Dacă
buteliile rămân reci şi ude cel puţin 30 de minute, în mod obişnuit este în
siguranţă să se procedeze la verificarea lor privind scurgerea. Dacă nu se
observă nicio scurgere, să fie îndepărtate din locul respectiv şi să fie
cufundate în apă pentru cel puţin 24 de ore. După aceea, să fie puse într-un
loc sigur. O butelie care se scurge trebuie să fie lăsată, răcită şi într-o
zonă delimitată cu frânghii timp de 24 de ore.
3. Butelia de acetilenă afectată de o întrerupere
sau care se scurge şi arde la ventil
Intreruperea de la arzător
într-o butelie de acetilenă sau acetilenă care arde la valva buteliei creează o
situaţie periculoasă. Atunci când este posibil să se facă acest lucru imediat
după aprindere, închideţi valva buteliei pentru a opri scurgerea de gaz.
Apreciaţi orice creştere de temperatură ţinând carcasa buteliei în mâinile
goale. Dacă:
- butelia devine fierbinte;
- flacăra sau scurgerea de gaz nu se opreşte;
- nu este nicio îndoială că ar exista vreun alt
motiv, se aplică recomandările de la pct. 2.
O flacără de la o butelie de acetilenă care se afla
într-o cameră şi a cărei valvă nu poate fi închisă în mod normal va fi lăsată
să ardă în timp ce butelia va fi răcită cu apă. Dacă flacăra este stinsă,
acetilenă continuă să scape şi poate provoca o explozie. Se poate stinge
flacăra numai dacă:
- poate provoca o situaţie
periculoasă. In acest caz aplicaţi recomandările cuprinse la pct. 2 şi aerisiţi
intens în mod natural;
- scurgerea de acetilenă este foarte mică şi butelia
de acetilenă poate să fie dusă repede şi în siguranţă în aer liber, într-un loc sigur.
4. Cadre de butelii
de acetilenă
Când a intervenit o întrerupere, închideţi numai
ventilul principal al cadrului - nu ventilele buteliilor individuale -, dacă
acest lucru poate fi făcut în siguranţă şi dacă poate fi făcut imediat după
aprindere.
Aplicaţi procedura de
verificare şi recomandările menţionate la pct. 2 şi 3.
Având în vedere faptul că buteliile într-un cadru sunt
apropiate una de alta, nu se poate garanta o răcire eficientă cu apă. Din acest
motiv, cadrele în care există suspiciunea de descompunere trebuie să fie
stropite cu furtunul cu apă până la partea inferioară cel puţin 24 de ore după
ce sursa de incendiu sau de supraîncălzire a fost îndepărtată şi buteliile au
rămas reci şi ude cel puţin 30 de minute.
Nu vă apropiaţi de aceste cadre în timpul acestei
perioade şi împiedicaţi accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi
inscripţii de avertizare.
4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
4.1. Prevederi generale
Incadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de
muncă
4.1.1. Personalul care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va
avea pregătire profesională corespunzătoare locului de muncă şi va fi admis la
lucru numai în baza contractului medical, conform prevederilor din Normele
generale de protecţie a muncii.
4.1.2. Vârsta persoanelor admise la exploatarea
depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi de minimum 18 ani.
Instruirea personalului
4.1.3. Personalul depozitelor de butelii pentru gaze
tehnice va fi instruit pentru efectuarea în condiţii
de securitate a tuturor activităţilor legate de deservirea depozitului.
Instructajul se va face lunar şi va cuprinde verificarea cunoştinţelor privind:
a) proprietăţile importante din punctul de vedere al
securităţii muncii ale gazelor din buteliile
depozitate;
b) sursele de accidente posibile şi modul de
acţionare în fiecare caz pentru prevenirea acestora;
c) personalul va fi instruit suplimentar cu privire la
măsurile PSI şi acordarea primului ajutor în caz de accidente şi intoxicare.
4.1.4. Este obligatorie efectuarea unui instructaj
special de protecţie a muncii înainte de introducerea în depozit a unor butelii
umplute cu un sortiment nou de gaz.
4.1.5. In cadrul depozitului se vor afişa la loc
vizibil instrucţiunile specifice de securitate a
muncii.
Echipament individual de protecţie
4.1.6. Personalul va purta în mod obligatoriu în
timpul executării activităţilor echipamentul individual de protecţie adecvat,
care se va curăţa şi menţine în stare bună.
4.1.7. Dotarea personalului
cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor se vor face în
conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii (anexele
9-11) şi ale Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului
individual de protecţie, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei
sociale nr. 225/1995.
In vederea acordării echipamentului individual de
protecţie, angajatorul trebuie să efectueze evaluarea riscurilor.
In tabelul 4.1.7 a) se prezintă un tabel orientativ al
riscurilor specifice depozitelor de butelii.
Tabel 4.1.7 a) - Tabel orientativ pentru evaluarea
riscurilor în vederea selecţionării echipamentului individual de protecţie
|
|
RISCURI
|
|
FIZICE
|
CHIMICE
|
|
Mecanice
|
Termice
|
Electrice
|
Zgomot
|
Lichide inflamabile
|
Vapori
gaze
inflamabile
|
|
Cădere
de la
înălţime
|
Şoc, lovire,
impact, compresiune
|
Alunecare, cădere la acelaşi nivel
|
Căldură, foc
|
Frig
|
|
PĂRŢILE CORPULUI
|
Cap
|
Craniu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Urechi
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ochi
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Căi respiratorii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Faţă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tot capul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Membre superioare
|
Mâini
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Braţe (părţi)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Membre inferioare
|
Picior
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gambe (părţi)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Altele
|
Piele
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trunchi/ abdomen
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Căi parenterale
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total corp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In funcţie de natura fluidelor din butelii, de modul de
depozitare şi de capacitatea de depozitare, operatorul economic îşi alcătuieşte
organigrama şi stabileşte numărul de personal angajat.
In tabelul 4.1.7 b) este prezentat un model (orientativ)
de dotare cu materiale individuale de protecţie şi de
lucru pentru un depozit mare pentru butelii de acetilenă, iar în tabelul 4.1.7
c), un model de inventar de
materiale de protecţie şi intervenţie din dotarea secţiei (acelaşi depozit de
acetilenă).
Tabel 4.1.7 b) - Model de dotare cu materiale de
protecţie şi intervenţie
|
Nr. crt.
|
Denumirea echipamentului
|
UM
|
Gestionar depozit
|
Stivuitorist
|
Incărcător descărcător
|
Paznic
|
Manipulator butelii
|
|
EP
|
EL
|
EP
|
EL
|
EP
|
EL
|
EP
|
EL
|
EP
|
EL
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1.
|
Bonetă antistatizată
|
buc.
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
2.
|
Salopetă din fibre naturale antistatizată
|
buc.
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
3.
|
Mănuşi electroizolante pentru joasă tensiune
|
perechi
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
4.
|
Mănuşi de protecţie din piele
|
perechi
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
5.
|
Cămaşă din fibre naturale
|
buc.
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
6.
|
Lenjerie de corp din fibre naturale
|
buc.
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
7.
|
Şosete-ciorapi din fibre naturale
|
perechi
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
8.
|
Bocanci antistatici din piele
|
perechi
|
-
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
9.
|
Pantofi antistatici din piele
|
perechi
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
10.
|
Mască contra prafului
|
buc.
|
-
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
11.
|
Ochelari de protecţie etanşi
|
perechi
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
12.
|
Mască de protecţie cu cartuş filtrant pentru acetonă
|
buc.
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
13.
|
Şort de protecţie cu pieptar STAS 5151-82
|
buc.
|
-
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
14.
|
Şubă sau cojocel termoizolant
|
buc.
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
|
15.
|
Imbrăcăminte de protecţie. Articole de îmbrăcăminte de protecţie
utilizate în medii cu temperaturi scăzute SR EN
14058:2004
|
buc.
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
X
|
|
16.
|
Scurtă impermeabilă cu glugă
|
buc.
|
X
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
X
|
-
|
|
17.
|
Incălţăminte de protecţie electroizolantă pentru joasă tensiune
|
perechi
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
18.
|
Bocanci de protecţie cu bombeu metalic rezistenţi la soc
|
perechi
|
-
|
-
|
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
19.
|
Căciulă cu apărători laterale
|
buc.
|
-
|
-
|
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
|
20.
|
Capişon termoizolant
|
buc.
|
-
|
-
|
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
21.
|
Costum de protecţie termorezistent la temperaturi scăzute
|
buc.
|
-
|
-
|
|
-
|
X
|
-
|
|
|
X
|
-
|
|
22.
|
Ciorapi şosete din lână
|
perechi
|
-
|
-
|
|
-
|
X
|
-
|
-
|
-
|
X
|
-
|
EP = echipament de protecţie
EL = echipament de lucru
Tabel 4.1.7 c) - Model de inventar „secţie"
pentru un depozit mare de butelii pentru acetilenă
|
Nr. crt.
|
Denumirea materialului
|
U.M.
|
Cant.
|
|
1.
|
Trusă sanitară dotată conform Ordinului ministrului sănătăţii si
familiei nr. 427/2002
|
buc.
|
1
|
|
2.
|
Dulap pentru depozitare materiale de protecţie
|
buc.
|
1
|
|
3.
|
Aparat pentru inhalat oxigen -- complet A2 (cuprinde: cutie de
lemn cu suporţi, butelie de oxigen 7 I, reductor de
presiune cu manometru, distribuitor, umezitor cu
pahar de sticlă, sac de respiraţie, măşti de faţă cu supape etc.)
|
buc.
|
1
|
|
4.
|
Mască de aductiune liberă a aerului
|
buc.
|
1
|
|
5.
|
Covor de cauciuc electroizolant - STAS 7454-84
|
|
20
|
|
6.
|
Furtun de cauciuc cp 20 mm
|
ml
|
30
|
|
7.
|
Trusă de scule antiscântei
|
buc.
|
1
|
|
8.
|
Plăcute indicatoare si avertizoare
|
buc.
|
40
|
|
9.
|
Cărucior pentru transport butelii - tip lisă pentru o butelie
|
buc.
|
3
|
|
10.
|
Motostivuitor
|
buc.
|
1
|
|
11.
|
Mănuşi de protecţie STAS 1783-84
|
perechi
|
5
|
|
12.
|
Dotări (complet 2) pentru hidrant exterior pentru stropire
butelii de acetilenă (cuprind: chei pentru racord A, B, C, ţevi pentru furtun
tip B, ţevi de refulare tip B, hidrant portativ tip B cu 2 robinete pentru
refulare etc.)
|
buc.
|
1
|
|
13.
|
Explozimetru portabil pentru detecţie acetilenă
|
buc.
|
2
|
|
14.
|
Lampă portabilă antiexplozivă
|
buc.
|
2
|
|
15.
|
Lanterne antiexplozive
|
buc.
|
4
|
Organizarea locului de muncă şi a activităţii
4.1.8. Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru
vor fi menţinute în stare de curăţenie permanentă, libere de orice obstacole.
4.1.9. Accesul în depozitul de butelii al persoanelor
străine este interzis. Acest lucru va fi marcat cu tăbliţe de avertizare
„intrarea oprită".
4.1.10. La toate locurile de muncă unde există riscuri
de incendii, explozii sau intoxicaţii se vor efectua măsurători în vederea
depistării concentraţiilor maxime admisibile şi se vor lua măsuri pentru
anihilarea riscurilor, conform prevederilor prezentului regulament.
4.1.11. Din punctul de vedere al dotărilor
social-sanitare, depozitele de butelii se încadrează conform anexei nr. 12 la
NGPM, astfel:
a) Depozitarea în aer liber
- Grupa de proces II b -
procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil, cu
temperatură scăzută (muncă în exterior)
- Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare,
duşuri, spălătoare şi încăperi pentru încălzire periodică
b) Depozitarea în încăperi
b1) Depozite pentru butelii cu gaze toxice
- Grupa de proces IV g -
procese de muncă ce au loc în condiţii de contact cu gaze şi vapori care pot
produce intoxicaţii acute
- Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare
pentru haine de stradă, duşuri, vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru
(în circuit mic), spălătoare şi, suplimentar, cu: cameră de salvare degazare,
condiţii de spălare şi uscare a echipamentului de protecţie şi de denocivizare
b2) Depozite pentru butelii cu gaze netoxice
- Grupa de proces II b, în
cazul încăperilor neîncălzite
- Grupa de proces I b, în
cazul încăperilor încălzite
4.1.12. In cadrul depozitului de butelii trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind
pericolele specifice.
4.1.13. In incinta depozitelor se vor afişa
instrucţiuni şi reguli privitoare la manipularea în condiţii de securitate a
buteliilor aflate în depozit.
4.2. Prevederi specifice
4.2.1. Personalului care deserveşte depozitul îi este
interzis să primească şi să depoziteze buteliile pline la care:
a) lipsesc poansonările reglementare;
b) a expirat termenul de revizie periodică;
c) robinetele au ventile cu defect;
d) se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri,
urme de lovituri, coroziune pronunţată etc);
e) lipseşte vopseaua de protecţie şi marcarea gazului;
f) lipsesc capacele de protecţie;
g) se sesizează scăpări de gaze.
4.2.2. Se interzice depozitarea buteliilor pline în spaţiile prevăzute şi marcate pentru buteliile goale.
4.2.3. Se interzice depozitarea buteliilor pline sau
goale în afara spaţiilor special amenajate pentru acestea.
4.2.4. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive)
adecvate pentru manipularea în condiţii de securitate
a recipientelor-butelie, în funcţie de cantităţile care se manipulează.
4.2.5. Este obligatorie depozitarea buteliilor numai
cu capacul la racordul robinetului şi capacul de protecţie înşurubate.
4.2.6. Sunt interzise păstrarea oricăror materiale
inflamabile, efectuarea unor lucrări cu foc deschis şi fumatul pe o distanţă de
10 m în jurul depozitului de butelii de acetilenă.
4.2.7. Imbrăcămintea îmbibată cu oxigen trebuie
schimbată sau foarte bine aerisită înainte de a intra în
contact cu foc deschis sau cu oricare alte surse de foc.
4.2.8. In încăperi, în zone de securitate şi în zone
de protecţie, în spaţiul liber fumatul şi focul deschis sau iluminatul deschis
nu sunt permise în cazul în care este vorba de depozite pentru gaze comprimate
combustibile. Această interdicţie trebuie afişată la faţa locului, dacă ea nu a
fost făcută cunoscută pe întreg teritoriul depozitului, începând de la porţile
de acces.
4.2.9. In depozitele de butelii pentru gaze comprimate
cu acţiune oxidantă nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau
autoinflamabile pe o distanţă mai mică de 5 m faţă de locurile la care datorită
unor neetanşeităţi pot să apară emanaţii (scăpări) de gaze cu acţiune oxidantă.
In aceste zone fumatul şi focul deschis nu sunt
permise.
4.2.10. Cel care depozitează butelii pentru gaze
foarte toxice trebuie să stabilească instrucţiunile de securitate
corespunzătoare, ca de exemplu purtarea aparatelor automate pentru respiraţie.
Aceste aparate trebuie păstrate în afara zonei periclitate, dar trebuie să fie
uşor (şi repede) accesibile pentru personalul de deservire.
4.3. Manipularea
buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor
4.3.1. Manipularea buteliilor şi transportul în
cadrul depozitelor sunt permise numai dacă buteliile au capacele sau gulerele
de protecţie înşurubate strâns.
4.3.2. Transportul mecanizat al buteliilor în incinta
depozitului se face:
- în paleţi, folosindu-se un autostivuitor sau stivuitor
de paleţi;
- în paleţi, folosindu-se o macara;
- cu un cărucior pentru
butelii.
La manevrarea buteliilor cu autostivuitorul se vor
respecta prevederile pct. 4.4.
4.3.3. Transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor
de ridicat se permite numai dacă buteliile sunt bine fixate cu paleţi care
permit prinderea sigură a cârligului macaralei (este interzisă prinderea
buteliei în cârligul macaralei de capacul de protecţie, carcasa de protecţie
sau robinetul buteliei).
4.3.4. Se interzice transportul buteliilor cu
ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagneţi sau al macaralelor cu
greifer.
4.3.5. Cadrele de butelii se vor transporta cu
autostivuitor sau macara (este obligatorie prinderea cu lanţ - cablu - de toate
cele 4 inele ale cadrului de butelii).
4.3.6. Utilizarea mijloacelor de transport în zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se face în
condiţiile prevăzute la pct. 2.2.14.
4.3.7. Transportul manual al buteliilor pe distanţe
scurte (cel mult 5 m) se face:
- prin rostogolire numai pe dispozitive prevăzute
pentru aceasta, de exemplu inele de rostogolire;
- prin rostogolire (rulare) pe piciorul (postamentul)
buteliei printr-o uşoară aplecare.
4.3.8. Se interzice aruncarea sau târârea buteliilor
chiar şi pe distanţe scurte.
4.3.9. Se interzice descărcarea buteliilor din
vehicule prin căderea lor pe un pat elastic (pneuri).
4.4. Folosirea stivuitoarelor autopropulsate
4.4.1. Incărcătura care se ridică sau se transportă
trebuie să fie uniform distribuită pe lăţimea furcilor, iar centrul de greutate
al acestuia nu trebuie să depăşească distanţa de la coloana de ridicare a
furcilor declarată de producătorul stivuitorului.
4.4.2. In cazul în care apare tendinţa de pierdere a
stabilităţii stivuitorului prin ridicarea roţilor din spate, se va coborî
imediat sarcina pe sol.
4.4.3. Inainte de coborârea
încărcăturii, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a se aşeza sau
stivui încărcătura.
4.4.4. Introducerea sau scoaterea furcii de sub
sarcină ori paletă trebuie făcută lent, fără smucituri şi cu viteză redusă.
4.4.5. In cazul în care
încărcătura împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fi dirijat de o
altă persoană.
4.4.6. Este interzisă încărcarea stivuitoarelor peste
limita admisă a capacităţii de ridicare.
4.4.7. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu
viteză redusă şi cu multă atenţie, numai după ce conducătorul utilajului s-a
asigurat că nu sunt persoane în apropiere.
4.4.8. Este interzisă manipularea sarcinii de către
muncitori, când aceasta este suspendată pe furci.
4.4.9. Circulaţia stivuitoarelor autopropulsate se va
face pe căile de acces stabilite şi marcate în acest scop. Pentru evitarea
derapării, căile de acces vor fi curăţate permanent de urme de uleiuri,
carburanţi şi noroi, iar în timpul iernii se va presăra cu nisip şi sare pentru
evitarea formării gheţii şi poleiului.
4.4.10. Viteza de deplasare a stivuitorului
autopropulsat trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10 km/h
pe căile de acces şi 2-3 km/h în locurile înguste.
4.4.11. Este interzisă urcarea sau coborârea din stivuitor în timpul mersului.
4.4.12. Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în
sensul înainte. Mersul înapoi este permis numai pentru efectuarea
întoarcerilor, ieşirilor din locuri înguste, precum şi la coborârea cu sarcină
a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice.
4.4.13. In timpul transportului cu stivuitorul,
precum şi la ridicarea paletei încărcate pe autovehicule muncitorii trebuie să
stea la o distanţă de minimum 2,5 m şi în niciun caz sub sarcina ridicată.
4.4.14. Este interzis să se
ridice şi să se transporte sarcinile numai pe vârful furcilor.
4.4.15. Este interzis transportul cu stivuitorul prin
târâre directă a paleţilor.
4.4.16. Transportarea paleţilor suprapuşi este permisă
numai dacă sunt asigurate: stabilitatea sarcinii, pilotarea şi vizibilitatea. Nu trebuie depăşită
capacitatea de ridicare.
4.4.17. Este interzisă ridicarea sau coborârea
sarcinilor în timpul deplasării stivuitorului autopropulsat.
4.4.18. Este interzisă folosirea stivuitorului
autopropulsat pe terenuri accidentate şi/sau nerezistente.
4.4.19. Coborârea cu sarcină se va face cu spatele,
sarcina fiind menţinută în poziţie înclinată înapoi. Dacă înclinaţia pantei
este mai mică decât înclinaţia maximă a cadrului, se poate coborî în mers
înainte, cu sarcina complet înclinată spre înapoi şi asigurată cu lanţ. In
ambele cazuri, circulaţia se va face cu viteză redusă, cu acţionarea progresivă
a frânei.
4.4.20. Deplasarea stivuitorului autopropulsat cu sau
fără sarcină este admisă numai pe drumuri netede şi cu cadrul în poziţie de
transport. Deplasarea se va face cu sarcina ridicată la cel puţin distanţa de
la sol recomandată de producătorul stivuitorului, iar cadrul dispozitivului de
ridicat va fi înclinat înapoi, astfel încât să se asigure o stabilitate
corespunzătoare a sarcinii.
4.4.21. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată
la mai mult de 300 mm de la sol este permisă numai la operaţia de stivuire şi
se va executa numai în faţa stivei.
4.4.22. Când se manevrează utilajul pe teren umed,
alunecos, se va lucra cu viteză redusă şi cu multă atenţie.
4.4.23. In depozite închise vor fi folosite numai
stivuitoare autopropulsate ale căror capacitate şi gabarit permit pătrunderea
şi manevrarea lor în spaţii mici şi numai dacă acestea sunt special pregătite
pentru lucrul în interior şi nu pot deveni surse de incendiu.
4.4.24. Stivuitoarele autopropulsate cu stare tehnică
necorespunzătoare sau care prezintă defecţiuni la cadrul de ridicare al
sarcinii nu trebuie admise în exploatare.
4.4.25. In cazul în care se
constată unele defecţiuni în funcţionarea stivuitoarelor autopropulsate
(zgomote suspecte, scântei la electromotoare, precum şi alte fenomene neobişnuite
în funcţionarea mecanismului de acţionare hidraulică sau electrică ori în cazul
altor ansamble), conducătorii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la
cunoştinţă conducătorului locului de muncă starea de fapt. Lucrul se va
reîncepe numai după înlăturarea defecţiunilor constatate.
4.4.26. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor
autopropulsate în stare de întreţinere necorespunzătoare (scurgeri de
carburanţi şi lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la rezervoare etc).
4.4.27. Presiunea aerului în pneuri trebuie să
corespundă cu cea prevăzută de cartea tehnică, în funcţie de starea
platformelor pe care urmează să lucreze utilajul şi de condiţiile atmosferice.
4.4.28. Motostivuitoarele cu eşapare liberă a gazelor
trebuie folosite numai în depozite deschise, neacoperite sau în hale prevăzute
cu ventilaţie; funcţionarea în spaţii închise care nu îndeplinesc condiţia de ventilaţie de mai sus este permisă numai
dacă motostivuitoarele sunt prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor.
4.4.29. Este interzisă pornirea unui stivuitor
autopropulsat prin împingere cu furcile de către un alt
stivuitor.
4.4.30. Este interzisă pornirea motorului
stivuitorului dacă acesta s-a oprit datorită unei defecţiuni, având sarcina
ridicată.
4.4.31. Este interzisă pornirea sau frânarea bruscă a
stivuitorului cu sarcina ridicată, pentru a se evita răsturnarea utilajului.
4.4.32. Este interzisă utilizarea stivuitoarelor
autopropulsate fără instalaţie de semnalizare acustică, optică, precum şi fără
sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceaţă.
4.4.33. Periodic, pe baza graficului şi
instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a
stivuitoarelor autopropulsate şi, în special, sistemul de ridicare, de frânare,
de direcţie, de semnalizare şi stabilitate.
4.4.34. Lucrările de reparaţii ale stivuitoarelor
autopropulsate trebuie executate numai de operatori economici autorizaţi ISCIR,
conform prevederilor PT R3-2003, colecţia ISCIR.
4.4.35. Conducerea autostivuitoarelor se va face numai
de către persoane a căror vârstă a depăşit 18 ani. Persoana fizică sau juridică
deţinătoare va face instruirea şi autorizarea acestora, pe bază de şcolarizare
şi verificare a cunoştinţelor, conform prevederilor din Prescripţiile tehnice
privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea
tehnică a stivuitoarelor - PT R3-2003, colecţia ISCIR. Conducătorul
stivuitorului trebuie să aibă asupra sa autorizaţia de conducere şi, după caz,
foaia de lucru.
4.4.36. Conducătorul stivuitorului este obligat ca
înaintea începerii lucrului să controleze starea tehnică a utilajului, să
verifice dacă sistemul hidraulic este corespunzător, făcând probe de
ridicare-coborâre a unei sarcini în funcţie de capacitatea maşinii, precum şi
de înclinarea înainte-înapoi a cadrului.
4.4.37. Conducătorul stivuitorului va verifica înainte
de începerea lucrului dacă nu sunt pietre sau alte corpuri tari între
cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin lovire cu ciocanul sau
levierul, ci prin demontarea roţii laterale.
4.4.38. Conducătorilor de stivuitoare le este
interzisă staţionarea în zona de acţiune a mijloacelor de ridicat.
4.4.39. Conducătorii de stivuitoare autopropulsate
trebuie să respecte următoarele:
- să nu transporte persoane în cabine, pe scările şi
părţile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau
încărcate;
- să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii;
- să nu permită persoanelor străine să conducă
utilajul;
- să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a
preveni căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului;
- la intrarea-ieşirea din magazie, precum şi la
trecerea pe lângă o persoană să semnalizeze acustic.
4.4.40. In timpul deplasării, conducătorul
stivuitorului autopropulsat va păstra faţă de utilajul din faţă o distanţă care
să îi permită, în cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers,
evitarea unei coliziuni.
4.4.41. Pentru a evita deraparea, conducătorii de
stivuitoare care circulă pe căile de circulaţie aflate în aer liber trebuie să
folosească lanţurile antiderapante din dotare.
4.4.42. Conducătorului de stivuitor îi este interzis
să angajeze discuţii în timp ce manevrează utilajul.
4.4.43. Pornirea stivuitoarelor se va face numai de
către conducătorul utilajului.
4.4.44. Se interzice conducătorului să părăsească
utilajul cu sarcina ridicată. In caz de nevoie, la părăsirea utilajului, se va
lăsa sarcina la sol, se va trage frâna de mână şi se va scoate cheia din
contact.
4.4.45. In cazul în care stivuitorul se defectează,
având sarcina ridicată, înainte de remedierea defecţiunilor, conducătorul
trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din zona periculoasă.
4.4.46. Este interzisă ridicarea persoanelor cu
stivuitorul autopropulsat.
4.4.47. Se interzice conducătorului să manipuleze
stivuitorul autopropulsat stând pe sol lângă acesta.
4.4.48. La terminarea lucrului
sau ori de câte ori conducătorul părăseşte stivuitorul, acesta îl va asigura
contra deplasării, în special atunci când este oprit în pantă, prin tragerea
frânei de mână şi introducerea manetei în una din treptele de viteză.
ANEXA A*) la regulament
LISTA GAZELOR
|
Nr. crt.
|
Clasificarea
gazelor
funcţie de
condiţiile
de
depozitare
|
Nr. de
identificare cf. CEE-ONU
|
Formula
chimica /structura
|
Densitate
relativă in raport cu aerul
|
Clasificarea
gazelor funcţie de proprietăţile periculoase
|
|
Gaze care
sustin arderea- comburante (symbol O)
|
Gaze
inflamabile (symbol F)
|
Gaze cu
proprietăţi periculoase (exceptând gazele combustibile)
|
Gaze inerte
(simbol I)
|
Gaze inerte
instabile (simbol CI)
|
Gaze
axfixiante (simbolA)
|
Ter- men de
verificare
(ani)
|
|
Gaze foarte
toxice (simbol T+)
|
Gaze toxice
(simbol T)
|
Gaze cu
toxicita- te redusa (simbol Xn)
|
Gaze cu
actiune coroziva (simbol C)
|
Gaze cu
actiune iritanta (simbol Xi
)
|
Gaze
cancerigene (simbol K)
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
|
A.
|
Gaze comprimate (cod clasificare: 1)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.
|
Aer comprimat
|
1002
|
-
|
1
|
O(7)*
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
1.0
|
|
2.
|
Argon
|
1006
|
Ar
|
1,38
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
3.
|
Heliu
|
1046
|
He
|
0,14
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
4.
|
Hidrogen
|
1049
|
H2
|
0,07
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
5.
|
Kripton
|
1056
|
Kr
|
2,9
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
6.
|
Neon
|
1065
|
Ne
|
0,7
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
7.
|
Azot
|
1066
|
N2
|
0,97
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
8.
|
Dioxid de azot
|
1067
|
NO2
|
2,83
|
O
|
-
|
T+
|
-
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
9.
|
Deuteriu
|
1957
|
D2
|
0,14
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
-
|
10
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
|
10.
|
Metan
|
1971
|
CH4
|
0,55
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
10
|
|
11.
|
Monoxid de azot în
amestec cu dioxid de azot
|
1975
|
NO+ NO2
|
(1,04)
|
O
|
-
|
T+
|
-
|
-
|
C
|
-
|
-
|
I
|
CI(5)*
|
-
|
3
|
|
12.
|
Gaz de apă
|
2600
|
CO+H2
|
(0,52)
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
13.
|
Oxid de carbon
|
1016
|
CO
|
0,97
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
14.
|
Oxigen
|
1072
|
O2
|
1,1
|
O
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
15.
|
Etilena comprimată
|
1962
|
C2H4
|
0,97
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
CI(5)*
|
-
|
10
|
|
16.
|
Fluor
|
1045
|
F2
|
1,31
|
O
|
-
|
T+
|
-
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
17.
|
Gaze rare în amestec comprimat
|
1979
|
(H2+Kr+Ne
+Ar)
|
1,4
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
18.
|
Gaze rare şi oxi gen în amestec
comprimat
|
1980
|
(He+Kr+ Ne+Ar+O2)
|
1,3
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
19.
|
Gaze rare şi azot în amestec comprimat
|
1981
|
(He+Kr+Ne
+Ar+N2)
|
1,25
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
20.
|
Oxigen şi dioxid de carbon în amestec
comprimat
|
1014
|
O2+CO2
|
1,12
|
O
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
21.
|
Tetrafluoro metan comprimat (R14)
|
1982
|
CF4
|
3,04
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
22.
|
Trifluomră de bor
|
1008
|
BF3
|
2,37
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
23.
|
Hidrocarburi gazoase în amestec comprimat
|
1964
|
C3H8+
C4H10
|
(0,5)
|
|
F
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
|
24.
|
Hidrogen si metan în amestec comprimat
|
2034
|
H2+CH4
|
(0,137)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
25.
|
Xenon
|
2036
|
Xe
|
4,56
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
26.
|
Difluorură de oxigen comprimată
|
2190
|
F20
|
(3,26)
|
O
|
-
|
T+
|
-
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
27.
|
Hexafuoreten comprimat
|
2193
|
C2F6
|
4,5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
28.
|
Pentafiuorură de
fosfor comprimată
|
2198
|
PF5
|
1,06
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
29.
|
Silan
|
2203
|
SiH4
|
1,11
|
-
|
F
|
-
|
-
|
Xn
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
-
|
10
|
|
30.
|
Fluorură de carbonil
|
2417
|
F202C
|
1,4
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
31.
|
Trifluorură de azot
|
2451
|
NF3
|
(2,5)
|
O
|
-
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
32.
|
Monoxid de azot comprimat
|
1660
|
NO
|
(1,02)
|
O
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
B.
|
Gaze lichefiate (cod clasificare:2)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
33.
|
Amoniac anhidru
|
1005
|
NH3
|
0,6
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
34.
|
Bromotrifluoro meta(R13Bl)
|
1009
|
CF3Br
|
(5,24)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
35.
|
Butadienă 1,2 sta bilizată / butadienă
1,3 stabilizată/ a mestecuri butadi enă 1,3 şi hidrocar buri stabilizate
|
1010
|
C4H6
|
(1,95)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
CI(5)*
|
-
|
10
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
|
36.
|
Butan
|
1011
|
C4H10
|
2,11
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
37.
|
Amestec butilene (butilenal cu cis
butilena 2 cu trans-butilena 2
|
1012
|
C4H8
|
(2,004)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
10
|
|
38.
|
Dioxid de carbon
|
1013
|
CO2
|
1,53
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
A
|
10
|
|
39.
|
Dioxid de carbon în amestec cu protoxid
de azot
|
1015
|
CO2+
N2O
|
1,53
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
A
|
10
|
|
40.
|
Clor
|
1017
|
Cl2
|
2,49
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
41.
|
Clorodifluormetan (R22)
|
1018
|
CHCIF2
|
2,99
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
A
|
10
|
|
42.
|
Cloropentafluorete (RUS)
|
1020
|
C2ClF5
|
(5,44)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
43.
|
Cloro-1-tetrafluo ro-1,2,2,2 etan (R124)
|
1021
|
CClF2CHF2
|
(4,74)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
44.
|
Clorotrifluorome tan (R133)
|
1022
|
CH2ClCF3
|
(4,17)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
45.
|
Cianogen
|
1026
|
C2N2
|
(1,8)
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
CI(5)*
|
-
|
5
|
|
46.
|
Ciclopropan
|
1027
|
C3H6
|
1,45
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
47.
|
Diclorodifluormeta n (R12)
|
1028
|
CC12F2
|
4,26
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Cl
|
A
|
10
|
|
48.
|
Diclorofluormetan (R21)
|
1029
|
CHC12F
|
(3,62)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Xi
|
-
|
I
|
-
|
A
|
10
|
|
49.
|
Difluoroetan (R152a)
|
1030
|
CH3CHF2
|
(2,33)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
I
|
-
|
-
|
10
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
|
50.
|
Dimetilamină anhidră
|
1032
|
(CH3)2NH
|
(1,59)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Xi
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
52.
|
Etan
|
1035
|
C2H6
|
1,046
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
53.
|
Etilamină
|
1036
|
C2H5NH2
|
(1,59)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
Xn
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
54.
|
Clorură de etil (R160)
|
1037
|
C2H5C1
|
(2,27)
|
-
|
F
|
T+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
55.
|
Eter metiletilic
|
1039
|
CH3OC2H5
|
2,07
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
56.
|
Oxid de etilena
|
1040
|
C2H4O
|
1,52
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
K
|
-
|
CI
|
-
|
5
|
|
57.
|
Oxid de etilena cu dioxid de carbon
|
1041
|
C2H4O+CO2
|
(1,34)
|
-
|
F
|
-
|
T
|
-
|
-
|
-
|
K
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
58.
|
Bromură de hidrogen anhidră
|
1048
|
BrH
|
(2,5)
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
59.
|
Acid clorhidric
anhidru
|
1050
|
HCI
|
1,27
|
-
|
-
|
-
|
T
|
-
|
C
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
3
|
|
60.
|
Hidrogen sulfurat
|
1053
|
H2S
|
1,19
|
-
|
F
|
T+
|
-
|
-
|
-
|
--
|
-
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
61.
|
Izobutilenă
|
1055
|
C4H8
|
(1,98)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
62.
|
Gaze lichefiate (completate cu azot,
dioxid de carbon, etc.)
|
1058
|
C3H8+
C4H10
+N2+CO2
|
(0,6)
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
A
|
10
|
|
63.
|
Metilacetilenă şi propadienă în amestec
stabilizat
|
1060
|
C3H4+
C3H4
|
(0,49)
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
64.
|
Metilamină anhidră
|
1061
|
CH3NH2
|
1,08
|
-
|
F
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Xi
|
-
|
-
|
-
|
-
|
10
|
|
65.
|
Bromură de metil
|
1062
|
CH3Br
|
3,07
|
-
|
F
|
T+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
K
|
-
|
-
|
-
|
5
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
|