Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 1610 din 28 martie 2007

pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 266 din 20 aprilie 2007



Având în vedere prevederile art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei şi comerţului,

Varujan Vosganian

*) Ordinul nr. 1.610/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007 şi este reprodus şi în acest număr bis.

 ANEXĂ

REGULAMENT

privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL

- Indicativ: RG 01/05 -

1. Date generale

1.1. Obiect, domeniu de aplicare

1.1.1.   Prezentul regulament cuprinde condiţiile tehnice şi măsurile obligatorii care trebuie respectate la proiectarea, executarea şi exploatarea depozitelor pentru butelii transportabile sau cadre de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate ori dizolvate sub presiune, exclusiv GPL.

1.1.2.  In înţelesul prezentului regulament, prin butelii transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, denumite în continuare butelii, se înţelege atât echipamente sub presiune transportabile, reglementate, în ceea ce priveşte condiţiile de introducere pe piaţă şi utilizare, prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2003, cu modificările aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1.941/2004, cât şi buteliile pentru aparate de respirat individuale, reglementate, privitor la cerinţele ce trebuie respectate pentru a fi admise să fie introduse pe piaţă şi puse în funcţiune, ca „echipamente sub presiune", conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2005.

1.1.3.   Prevederile prezentului regulament se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea depozitelor noi, precum şi la lucrările de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale depozitelor existente, indiferent de forma de proprietate. Pentru depozitele aflate în exploatare la data intrării în vigoare a regulamentului, în termen de 2 ani, proprietarii sunt obligaţi să evalueze încadrarea în prevederile legale şi să ia măsurile necesare pentru respectarea cerinţelor prezentului regulament. Utilizatorii prezentului regulament sunt răspunzători de aplicarea corectă a prevederilor acestuia.

1.1.4.  Scopul principal al prezentului regulament este crearea unui cadru legal unitar care să reglementeze regimul depozitelor şi depozitarea buteliilor din punctul de vedere al securităţii şi igienei muncii, al siguranţei la foc, protecţiei mediului înconjurător şi proprietăţii şi al respectării prescripţiilor tehnice ISCIR. Prezentul regulament constituie o detaliere a secţiunilor privind depozitele şi depozitarea buteliilor din Prescripţiile tehnice ISCIR, PT-C5, Normele specifice de securitate a muncii şi Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99.

1.1.5.   Depozit pentru butelii, în sensul prezentului regulament, este definit ca locaţie, spaţiu, clădire, parte din clădire special amenajată, în care se păstrează în condiţii de siguranţă butelii.

1.1.6.  Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile pentru:

-  depozitele aferente instalaţiilor de producţie sau de umplere a buteliilor;

-  depozitele independente de distribuţie a buteliilor angro sau en detail;

-   depozitele aferente staţiilor de distribuţie a gazelor din butelii existente la locul de consum al utilizatorilor casnici sau industriali.

1.1.7.   Prevederile prezentului regulament se aplică depozitelor pentru următoarele tipuri de butelii:

-   butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, executate din: oţel fără sudură, aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu fără sudură, oţel nealiat sudat, cu capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv, care fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR;

-   butelii pentru aparate de respirat individuale, ce fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR;

-  cadre de butelii care fac obiectul prevederilor Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR. Indiferent de fluidul de umplere sau de data introducerii pe piaţă, buteliile având o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv, ce se depozitează, trebuie să îndeplinească prevederile actelor normative menţionate la art. 1.1.2 şi/sau în prevederile Prescripţiei tehnice PT C5, colecţia ISCIR.

1.1.8.   Prezentul regulament se aplică depozitelor în care este stocată cel puţin cantitatea minimă de gaz definită la art. 2.2 pentru depozite mici.

1.1.9.  Nu fac obiectul prezentului regulament:

-   buteliile fără încărcătură, noi sau scoase din uz în vederea casării ori pregătite pentru reparare şi/sau verificare tehnică periodică;

-  instalaţiile de golire a buteliilor;

-  instalaţiile de îmbuteliere a gazelor;

-  depozitele pentru următoarele tipuri de butelii:

•  butelii construite din materiale nemetalice;

•  butelii de unică folosinţă;

•  butelii cu o capacitate până la 0,5 litri inclusiv;

•  recipientele-containere şi recipientele-butoaie metalice;

•  butelii de injecţie şi de pornire a motoarelor cu ardere internă;

•  butelii stingătoare de incendiu;

•  butelii sudate din oţel, transportabile, cu capacitate până la 26 de litri, pentru gaze petroliere lichefiate (GPL) care fac obiectul Prescripţiei tehnice PT C3, colecţia ISCIR;

•  butelii pentru gaze petroliere lichefiate sau gaze naturale comprimate din componenţa instalaţiilor de alimentare cu GPL sau GNC a motoarelor autovehiculelor;

•  depozitele având o capacitate de depozitare mai mică decât cantitatea minimă prevăzută în coloana 2 din tabelul 1.2.2 (pentru aceste depozite prevederile din prezentul regulament pot fi avute în vedere ca o recomandare).

1.1.10.  Prezentul regulament se referă strict la depozitele de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL, şi activităţile specifice din punctul de vedere al organizării şi funcţionării acestora, nefiind aplicabil la transportul sau distribuţia buteliilor.

1.1.11.   Prezentul regulament nu interzice, nu limitează şi nu împiedică proprietarii, furnizorii sau utilizatorii să prevadă cerinţe de proiectare, execuţie şi exploatare a depozitelor mai restrictive, impuse de caracteristicile fizico-chimice sau de riscurile potenţiale ale fluidelor îmbuteliate.

1.2. Clasificarea depozitelor

1.2.1. Depozitele pentru butelii se pot clasifica astfel:

a)  după tipul construcţiei în:

-  depozite amenajate în construcţii închise (depozite închise);

-  depozite în spaţii deschise (depozite deschise), depozite amenajate în construcţii deschise „tip şopron" sau în aer liber pe platforma betonată;

b)  după natura fluidelor îmbuteliate în buteliile depozitate:

-  specifice, când sunt depozitate butelii umplute cu un singur fluid sau cu amestecuri din aceeaşi grupă, conform definiţiilor din ADR/RID (de exemplu, depozite pentru butelii de oxigen, argon etc);

-   mixte, când sunt stocate butelii încărcate cu fluide din grupe diferite, conform definiţiilor ADR/RID.

Proprietăţile periculoase ale gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate, uzuale, care sunt încărcate în butelii expuse temperaturii ambiante, sunt prezentate în anexa A;

c)  după amplasare:

-  depozite amenajate în construcţii închise sau deschise, independente;

-  depozite amenajate în clădiri sau încăperi alipite la alte construcţii;

-  depozite amenajate în încăperi înglobate în construcţii;

d)  după capacitatea de depozitare:

-  mici;

-  medii;

-  mari.

Capacitatea de depozitare a celor 3 tipuri de depozite se determină conform prevederilor art. 1.2.2.

1.2.2. Cantitatea totală de gaz din buteliile stocate în depozitele mici, medii şi mari se determină cu ajutorul datelor din tabelul următor:

Tabelul 1.2.2.

Categoria gazului

Grupa de periculozitate a gazului

Cantitatea de gaz din buteliile depozitate

Depozite mici

Depozite medii

Depozite mari

min

max

min

max

mai mult de

0

1

2

3

4

5

6

1

Gaze toxice (grupa T, TO, TC, TF)

20

100

-

-

-

2

Amoniac, clor (grupa 2TC)

50

250

-

-

-

3

Gaze inflamabile (grupa F)

333

1.665

1.666

9.990

9.990

4

Gaze neiflamabile şi/sau comburante (grupa A, 0)

1.000

5.000

5.001

40.000

40.000

In tabelul de mai sus prin cantitatea de gaz din buteliile depozitate (coloanele 2-6) se înţelege:

a)  în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi depozit gaze din aceeaşi categorie:

-  pentru gaze lichefiate şi gaze dizolvate, masa netă în kilograme;

-   pentru gaze comprimate, conţinutul nominal al recipientului în litri (volumul hidraulic al recipientului);

b)  în situaţia în care sunt depozitate în acelaşi depozit gaze de categorii diferite, atunci suma:

-  cantităţii de gaz din categoria 1, depozitată, înmulţită cu 50;

-  cantităţii de gaz din categoria 2, depozitată, înmulţită cu 20;

-  cantităţii de gaz din categoria 3, depozitată, înmulţită cu 3;

-  cantităţii de gaz din categoria 4, depozitată trebuie să depăşească cifra de 1.000 pentru coloana 2, iar pentru coloanele 3 şi 5 nu trebuie să depăşească cifrele 5.000, respectiv 40.000.

Dacă cantitatea de gaz din depozit este mai mică decât cea indicată în coloana 2, conform lit. a), sau suma cantităţii de gaze de categorii diferite, conform lit. b), nu depăşeşte pentru coloana 2 cifra de 1.000, atunci depozitul de butelii nu face obiectul prezentului regulament (a se vedea art. 1.1.9 alineatul ultim).

1.2.3. Conform RID/ADR, fluidele, în funcţie de caracteristicile de  periculozitate, se clasifică în una dintre următoarele grupe:

A

asfixiant

O

comburant

F

inflamabil

T

toxic

TF

toxic, inflamabil

TC

toxic, corosiv

TO

toxic, comburant

TFC

toxic, inflamabil, corosiv

TOC

toxic, comburant, corosiv

1.2.4. Exemplificări privind art. 1.2.2 (exemple alese la întâmplare)

Nr. crt.

Tipul de gaz şi de butelii

Capacitatea depozitului (butelii)

Depozit mic

Depozit mediu

Depozit mare

min

max

min

max

mai mult de

0

1

2

3

4

5

6

a) Depozite specifice pentru butelii care conţin un singur fluid sau amestec de gaze

din aceeaşi categorie

1.

Gaze comprimate inerte gr. A (azot, argon, heliu etc.) sau comburante gr. 0 (oxigen), îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 50 l (indiferent de presiunea din butelie de 150 sau de 200 bari, de exemplu)

20

100

101

800

800

2.

Gaze comprimate inerte gr. A (azot, argon, heliu etc.) sau comburante gr. 0 (oxigen), îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 40 l (indiferent de presiunea din butelie de 150 sau de 200 bari, de exemplu)

25

125

125

1.000

1.000

3.

Gaze comprimate inflamabile gr. F (hidrogen, metan, deuteriu) îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 50 l (indiferent de presiune)

6

33

34

200

200

4.

Gaze comprimate inflamabile gr. F (hidrogen, metan, deuteriu) îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 10 l (indiferent de presiune)

33

166

167

999

999

5.

Gaze comprimate toxice gr. TF (monoxid de carbon) îmbuteliate în butelii având capacitatea nominală de 10 l

2

10

-

-

-

6.

Gaze lichefiate inerte gr. A (dioxid de carbon) îmbuteliate în butelii având capacitatea de de 50 I (37,5 kg)

26

133

134

1.070

1.070

7.

Butelii acetilenă gr. F 10 KgC2H2 (şi 12 Kg acetonă)

15

75

76

480

480

b) Depozite mixte pentru butelii cu gaze din categorii diferite

1.

- butelii hidrogen 50 I                    gr. F

-

2

-

24

30

- butelii azot 50 I                           gr. A

-

2

-

24

100

- butelii heliu 50 I                          gr. A

-

2

-

12

24

- butelii oxigen 40 I                       gr. O

10

30

36

240

440

- butelii argon 40 I                        gr. A

6

12

24

120

120

- butelii amestec Ar 40 I               gr. A

-

12

-

240

800

- butelii dioxid de carbon 33 kg    gr. A

2

30

36

96

650

- butelii acetilenă 10 kg                gr. F

5

15

22

120

120

TOTAL (nr. butelii):

23

114

118

876

2.180

Exemple de calcul pentru stabilirea capacităţii depozitului (tabelul 1.2.4-b) coloanele 2-4):

-   10 but O2x401 +6 but Ar x 401 + 2 but CO2 x 33 kg + 5 but C2H2 x 22 kg x 3 = 1.036 > 1.000

2 but H2 x 501 x 3 + 2 but N2 x 501 + 2 but Hex 501 +30 but O2 x 401 +12 but Ar x 401+12 but AmAr x 401 + 30 but CO2 x 33 kg + 15 but C2H2 x 22 kg x 3 = 4.940 < 5.000.

Cantitatea de gaz din buteliile depozite fiind cuprinsă între 1.000 şi 5.000, conform tab. 1.2.2, depozitul se încadrează în categoria depozit mic;

-  36 but O 2 x 401 + 24 but Ar x 401 + 36 but CO2 x 33 kg + 22 but C2H2 x 22 kg x 3 = 5.040 > 5.000. Conform tab. 1.2.2 depozitul se încadrează în categoria depozit mediu.

1.3. Terminologie

Termeni si definiţii generale

1.3.1.   Butelie - orice recipient transportabil în care se poate obţine sau se dezvoltă o presiune a fluidului mai mare de 0,5 bar la o temperatură de +15°C (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune).

1.3.2.   Butelii goale - buteliile din care a fost golit gazul şi au o presiune remanentă de minimum 0,6 bari (cu excepţia buteliilor pentru acetilenă, în care presiunea remanentă minimă este în funcţie de natura dizolvantului şi a temperaturii ambiante).

1.3.3.   Butelii goale şi curăţate - buteliile din care a fost golit gazul şi au fost spălate (cu apă sau suflate cu gaz inert) şi care pot fi inertizate şi menţinute la o presiune a gazului de inertizare mai mică de 0,5 bari la +15°C.

1.3.4.   Cadre de butelii - ansamblul transportabil format din butelii legate între ele printr-un colector şi care se transportă şi utilizează numai ca ansamblu nedemontabil.

1.3.5.   Staţie de distribuţie a gazului din butelii - instalaţia şi accesoriile aferente acesteia (existentă la utilizatori), destinată distribuirii către locurile de consum a gazelor din butelii. Staţia de distribuţie a gazelor din butelii poate cuprinde, de la caz la caz, instalaţia (colector) de golire a buteliilor, spaţii pentru depozitarea buteliilor pline şi/sau goale şi poate fi amenajată în aer liber sau într-o incintă construită.

1.3.6.  Instalaţie (colector) de golire a buteliilor - instalaţia specială destinată racordării a două sau mai multe butelii ori cadre de butelii în vederea golirii gazului pentru distribuirea la locul de consum al utilizatorilor.

1.3.7.  Regim de unică folosinţă - regimul în care buteliile încărcate cu fluid se distrug după utilizare şi golire.

1.3.8.   Staţie de umplere (staţie de îmbuteliere) - instalaţia şi accesoriile aferente acesteia, aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este destinată umplerii buteliilor.

1.3.9.   Producător - persoana fizică autorizată sau persoana juridică responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, în numele său. Responsabilităţile producătorului se aplică oricărei persoane fizice autorizate sau persoane juridice care asamblează, ambalează ori etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune sub nume propriu.

1.3.10.   Operator economic - persoana juridică, constituită în una dintre formele de constituire reglementate prin lege, înscrisă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, al cărei obiect de activitate conţine şi domeniile reglementate în prezentul regulament, în condiţiile prescrise de lege.

1.3.11.  Deţinător - persoana fizică sau juridică ce are în posesie sau în păstrare o butelie. Deţinătorul poate fi şi proprietarul buteliei.

1.3.12.   Proprietar - persoana fizică sau juridică care face dovada proprietăţii unei butelii.

1.3.13.   Gaz natural comprimat - gazul natural îmbuteliat sub presiune în stare gazoasă, definit conform ADR/RID, care poate fi metan.

1.3.14.   Gaz petrolier lichefiat - amestecul de hidrocarburi, în principal propan şi butan (şi procente mai mici de hidrocarburi mai uşoare sau mai grele), aflate în stare gazoasă în condiţii normale, care poate fi lichefiat prin coborârea temperaturii şi/sau creşterea presiunii.

1.3.15.   Gaz dizolvat - gazul care se transportă îmbuteliat sub presiune, dizolvat într-un solvent în fază lichidă.

1.3.16.  Document normativ - documentul care prevede reguli, linii directoare ori caracteristici pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. Termenul este generic şi include standarde, specificaţii tehnice, coduri de bună practică şi reglementări.

1.3.17.   Instrucţiuni de utilizare - documentul scris privind utilizarea (exploatarea) buteliei, elaborat de operatorul economic care realizează umplerea, şi care se distribuie utilizatorului.

1.3.18.   Utilizator - persoana fizică sau juridică deţinătoare a unui aparat consumator alimentat de o butelie.

Definiţii speciale:

1.3.19.   Distanţă de securitate - distanţa ce trebuie respectată între depozitul de butelii şi instalaţii, amenajări, clădiri învecinate, cu scopul de a proteja depozitul de posibile influenţe negative, ca de exemplu încălzirea periculoasă a buteliilor. Instalaţiile şi amenajările care pot reprezenta un pericol sunt, de exemplu, depozite de materiale combustibile (lemn, materiale de ambalaj) sau rezervoare supraterane pentru lichide combustibile).

1.3.20.   Spaţiu de protecţie - aria spaţială în jurul buteliilor pentru gaze combustibile, toxice sau foarte toxice, în care, ca urmare a unor neetanşeităţi la armături sau datorită unor greşeli de manipulare, nu poate fi evitată apariţia gazului sau a unor amestecuri de gaz.

Spaţiul de protecţie este:

-  în cazul gazelor mai uşoare decât aerul, format dintr-un spaţiu cilindric încheiat în partea superioară de o emisferă (vezi fig. 1);

-   în cazul gazelor mai grele decât aerul, format dintr-un spaţiu în formă de con (vezi fig. 2).

a)in spatii inchise

b) in spatii deschise

Fig1: spatiide protectie penlru buretii cu gaze mai uşoare decat aerul

a) in spatii inchise

b) in spatii deschise

Fig.2 Spatii de prorectie pentru bureti cu gaze mai grele decat aerul

1.3.21.   Distanţă de protecţie - distanţa dintre depozitul de butelii şi un obiect din afara depozitului, care să fie protejat de efectele scăpărilor de gaze în cazul unei abateri faţă de exploatarea normală. Distanţa de protecţie este distanţa în afara căreia:

-   în cazul gazelor combustibile, periclitarea prin formarea unei atmosfere explozive este exclusă, adică nu este depăşită limita inferioară de explozie (LEL);

-  în cazul gazelor foarte toxice poate fi exclusă periclitarea prin formarea unei atmosfere care poate fi vătămătoare pentru sănătate, adică valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA).

1.3.22.  Distanţa de protecţie trebuie păstrată faţă de:

-  clădiri de locuit;

-  alte clădiri decât cele proprii operatorului economic;

-   alte clădiri din cadrul propriei incinte a operatorului economic, cu încăperi destinate prezenţei permanente a persoanelor pentru care nu sunt prevăzute măsuri de protecţie în caz de avarie, precum şi pentru proprii colaboratori (plan de alarmare şi de înlăturare a pericolului).

1.3.23.  Alte clădiri decât cele proprii operatorului economic sunt considerate:

-   instalaţii, clădiri şi amenajări în afara teritoriului societăţii;

-   clădiri şi instalaţii din incinta proprie, în care în mod regulat şi concomitent se pot afla multe persoane străine de întreprindere (societăţi comerciale);

-  căi de circulaţie publice.

1.3.24.  Zonă cu pericol de explozie - spaţiul, locul în care în condiţii normale de funcţionare se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori, ceaţă de lichide inflamabile ori pulberi în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul.

1.3.25.  Atmosferă explozivă gazoasă - amestecul cu aerul, în condiţii atmosferice normale, a substanţelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaţă în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblul amestecului neconsumat.

1.3.26.  Clasificarea (zonarea) spaţiilor cu pericol de explozie

Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de frecvenţa şi durata permanenţei unei atmosfere explozive. Zonele cu pericol de explozie constituie baza stabilirii volumului (severităţii) de măsuri de protecţie.

Zona 0

Arie în care este prezentă în permanenţă, frecvent sau pentru perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă gazoasă.

Zona 1

Arie în care este probabilă apariţia (este posibil să apară ocazional) unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcţionării normale.

Zona 2

Arie în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase la funcţionare normală, iar dacă totuşi apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori şi doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Abrevieri:

ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, şi care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/2002;

GNC   - gaz natural comprimat (metan);

GPL    - gaz petrolier lichefiat;

ONU   - Organizaţia Naţiunilor Unite;

RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase, Apendicele C la Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de România prin Decretul nr. 100/1983, care se aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 788/2001;

LEL     - limita inferioară explozivă;

UEL    - limita superioară explozivă;

CMA   - concentraţia maximă admisibilă.

2. Amplasarea şi organizarea depozitelor

2.1. Prescripţii generale şi date referitoare la amplasare

Cerinţe generale

2.1.1.  Depozitele destinate păstrării buteliilor pline sau goale pot fi construite sau amenajate astfel:

a)  în încăperi (depozite închise);

b)  în spaţii deschise (depozite deschise);

-  depozite amenajate în construcţii deschise (construcţie descoperită sau acoperită tip şopron, deschisă perimetral pe cel puţin două laturi ori delimitată de elemente neetanşe: plasă, grilaj etc);

-  depozite amenajate în aer liber pe platformă betonată.

Pot fi considerate depozite în spaţii deschise şi cele care sunt amplasate în construcţii, deschise numai pe una dintre laturi, dacă adâncimea părţii deschise nu este mai mare decât înălţimea laturii deschise.

2.1.2.   Construcţiile pentru depozitarea buteliilor pot fi amplasate independent, la distanţe normate, sau compartimentate faţă de alte construcţii ori instalaţii, iar porţiunile de construcţie alipite ori înglobate vor fi separate de restul construcţiei prin elemente de compartimentare conform prezentului regulament şi Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99.

2.1.3.  La amplasarea depozitelor se vor avea în vedere:

-  riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru proprietăţile şi populaţiile învecinate (spaţiul de protecţie - conform pct. 1.3.20);

-  securitatea depozitului (distanţa de securitate conform pct. 1.3.19);

-  capacitatea depozitului;

-  căile de acces şi de evacuare în caz de urgenţă.

2.1.4.  Zona de depozitare nu va fi accesibilă traficului general şi persoanelor neautorizate. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei împrejmuiri.

2.1.5.   Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult două laturi, dacă pe partea adiacentă se realizează pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire, care în zona de protecţie este lipsit de deschideri. Aceştia nu trebuie dimensionaţi la solicitările în caz de explozie.

2.1.6.  Depozitele de butelii trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar de acces al mijloacelor de transport ce fac aprovizionarea, respectiv livrarea buteliilor, precum şi asigurarea căilor de acces şi de intervenţie în caz de incendiu.

2.1.7.  La amplasarea depozitelor deschise pentru butelii cu gaze toxice sau combustibile se va avea în vedere şi direcţia predominantă a vântului.

Distante de amplasare

2.1.8.   Depozitele pentru butelii din cadrul instalaţiilor de producere şi îmbuteliere a fluidelor ce fac obiectul prezentului regulament se amplasează conform prevederilor din normele specifice în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului tehnologic şi de montaj.

2.1.9.   Depozitele pentru butelii din cadrul staţiilor de umplere a buteliilor se amplasează în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj şi intervenţie în condiţiile prezentului regulament (distanţele dintre diferitele obiecte ale staţiei de umplere nu se normează).

2.1.10.   Distanţele de securitate (definite conform pct. 1.3.19) dintre construcţiile depozitelor pentru butelii (depozite închise) şi construcţiile din incinta societăţii (altele decât cele din cadrul instalaţiilor de producere şi/sau îmbuteliere a gazelor) sunt   prezentate în tabelul 2.1.10.

Tabel 2.1.10 - Distanţe de securitate între depozitele închise şi construcţii vecine

Gradul de rezistenţă la foc al depozitului conform pct. 3.1.1.7

Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţiile industriale din incinta societăţii având gradul de rezistenţă la foc

I-II

III

IV-V

I-II

3

4

5

III

4

5

6

IV-V

5

6

7,5

Distanţele se consideră de la peretele depozitului la elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.

Pentru spaţii de producţie şi/sau de depozitare încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele se securitate se majorează cu 50%, indiferent dacă în categoria A sau B sunt încadrate depozitele ori spaţiile de producţie şi/sau depozitare din vecinătate.

Distanţele de securitate dintre depozitele amenajate în spaţii deschise (în aer liber sau construcţii deschise), măsurate de la împrejmuirea depozitului şi instalaţiile sau amenajările învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabelului 2.1.10, depozitele în spaţii deschise fiind asimilate unui depozit închis de grad de rezistenţă la foc IV-V.

Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete, rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confecţionat din materiale incombustibile, având RF60 minute.

2.1.11. Distanţa de protecţie (definită conform pct. 1.3.21) dintre depozitele pentru butelii deschise (în aer liber) şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 2.1.11.

Tabelul 2.1.11. - Distanţele de protecţie (exprimate în metri) dintre depozitele deschise pentru butelii (măsurate de la împrejmuirea depozitului) şi construcţiile vecine (clasificarea depozitelor conform pct. 1.2.2)

Nr. crt.

Vecinătatea faţă de care se determină distanţa

Distanta recomandată (metri)

Depozite mici

Depozite medii

Depozite mari

1.

Clădiri de locuit

8

10

12

2.

Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ, sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de agrement etc.)

10

15

25

3.

Instalaţii, clădiri de producţie amenajări din afara teritoriului agentului economic

8

8

8

4.

Clădiri social-administrative din cadrul incintei proprii a agentului economic

8

8

8

5.

Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri) - distanţa se măsoară de la marginea părţii carosabile

6

8

10

6.

Căi ferate, linii de tramvai şi troleibuz (măsurarea se face de la vehicul)

7,5

9,5

11,5

7.

Instalaţii electrice (posturi TRAFO etc), linii aeriene de energie electrică, reţele de cabluri electrice

Conform prevederilor normativelor

de specialitate  (NTE 003/04, PE 101 A/85, PE 107/95, PE 106/99)

NOTĂ:

1.  Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi de către pereţii de protecţie de minimum 2 m înălţime fără deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri.

2.   In cazul depozitelor pentru butelii închise (în încăperi), distanţele de protecţie se pot reduce cu 50%. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de depozitare, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din materiale incombustibile şi sunt lipsiţi de deschideri.

2.1.12. In cazul depozitării în spaţii deschise (depozite în aer liber sau construcţii deschise), distanţa de protecţie, măsurată de la împrejmuirea depozitului, faţă de limita de proprietate a societăţii (împrejmuire) este de minimum 10 m pentru butelii cu gaze toxice şi de minimum 5 m pentru alte gaze, indiferent de mărimea depozitului.

2.2. Organizarea depozitelor pentru butelii

Generalităţi

2.2.1.  Operatorii economici care depozitează butelii sunt obligaţi să elaboreze instrucţiuni de depozitare şi manipulare a buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, specifice categoriilor de fluide depozitate, precum şi planuri de urgenţă în caz de evenimente (scăpări de gaze sau de vapori, incendiu, explozie). Respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 este obligatorie. După caz, se va elabora Raportul de securitate.

2.2.2.   Dacă în prezentul regulament numărul buteliilor pline este limitat, este permisă depozitarea unui număr dublu de butelii goale şi necurăţate.

2.2.3.  Nu este permisă depozitarea buteliilor în:

-  încăperi sub nivelul solului;

-  casa scărilor, holuri, coridoare, curţi înguste, treceri pietonale sau porţi ori în imediata lor apropiere;

-  pe treptele unor amenajări exterioare;

-  garaje sau parcările pentru vehicule;

-  spaţii de lucru (locurile de consum);

-  lângă drumuri şi căi de refugiu special marcate.

2.2.4.   Buteliile pentru gaze, cum ar fi oxigenul şi aerul comprimat, pot fi depozitate şi în încăperi sub nivelul solului, prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3.

2.2.5.   Prin derogare de la prevederile pct. 2.2.3 pot fi, de asemenea, amenajate depozite mici pentru butelii (maximum 50 de butelii, conform tabelului 1.2.2. coloana 2) în încăperi sub nivelul solului, în cazul în care:

-   instalaţia de ventilare artificială asigură un schimb de aer pe oră egal cu de două ori volumul încăperii.

Instalaţia de ventilare artificială trebuie să funcţioneze continuu sau, în caz contrar, trebuie să pornească în mod automat, la comanda unei instalaţii cu detectoare de concentraţie pentru gaze, la atingerea unei concentraţii a gazului de 20% din LEL sau CMA.

In cazul nefuncţionării instalaţiei de detectare a concentraţiei gazului, trebuie să se declanşeze automat instalaţia de alarmare optică şi acustică;

-   instalaţia de ventilare naturală are o secţiune minimă egală cu 10% din suprafaţa pardoselii încăperii şi asigură o ventilare eficientă a încăperii;

-  pardoseala este de maximum 1,5 m sub nivelul solului.

2.2.6.  La locul de consum nu se permite depozitarea buteliilor, ci numai utilizarea celor strict necesare în procesul tehnologic. In cazul unui număr mai mare de locuri de consum în aceeaşi hală, numărul total al buteliilor în rezervă nu trebuie să depăşescă numărul minim de butelii prevăzut la pct. 1.2.2, pentru depozitele mici.

2.2.7.  Spaţiile de depozitare a buteliilor nu sunt considerate a fi locuri permanente de lucru, cu toate că aici se desfăşoară anumite activităţi (primire-expediere butelii).

2.2.8.   In spaţiile de depozitare nu este permisă reîmbutelierea gazelor sub presiune sau repararea buteliilor.

2.2.9.  In depozite sunt interzise accesul şi circulaţia persoanelor străine. Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare.

2.2.10.   Spaţiile de protecţie, aşa cum au fost definite la pct. 1.3.20, a mai multor butelii pentru gaze se pot intersecta. In acest caz, buteliile pot sta alăturat (vezi fig. 3).

a) in încăperi închise

b) in incapen deschise

Fig. 3 Spatii de protectie pentru mai multi recipienti   pentru gaze comprimate

2.2.11.  In cazul depozitării buteliilor cu gaze foarte toxice trebuie să existe instalaţii prin care în caz de incendiu sau de accidente să se poată cere ajutor. Această cerinţă este îndeplinită dacă există acces rapid la un telefon.

2.2.12.   In încăperile de depozitare nu este permisă amplasarea cuvelor, canalelor sau a scurgerilor spre canale fără sifon, precum şi a acceselor la pivniţe sau a altor deschideri spre pivniţe. De asemenea, este interzisă amplasarea în aceste încăperi a unor guri de curăţare sau a altor deschideri ale coşurilor de fum.

In cazul depozitării în aer liber a buteliilor îmbuteliate cu gaze mai grele decât aerul sau gaze lichefiate, prima interdicţie enunţată este valabilă numai pentru spaţiul de protecţie.

2.2.13.  In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile sunt interzise sursele de foc care ar putea produce aprinderea acestora.

2.2.14.  In zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se pot utiliza mijloace de transport uzuale, acţionate cu motoare cu combustie internă sau electrice, cu excepţia cazurilor în care aceste gaze sunt într-o concentraţie periculoasă.

2.2.15.  Zonele de protecţie şi periculozitatea acestora (pericol de explozie sau de otrăvire) trebuie marcate corespunzător prin plăcuţe avertizoare.

2.2.16.  Buteliile vor fi păstrate de regulă în poziţie verticală, aşezate în paleţi, rastele sau în boxe de câte 20-25 de butelii, asigurate împotriva căderii sau răsturnării, dispuse în grupuri cu spaţii libere de acces între ele cel puţin pe o parte, de minimum 1,5 m. Nu este necesară o asigurare specială, dacă, de exemplu, prin tipul constructiv al recipientelor, prin aşezarea în grupe mai mari sau prin modul de depozitare se asigură protecţia necesară.

2.2.17.   Buteliile fără postament pot fi păstrate în poziţie orizontală pe rame sau stelaje de lemn, fără ca acestea să se atingă între ele. Inălţimea stivei nu poate fi mai mare de 1,5 m, iar robinetele vor fi îndreptate într-o singură direcţie.

2.2.18.   Buteliile cu un volum mai mare de 1 I, îmbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice lichefiate, trebuie păstrate şi depozitate în poziţie verticală.

2.2.19.   Este permisă depozitarea în aceeaşi încăpere sau acelaşi compartiment a buteliilor pline şi a buteliilor goale. Buteliile pline vor fi depozitate în zone separate faţă de buteliile goale. Zonele respective vor fi bine delimitate şi prevăzute cu inscripţii care să indice „Butelii pline", respectiv „Butelii goale".

2.2.20.   Buteliile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se vor depozita numai cu capac de protecţie. Se admite lipsa capacelor dacă butelia prin construcţie este prevăzută cu un sistem de protejare a robinetelor (gardă nedemontabilă).

2.2.21.   In clădirile sau încăperile, precum şi în construcţiile de tip şopron în aer liber, destinate depozitării buteliilor de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, se vor asigura:

-  accesul uşor din exterior;

-  accesul între stive sau grupe;

-  accesul între stive ori grupe şi pereţii construcţiei.

Distanţa minimă necesară pentru asigurarea accesului va fi de 1,5 m.

2.2.22.  In depozite se vor respecta cu stricteţe regulile şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor, atât cele cu caracter general, cât şi cele specifice.

Depozitarea comună a buteliilor pentru gaze diferite

2.2.23.   In funcţie de natura gazelor, depozitarea buteliilor pline cu gaze diferite se poate face împreună, ţinând cont de prevederile pct. 1.2.2 şi de condiţiile prevăzute la pct. 1.2.4.

2.2.24.  Buteliile pline cu diferite gaze pot fi depozitate împreună în încăperi, în următoarele condiţii:

1. dacă numărul buteliilor cu gaze combustibile sau cu gaze care întreţin arderea nu depăşeşte 150 (din fiecare categorie în total). In plus, pot fi depozitate butelii sub presiune pentru gaze îmbuteliate cu gaze inerte în număr nelimitat;

2. buteliile cu gaze combustibile şi cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate;

3. buteliile cu gaze care întreţin arderea şi cele cu gaze inerte pot fi depozitate în orice cantitate;

4. în cazurile enunţate la pct. 1-3, se pot depozita suplimentar 15 butelii îmbuteliate cu substanţe foarte toxice. Cantităţi mai mari de butelii umplute cu gaze foarte toxice trebuie depozitate într-o încăpere separată.

2.2.25.   Intre buteliile cu gaze combustibile şi cele cu gaze care întreţin arderea trebuie păstrată o distanţă de minimum 4 m. Acest gol poate fi umplut cu butelii cu gaze inerte (de exemplu azot, argon etc).

2.2.26.  Dacă suprafaţa încăperilor închise este = 20 m2, este interzisă depozitarea buteliilor umplute cu oxigen împreună cu butelii umplute cu gaze combustibile sau depozitarea împreună a buteliilor încărcate cu gaze care în amestec pot produce reacţii periculoase din punctul de vedere al incendiilor sau al exploziei.

2.2.27.   Buteliile care conţin gaze toxice diferite pot fi depozitate în aceeaşi încăpere dacă mijloacele necesare neutralizării scăpărilor sunt comune, în caz contrar se vor depozita în încăperi separate.

2.2.28.   La depozitarea în aer liber pot fi depozitate împreună butelii încărcate cu toate tipurile de gaze, fără altă limitare în ceea ce priveşte numărul buteliilor, dar cu respectarea prevederilor pct. 1.2.2.

2.2.29.  La depozitarea în aer liber amplasarea buteliilor de oxigen sau alte gaze comburante faţă de buteliile cu gaze combustibile se face astfel încât zona de protecţie a buteliilor de oxigen (definită la pct. 2.3.4) să nu se intersecteze cu zona de protecţie din planul buteliilor pentru gaze combustibile (vezi pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10 şi 2.2.40).

Incăperi de depozitare (depozite închise)

2.2.30.  Incăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze vor fi amenajate în construcţii de tip parter, fiind interzisă realizarea de niveluri suplimentare.

2.2.31.  Se pot amenaja depozite pentru butelii la demisol sau subsol, numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.4 şi 2.2.5.

2.2.32.  Incăperile în care se află mai mult de 25 de butelii cu gaze combustibile sau mai mult de 5 butelii cu gaze foarte toxice nu pot fi amplasate sub sau deasupra încăperilor destinate persoanelor. Legăturile spre încăperile învecinate sunt permise numai dacă aceste încăperi au căi proprii de evacuare.

2.2.33.  Construcţiile în care se depozitează butelii pentru gaze comprimate se vor amplasa, de regulă, independent, la distanţe normate. Se admite alipirea sau înglobarea în alte construcţii în următoarele condiţii:

-  încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze trebuie separate de încăperile învecinate prin pereţi rezistenţi la foc;

-  încăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu se vor separa de restul încăperilor prin elemente de compartimentare corespunzătoare, rezistente la explozie (pereţi din beton armat minimum B 200, cu grosimea de 10 cm, cu un procent de armare de cel puţin 0,1%, sau din cărămidă roşie plină, cu grosime de 37,5 cm, şi mortar marca M 25.

2.2.34.   Elementele principale ale construcţiei depozitului de butelii trebuie să îndeplinească, din punctul de vedere al rezistenţei la foc, condiţiile minime prevăzute la pct. 3.1.1.7.

2.2.35.   Stratul de acoperire a pardoselii, ca cerinţe minime, trebuie: să fie constituit din materiale incombustibile şi să fie plan, rezistent la uzură mecanică şi să asigure depozitarea în siguranţă a buteliilor.

2.2.36.  Incăperile de depozitare trebuie să fie corespunzător ventilate şi aerisite. O ventilare naturală este suficientă dacă secţiunea canalelor de aerisire este 1/100 din suprafaţa pardoselii încăperii de depozitare. Amplasarea gurilor de aerisire este dependentă de densitatea gazului depozitat.

2.2.37.  In încăperile de depozitare este interzisă depozitarea materialelor combustibile, ca de exemplu: lichide inflamabile, lemn, rumeguş, hârtie, fân, paie sau cauciuc.

Ca o excepţie faţă de prevederile de mai sus, în încăperile de depozitare în care se află mai mult de 50 de butelii pentru gaze, din care nu mai mult de 25 îmbuteliate cu gaze combustibile sau cu gaze foarte otrăvitoare, pot fi depozitate şi materiale combustibile, cu excepţia lichidelor inflamabile, dacă locul de depozitare a buteliilor pentru gaze este despărţit de un zid din materiale incombustibile de minimum 2 m înălţime şi dacă între materialele combustibile şi acest zid este o distanţă de minimum 5 m.

2.2.38.  Incăperile de depozitare a buteliilor pentru gaze combustibile sau foarte toxice, care se învecinează cu căi de circulaţie publică, trebuie, în partea în care se află căile de circulaţie publică, să fie despărţite de pereţi fără uşi şi fără ferestre până la o înălţime de minimum 2 m.

Această prevedere nu se aplică pentru uşile care se deschid automat şi care sunt confecţionate din materiale incombustibile.

2.2.39.   Incăperile în care sunt depozitate butelii pentru gaze îmbuteliate cu gaze combustibile sau gaze foarte toxice trebuie să poată fi foarte repede părăsite (la nevoie).

2.2.40.  In cazul în care buteliile cu gaze combustibile sau foarte toxice sunt depozitate în încăperi, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zonă de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, această zonă de protecţie este spaţiu cu pericol de explozie zona 2, conform pct. 1.3.26.

Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 1.

In cazul încăperilor cu o suprafaţă de < 20 m2, întreaga încăpere constituie zonă de protecţie (zona 2).

Tabelul 1. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze combustibile sau foarte toxice, depozitate în încăperi (vezi fig. 1-3).

Dimensiuni

Gaze

mai uşoare decât aerul în butelii

mai grele decât aerul în butelii

Inălţimea - h(m)

2

1

Raza - r(m)

2

2

2.2.41.   In funcţie de modul de manipulare şi de transport, clădirile pentru depozitarea buteliilor vor fi prevăzute cu rampe de încărcare-descărcare acoperite sau neacoperite.

2.2.42.  Inălţimea clădirilor sau a încăperilor în care se depozitează butelii se va stabili de proiectant în funcţie de sistemul şi de regulile de depozitare specifice, asigurându-se o diferenţă minimă de la partea superioară a buteliilor sau cadrelor de butelii până la elementele cele mai de jos ale acoperişului, de minimum 1,00 m.

Depozitarea în spatii deschise (depozite deschise)

Spaţiile în care sunt amenajate depozitele în aer liber sunt definite la pct. 2.1.1

2.2.43.  In cazul depozitelor în spaţiu deschis, suprafaţa de depozitare trebuie să fie astfel constituită încât să permită depozitarea în siguranţă a buteliilor pentru gaze.

2.2.44.  In cazul în care buteliile pentru gaze, îmbuteliate cu gaze combustibile sau foarte toxice, sunt depozitate în spaţii deschise, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zonă de protecţie. Pentru buteliile cu gaze combustibile, această zonă de protecţie este zona 2, conform pct. 1.3.26. Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 2.

Tabelul 2. - Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii cu gaze combustibile sau foarte toxice, depozitate în spaţiu deschis (vezi fig. 1 -3).

Dimensiuni

Gaze

mai uşoare decât aerul în butelii

mai grele decât aerul în butelii

Inălţimea - h(m)

1

0,5

Raza - r(m)

1

1

2.2.45.   Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi îngustat în cel mult două laturi de pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri.

2.2.46.  In cazul depozitării în spaţiu deschis, faţă de instalaţiile sau amenajările învecinate care ar putea prezenta un pericol trebuie păstrată o distanţă de securitate. Această distanţă se stabileşte conform prevederilor pct. 2.1.10 şi este de minimum 5 m. Aceasta poate fi înlocuită de un perete rezistent la foc, de minimum 2 m înălţime, confecţionat din materiale incombustibile având RF 60 de minute.

2.2.47.   Nu este necesară o protecţie a buteliilor faţă de razele solare (radiaţie solară). Ca măsură de protecţie, buteliile pentru dioxid de carbon se vor admite la depozitare numai dacă robinetul cu ventil al buteliei este prevăzut cu membrană de rupere dimensionată pentru presiunea de 190 bari, iar corpul buteliei este vopsit în culoare gri, conform SR EN 1089-3-2003.

2.2.48.  Depozitele în aer liber în sistem paletizat vor fi amplasate pe o platformă betonată, iar zonele de protecţie şi de siguranţă trebuie marcate.

2.2.49.  In interiorul zonei de protecţie nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau a vegetaţiei (se recomandă o distanţă de minimum 5 m). In zonele cu pericol de explozie, datorate buteliilor pentru gaze combustibile, nu sunt permise sursele de foc.

2.3. Cerinţe suplimentare pentru depozitele de butelii cu gaze speciale Depozitarea buteliilor de acetilenă

2.3.1.  Depozitare în încăperi (depozite închise)

Se recomandă ca buteliile de acetilenă să fie depozitate în aer liber.

Dacă nu se poate evita depozitarea în încăperi, pentru acestea (încăperi) se vor aplica următoarele reguli:

•  pereţii exteriori, pereţii de separare şi acoperişurile sălilor de depozitare se vor construi din materiale incombustibile. Pereţii de separare vor fi impermeabili şi vor avea o rezistenţă la foc de cel puţin o oră. Construcţia depozitului pentru butelii de acetilenă se va realiza cu respectarea tuturor măsurilor specifice spaţiilor cu pericol de explozie de categoria A(BE3a) prevăzute în Normativul P118;

•  golurile pentru decomprimare practicate în pereţii exteriori pot fi realizate prin ferestre cu geamuri de tip uşor, panouri din materiale acrilice sau policarbonat uşor de mici dimensiuni sau, dacă sunt de dimensiuni mari (peste 0,5 m2), trebuie să fie fixate cu grilaje, astfel încât în caz de explozie să nu fie proiectate în afară, cu riscul de a lovi persoanele prezente în jurul construcţiei;

•  acoperişul construcţiei trebuie să fie de „tip uşor" şi independent de pereţii construcţiei;

•  pardoselile din sălile de depozitare vor fi din materiale incombustibile, care nu produc scântei, şi vor fi nivelate astfel încât buteliile de acetilenă să stea în siguranţă. Se permite acoperirea pardoselii cu vopsea de protecţie adecvată, care să îndeplinească cerinţele de pardoseală antiscântei şi antistatică;

•  sălile de depozitare vor fi eficient ventilate atât la nivel superior, cât şi inferior. Ventilaţia naturală este suficientă dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior sunt prezente cu o secţiune totală transversală de cel puţin 1/300 din suprafaţa de pardoseală a sălii de depozitare;

•  se vor asigura căi de evacuare în caz de urgenţă către exteriorul clădirii de la depozit. Căile de evacuare din sălile învecinate nu vor trece prin depozit;

•  materialele inflamabile (de exemplu: lemnul, aşchiile de lemn, hârtia, cauciucul şi lichidele inflamabile) nu se vor depozita în încăperi de depozitare a buteliilor de acetilenă;

•  încăperile de depozitare pentru buteliile de acetilenă, care se învecinează cu un drum public, vor avea pe partea adiacentă drumului un perete fără uşi sau deschideri cu o înălţime de cel puţin 2 m. Acest fapt nu se aplică uşilor care se închid automat şi sunt rezistente la foc;

•  se va menţine separarea adecvată dintre buteliile de acetilenă şi alte butelii care conţin gaze oxidante.

2.3.2.  Depozitarea în spaţii deschise (depozite deschise) Pentru depozitarea în aer liber se vor aplica următoarele:

•  suprafaţa pardoselii va fi plană şi nivelată astfel încât buteliile de acetilenă să fie în siguranţă;

•  atunci când buteliile pline cu acetilenă sunt depozitate în aer liber, se va menţine o distanţă sigură faţă de sistemele şi echipamentele învecinate;

•  nu vor exista materiale inflamabile (de exemplu: lemn, aşchii de lemn, hârtie, cauciuc şi lichide inflamabile) în incinta depozitului;

•  fumatul şi sursele de aprindere nu sunt permise în incinta depozitului şi nici la distanţa de minimum 2 m în jurul incintei depozitului. Se permite accesul controlat al vehiculelor şi autoîncărcătoarelor cu furcă;

•  buteliile de acetilenă nu se vor depozita mai aproape de 5 m faţă de gardul de delimitare a limitei de proprietate, dacă nu se asigură un perete rezistent la foc (RF 60 minute) înalt de 2 m. Nu se recomandă ca buteliile de acetilenă să fie depozitate aproape de un gard de delimitare atunci când se pot crea pericole de către public;

•  depozitarea buteliilor se va proteja împotriva impactului cu vehicule.

2.3.3.   La realizarea depozitelor pentru butelii de acetilenă se vor respecta şi prevederile pct. 6.3.2-6.3.8 din Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor care produc sau utilizează acetilenă.

Depozitarea buteliilor de oxigen

2.3.4.  In jurul buteliilor de oxigen se instituie o distanţă de protecţie similară cu cea pentru gaze combustibile mai grele decât aerul (definite la pct. 1.3.20, 1.3.21, 2.2.10, 2.2.40 - tabel 1 şi 2.2.44 - tabel 2).

In zona de protecţie este posibilă apariţia atmosferei îmbogăţite în oxigen. In aceste zone se vor respecta normele de siguranţă specifice pentru atmosferă supraoxigenată.

2.3.5.  Incăperile în care se depozitează numai butelii de oxigen sau/şi butelii pentru gaze incombustibile se încadrează în categoria „E" de pericol de incendiu. Elementele principale ale construcţiei se vor executa din materiale incombustibile CO(CA1) şi vor îndeplini cerinţele pct. 3.1.1.7.

2.3.6.  In încăperile în care se depozitează butelii de oxigen, pardoseala trebuie executată din materiale incombustibile; pardoseala trebuie să fie lipsită de ulei, grăsimi şi alte substanţe inflamabile.

2.3.7.  Depozitarea buteliilor de oxigen împreună cu alte butelii pentru gaze combustibile este permisă numai cu respectarea prevederilor pct. 2.2.24.

2.3.8.  Depozitarea buteliilor de oxigen este interzisă în încăperi unde sunt depozitate butelii pentru gaze combustibile şi în care zona de protecţie - Zona 2 cu pericol de explozie - se întinde la întreaga încăpere.

2.3.9.  In cazul depozitelor pentru butelii de oxigen, prevederile pct. 2.2.12 trebuie respectate cu stricteţe, iar distanţa de protecţie este de 5 m.

Depozitarea buteliilor pentru gaze toxice

2.3.10.   Se recomandă ca buteliile care conţin gaze toxice să fie depozitate în încăperi închise. Depozitele în care se păstrează butelii pentru gaze toxice sau combustibile trebuie să aibă o ventilaţie naturală permanentă. In cazul gazelor greu perceptibile prin miros, depozitele vor fi prevăzute cu analizoare de gaz automate şi cu ventilaţie de avarie, astfel încât să nu poată fi depăşită concentraţia admisă de gaze nocive. Aerul viciat nu trebuie să fie evacuat spre locurile unde se află foc deschis, suprafeţe încălzite şi nici spre încăperi cu acces de persoane sau drumuri. In cazul în care în timpul ventilării gazelor evacuate ar putea forma o concentraţie periculoasă în zona înconjurătoare, acestea vor fi evacuate doar după o purificare prealabilă.

2.3.11.   Buteliile pentru hidrogen fosforat (fosfină), hidrogen sulfurat, clorură de carbonil (oxiclorură de carbon, fosgen) şi fluor, precum şi pentru acid cianhidric trebuie depozitate în încăperi.

Pentru gazele comprimate mai sus enumerate trebuie să fie montate instalaţii de avertizare, alarmare şi semnalizare automată a pericolelor reprezentate de aceste gaze (instalaţii de avertizare gaze).

Aceste instalaţii de avertizare pentru gaze trebuie amplasate în apropierea ventilelor şi trebuie să emită o prealarmare şi alarma principală. Instalaţiile de avertizare trebuie ajustate pentru tipul de gaz în cauză.

2.3.12.   Echipament personal de protecţie

In imediata apropiere a zonelor periculoase ale depozitelor de butelii pentru gaze comprimate toxice şi foarte toxice trebuie să existe echipamente adecvate de protecţie a căilor respiratorii şi, la nevoie, şi echipamente de protecţie corporală.

2.3.13.  Amenajarea încăperilor

Incăperile depozitelor pentru butelii pentru gaze combustibile toxice şi foarte toxice trebuie să poată fi rapid evacuate în caz de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţă mai mare de 50 m2 trebuie să aibă minimum două ieşiri, care trebuie să fie amplasate pe cât posibil pe pereţi opuşi.

Uşile şi ferestrele pentru căile de salvare trebuie să se deschidă spre exterior şi trebuie marcate corespunzător. Uşile glisante şi cele ridicătoare pot fi folosite pe căile de evacuare numai dacă în acestea sau în imediata lor apropiere sunt prevăzute uşi pietonale obişnuite (pe balamale). Uşile care nu dau nemijlocit spre exterior trebuie să fie uşi antifoc în clasa de rezistenţă la incendiu RF 90 minute şi trebuie să se închidă automat.

2.3.14.   La proiectarea depozitelor pentru butelii cu gaze toxice trebuie avute în vedere măsuri eficiente pentru limitarea răspândirii gazelor.

Măsurile de protecţie pentru limitarea răspândirii gazelor comprimate în cazul unor scăpări (avarii) sunt îndeplinite în special prin asigurarea unor instalaţii pentru:

-   producerea unor perdele de apă pentru stăvilirea norilor de gaze care sunt solubile în apă, de exemplu: amoniac, oxid de etilena;

-   producerea perdelelor de apă pentru stăvilirea norilor de gaze care sunt insolubile sau puţin solubile în apă; sau

-   limitarea răspândirii cu aburi.

Aceste dispozitive de limitare (duze de pulverizare a apei, pereţi cu duze de stropire) pot fi mobile sau fixe.

2.3.15. In cazul depozitelor de butelii pentru gaxe toxice şi combustibile, titularul activităţii are obligaţia să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, după caz, să întocmească planuri de urgenţă internă şi externă şi să notifice activitatea.

3. Prevenirea şi stingerea incendiilor

3.1. Nivelurile criteriilor de performanţă la foc

3.1.1. Riscuri de incendiu şi grade de rezistenţă la foc

Riscuri de incendiu

3.1.1.1. La construcţiile de depozitare riscul de incendiu are în vedere caracteristicile fluidelor depozitate şi densitatea sarcinii termice, fiind definit prin categorii de pericol de incendiu. Gazele comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune pot determina încadrarea depozitelor în următoarele categorii de pericol de incendiu, şi anume:

Categoria de pericol

Caracteristicile fluidelor

Precizări

A (BE3a)

Gaze sau vapori cu limita inferioară explozivă (LEL) până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive

Nu determină încadrarea în categoria A (BE3a) şi B (BE3b) scăpările de gaze sau vapori, accidentale, care sunt în cantităţi ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive. In asemenea situaţii încadrarea se face  la categoria C (BE2), D (DE1a), E (BE1b), în funcţie de densitatea sarcinii termice şi de pericolul de incendiu în ansamblu.

B (BE3b)

Gaze sau vapori cu limita inferioară explozivă (LEL) mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive

E (BE1b)

Gaze inerte sub presiune

3.1.1.2.  Categoriile de pericol de incendiu exprimă riscul de incendiu astfel:

-   categoria A şi B (BE3a şi b): posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică (risc de incendiu foarte mare);

-  categoria E (BE1b) gaze inerte (risc mic de incendiu).

3.1.1.3.  Stabilirea categoriilor de pericol de incendiu pe zone, încăperi sau compartimente de incendiu se va face în conformitate cu prevederile Normativului P118-99. La stabilirea categoriilor de pericol de incendiu şi explozie nu se iau în considerare exploziile mecanice datorate defectelor de fabricaţie ori ale materialelor.

3.1.1.4.   Delimitarea zonelor până la care se extind măsurile de siguranţă la foc impuse de categoriile A şi B (BE3a şi b) se face luându-se în consideraţie scăpările de gaze sau de vapori în caz de defect ori accidental, greutatea în raport cu aerul şi posibilităţile de dispersie a norului de gaze.

3.1.1.5.   Dimensiunile zonelor cu pericol de explozie definite la pct. 1.3.24 se vor stabili conform pct. 2.2.40 pentru depozitele de butelii din încăperi, pct. 2.2.44 pentru depozitarea în spaţii deschise şi pct. 2.2.10 pentru ambele tipuri de depozite.

3.1.1.6.   Din punctul de vedere al periculozităţii (conform Normativului P118), buteliile pentru gaze se încadrează în clasa de periculozitate P5 - cu periculozitate deosebit de mare.

Grade de rezistentă la foc

3.1.1.7.   Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcţiei din punctul de vedere al rezistenţei la foc, la depozitarea buteliilor, sunt cele din tabelul 3.1.1.7

Tabel 3.1.1.7

Tipul elementului

Gradul de rezistentă la foc

I

II

III

IV

V

Stâlpi coloane, pereţi portanţi

CO(CA1)

2 1/2 h

CO(CA1)

2 h

CO(CA1)

1 h

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

15 min

Pereţi interiori neportanţi

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

Pereţi exteriori neportanţi

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

Şarpanta coperişului fără pod

CO(CA1)

45 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

Acoperiş uşor

CO(CA1)

45 min

CO(CA1)

30 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

CO(CA1)

15 min

3.1.1.8.  Toate elementele de construcţie din structura depozitelor, inclusiv şarpanta şi învelitoarea, trebuie să fie incombustibile (CO), de regulă din beton, cărămidă sau metal.

3.1.1.9.  Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc, în zonele expuse direct radiaţiei termice, pot fi utilizate la construcţia depozitelor de butelii de gradul II de rezistenţă la foc în următoarele situaţii:

-  densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 420 MJ/m2;

-  indiferent de densitatea sarcinii termice, dacă:

• construcţia depozitului se încadrează în categoria E de pericol de incendiu.

Notă: La reducerea rezistenţei la foc a structurilor metalice se vor avea în vedere rolul fiecărui element în asigurarea stabilităţii construcţiei, categoria de importanţă a acesteia şi urmările posibile ale prăbuşirii construcţiei.

3.1.2. Amplasare şi conformare la foc

Amplasarea

3.1.2.1.  Construcţiile închise în care se amplasează butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune pot fi amplasate independent, grupate sau comasate, cu respectarea prevederilor pct. 2.1, 3.1.2.7 şi ale tabelului 3.1.2.7.

3.1.2.2.   Depozitele în spaţiu deschis pentru butelii sunt amplasate de regulă independent. Depozitele de butelii amenajate în construcţii deschise pot fi alipite de alte construcţii, cu respectarea corelărilor de la pct. 3.1.2.7.

3.1.2.3.   Construcţiile independente pentru depozitarea buteliilor se amplasează faţă de obiectele învecinate din incintă (în limita proprietăţii) la distanţele de siguranţă stabilite în tabelul 2.1.10 şi în Normativul P118.

3.1.2.4.   Depozitele deschise pentru butelii se amplasează faţă de vecinătăţi la distanţele normate în prezentul regulament.

3.1.2.5.  Depozitele pentru butelii se amplasează faţă de limita de proprietate, iar în afara limitei de proprietate, faţă de obiective de interes public (clădiri, drumuri etc), la distanţele de siguranţă prevăzute la pct. 2.1.11.

Conformarea la foc

3.1.2.6.  Construcţiile destinate depozitării buteliilor, în ansamblu, şi elementele de construcţii ale acestora vor fi astfel alcătuite şi conformate încât să nu favorizeze propagarea focului şi a fumului. Organizarea depozitelor pentru butelii se va face cu respectarea prevederilor pct. 2.2.

3.1.2.7.  Construcţiile sau compartimentele de incendiu destinate depozitării buteliilor pentru gaze trebuie să îndeplinească condiţiile minime pentru a exista corelare între categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenţă la foc şi aria maximă construită, conform tabelului 3.1.2.7.

Tabel 3.1.2.7. - Corelarea dintre categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenţă la foc şi aria maximă construită

Categoria

de pericol

de incendiu

Gradul de

rezistenţă

la foc

Aria maximă construită la sol, admisă pentru

construcţii sau un compartiment de incendiu (m2)

Precizări

0

1

2

3

Categoria A sau B (BE3ab)

I-II

nelimitat

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

750 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu

III-IV

800 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

400 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau  E pericol de incendiu

V (materiale incombustibile)

400 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

40 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de incendiu

Categoria C (BE2)

I, II

nelimitat

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

1.500 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu

III, IV

2.800 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

750 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de incendiu

V (materiale incombustibile)

1.200 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

Categoria E (BE1b)

I, II

nelimitată

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

7.800 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu

III, IV

3.500 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise independente)

2.600 m2

Se aplică la depozite închise alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria A, B sau C pericol de incendiu

V

2.600 m2

Se aplică la construcţii (închise sau deschise) independente

1.500 m2

Se aplică la construcţii (depozite) deschise tip şopron alipite sau înglobate de/în alte construcţii ori compartimente încadrate la categoria D sau E pericol de incendiu

3.1.2.8. Depozitele amenajate în aer liber se amplasează numai independent la distanţe normate conform regulamentului, faţă de vecinătăţi. Suprafaţa depozitelor amenajate în aer liber, indiferent de categoria de pericol de incendiu, nu este normată.

3.1.3.  Alcătuiri constructive

3.1.3.1.  Construcţiile închise pentru depozitarea buteliilor pot fi de gradul I-V de rezistenţă la foc, în funcţie de categoria de pericol de incendiu, cu respectarea următoarelor condiţii:

-   respectarea corelaţiei admise în tabelul 3.1.2.7 dintre gradul de rezistenţă la foc şi aria construită a construcţiei (compartimentului de incendiu);

-   respectarea condiţiilor minime pentru materialele principale ale construcţiei prevăzute la pct. 3.1.1.7.

3.1.3.2.   Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu, alipite ori înglobate în alte construcţii, pereţii interiori pe latura alipirii cu alte încăperi trebuie să fie rezistenţi la explozie şi vor fi realizaţi conform pct. 2.2.33.

3.1.3.3.   Pentru construcţiile sau compartimentele de incendiu în care se depozitează butelii, încadrate în categoriile C-E pericol de incendiu, alipite sau înglobate în alte construcţii, pereţii de reparare cu alte încăperi trebuie să fie plini, din materiale CO cu rezistenţă la foc minimum 2 ore.

3.1.3.4.  In încăperile de depozitare a buteliilor nu sunt admise spaţii libere pentru birouri, pentru repararea buteliilor sau pentru îmbutelierea ori reîmbutelierea recipientelor-butelii. Asemenea spaţii se amenajează în încăperi proprii, separate faţă de cele de depozitare prin pereţi Co rezistenţi la foc minimum 2 ore. Spaţiile de recepţie-expediţie, de regulă, se separă în acelaşi mod. Golurile de circulaţie din pereţii de separare faţă de depozit se protejează cu uşi rezistente la foc 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu. Fac excepţie golurile dintre depozitul de butelii şi spaţiile de îmbuteliere, reparare butelii sau de recepţie-expediţie la care se asigură aceleaşi măsuri de siguranţă la foc ca la încăperile de depozitare aferente. In acest caz protejarea golurilor nu este obligatorie.

3.1.3.5.   Construcţiile depozitelor de butelii încadrate în categoriile A şi B de pericol de incendiu (spaţii cu pericol de explozie) se vor alcătui în conformitate cu prevederile din Normativul P118.

3.1.4.  Limitarea propagării focului şi fumului

3.1.4.1.  La clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii, alipite ori înglobate în alte construcţii, încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, se recomandă ca pereţii de separare să fie plini.

3.1.4.2.   Pentru depozitele încadrate la categoriile C -E pericol de incendiu în pereţii de separare pot exista goluri protejate cu uşi rezistente la foc de minimum 45 de minute.

3.1.4.3.   Planşeele de separare dintre încăperile de depozitare de la demisol şi, respectiv, subsol, acceptate potrivit pct. 2.2.31, vor fi incombustibile CO şi cu rezistenţă la foc de minimum două ore.

3.1.5.  Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi

3.1.5.1.  Depozitele amenajate în clădiri închise pe toate laturile vor fi prevăzute cu posibilităţi de evacuare a fumului şi a gazelor (tiraj natural organizat sau mecanic).

3.1.5.2.   Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile, cu suprafeţele mai mari de 36 m2, vor fi prevăzute cu tiraj natural organizat sau cu sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, amplasate în treimea superioară, cu acţionare automată sau manuală din exterior.

3.1.5.3.   Suma ariilor libere pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în cazul tirajului natural organizat cu dispozitive va fi de cel puţin 1/100 din aria încăperii de depozitare.

3.1.5.4.  Golurile permanent deschise din acoperiş se amplasează în porţiunea cea mai înaltă a construcţiei, iar ochiurile mobile în treimea superioară a pereţilor perimetrali.

3.1.6.  Căi de evacuare în caz de incendiu

3.1.6.1. Depozitele închise pentru butelii sunt amenajate în construcţii parter (vezi pct. 2.2.30) şi nu sunt considerate spaţii de lucru cu personal permanent de lucru (vezi pct. 2.2.7). Evacuarea persoanelor în caz de incendiu se face prin uşi ce debuşează direct în exterior. Numărul maxim de persoane aflate simultan în incinta depozitului nu depăşeşte de regulă 10. Dacă numărul personalului permanent este mai mare de 10 persoane, prin proiect se vor asigura căi de evacuare în caz de incendiu în conformitate cu prevederile cap. 5.6 din Normativul P118.

3.1.6.2.  Uşile folosite trebuie să fie cu deschidere spre exterior, de tip obişnuit, şi balamale sau pivoţi. Pentru depozitele mici şi medii se admite utilizarea uşilor de tip glisant, cu condiţia să fie prevăzută cel puţin o a doua cale de evacuare.

3.1.6.3.  Incăperile depozitelor pentru butelii încărcate cu gaze combustibile, toxice sau foarte toxice trebuie să aibă minimum două ieşiri executate conform prevederilor pct. 3.1.3.4.

3.2.  Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor

Instalaţii de detectare a concentraţiilor periculoase

3.2.1.   In depozitele închise pentru butelii încărcate cu gaze inflamabile sau toxice, unde există pericolul de scăpări şi acumulări de gaze inflamabile sau toxice, se vor monta detectoare de concentraţie pentru gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze optic şi acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioară de explozie (LEL), respectiv 20% din concentraţia maxim admisibilă (CMA).

3.2.2.   Sistemul de detecţie se interconectează cu instalaţia de ventilaţie mecanică (dacă aceasta există).

Instalaţia de semnalizare a incendiilor

3.2.3.  Depozitele închise pentru butelii cu gaze inflamabile, cu aria construită de peste 600 m2, se echipează cu instalaţii de detectare şi semnalizare automată a incendiului şi/sau detectoare de concentraţie pentru gaze sau vapori, conform pct. 3.2.1.

Instalaţii de stingere

3.2.4.  Clădirile sau încăperile în care se depozitează butelii cu fluide inflamabile încadrate în categoria A, B sau C pericol de incendiu, cu suprafaţa mai mare de 750 m2 şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2, trebuie echipate cu instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată, cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (NP 086-05).

3.2.5.   La depozitele mici şi medii, a căror suprafaţă este mai mică de 750 m2, nu este obligatorie echiparea cu hidranţi de incendiu interiori sau exteriori.

3.2.6.   Depozitele închise sau deschise medii, cu mai mult de 500 de butelii de 50 I (sau echivalent pentru alte tipuri de butelii), trebuie dotate cu un hidrant exterior cu debitul minim de 5 l/s. Această cerinţă este îndeplinită dacă există serviciu propriu de pompieri sau dacă există acces la reţeaua publică de apă de incendiu (în condiţiile prevăzute de normativul NP 086-05).

3.2.7.   La depozitele mari, indiferent de tipul construcţiei, este obligatorie realizarea unei reţele de apă de incendiu, cu hidranţi exteriori, cu debitul minim de 5 l/s, în vederea asigurării stingerii şi răcirii buteliilor în caz de incendiu. Rezerva de apă se stabileşte pentru distribuirea a minimum 20 l/s timp de o oră.

3.2.8.   Pentru stingere şi/sau răcire se recomandă ţevi de refulare a apei cu duze de stropire.

3.3.  Instalaţii utilitare aferente construcţiilor de depozitare

Instalaţii electrice

3.3.1.  Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu a depozitului şi vor fi proiectate în conformitate cu prevederile din Normativul 17-2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc.

3.3.2.  In zonele cu pericol de explozie se vor respecta prevederile Normativului NP 099-04 pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

In funcţie de caracteristicile gazelor depozitate se vor stabili grupele de explozie (IIA, IIB, MC) şi clasele de temperatură (T1 -T6) ce trebuie avute în vedere la alegerea echipamentelor electrice.

3.3.3.  Incăperile de depozitare şi depozitele în aer liber în care sunt amplasate butelii cu gaze combustibile care pot forma împreună cu aerul amestecuri explozive (a se vedea pct. 2.2.40 şi 2.2.44) trebuie prevăzute cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT), având nivelul de protecţie întărit I. Proiectarea acesteia se face conform Normativului I20-2000. In anexa B sunt prevăzute standardele de referinţă ce trebuie avute în vedere.

3.3.4.  Iluminatul depozitelor de butelii trebuie să asigure:

-  pentru încăperi cu nivel de iluminare, minimum 50 Ix;

-  pentru depozitele în aer liber, minimum 10 Ix.

3.3.5.  In cazul în care se impune iluminat în interiorul depozitelor, acesta va fi realizat cu respectarea prevederilor pct. 2.7.2.

3.3.6.   Instalaţiile de detectare a concentraţiei gazelor inflamabile şi de semnalizare a incendiilor, atunci când acestea sunt necesare, se vor proiecta şi executa conform Normativului 118/2-2002.

Instalaţii de încălzire-ventilare

3.3.7.  Incăperile de depozitare a buteliilor nu necesită încălzire. Se admite încălzirea până la +15°C (temperatură de calcul pentru dimensionarea instalaţiei de încălzire), instalaţia de încălzire va fi echipată cu registre, amplasate şi protejate, astfel încât să nu fie posibilă apropierea buteliilor la mai puţin de 0,5 m, iar ca agent termic se va folosi apă caldă sau aer cald.

Incăperile de depozitare a buteliilor trebuie să fie corespunzător ventilate. Se vor avea în vedere unul sau ambele moduri de ventilare:

-  ventilare naturală (permanentă);

-  ventilare forţată (de avarie).

3.3.8.  Ventilarea naturală (permanentă) trebuie organizată şi realizată prin goluri de evacuare la partea superioară şi prin goluri de admisie la partea inferioară. Secţiunea canalelor de ventilare (goluri-deschideri) şi amplasarea acestora depinde de densitatea gazului ce trebuie evacuat (vezi pct. M/2.3.7)

•  Deschiderile/ieşirile (din partea superioară), în cazul gazelor inflamabile mai uşoare ca aerul, trebuie practicate pe tavan (acoperiş), poziţionate în punctele cele mai înalte ale acestuia, pentru a preveni formarea de pungi cu concentraţii periculoase de gaz, şi trebuie protejate de o plasă/grilaj metalică/metalic pentru a preveni intrarea animalelor mici.

•  Deschiderile practicate pe pereţii laterali (în partea inferioară) trebuie să fie la o distanţă de podea de minimum 30 cm, pentru a evita intrarea apei de ploaie şi/sau de zăpadă şi trebuie protejate cu plasă/grilaj metalică/metalic pentru a evita intrarea animalelor.

•  La dimensionarea deschiderilor (golurilor) trebuie să se ţină cont de reducerea secţiunii efectiv libere, determinată de utilizarea grilajelor.

La depozitele de butelii de acetilenă, ventilarea naturală este suficientă dacă deschiderile de ventilaţie care duc direct în exterior au o secţiune transversală de cel puţin 1/300 din suprafaţa pardoselii (1/600 din suprafaţa pardoselii la partea superioară şi 1/600 din suprafaţa pardoselii la partea inferioară).

3.3.9.  Ventilarea de avarie nu este obligatorie, aceasta fiind prevăzută doar în cazurile şi în condiţiile precizate în prezentul regulament. Ventilarea de avarie intră în funcţiune automat la depăşirea unui prag prestabilit al valorii concentraţiei de gaz periculos în aerul încăperii (de regulă 20% din LEL şi/sau CMA).

-   Ventilarea de avarie se realizează de preferinţă cu ventilatoare axiale la a căror amplasare se va ţine seama de densitatea relativă faţă de aer a gazului ce trebuie evacuat.

-   In cazul depozitelor închise pentru butelii cu gaze toxice se vor avea în vedere prevederile pct. 2.3.10.

-   Nivelul de ventilare realizat va fi de 10 sch/h. In cazul gazelor combustibile care pot forma cu aerul amestecuri combustibile, ventilatoarele vor fi în construcţie antiscântei, acţionate cu motoare în construcţie antiexplozivă, corespunzătoare grupei explozive şi clasei de temperatură specifice gazului evacuat.

3.3.10.   La întocmirea proiectelor pentru instalaţiile de ventilare se vor respecta prevederile din Normativul 15.

Instalaţii de apă şi canalizare

3.3.11.   Instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare se vor executa conform Normativului 19-94.

3.3.12.   Instalaţiile de stingere a incendiilor sau de răcire prevăzute conform prezentului regulament vor fi proiectate şi executate în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor - indicativ NP 086-05.

3.3.13.   La proiectarea instalaţiilor de canalizare se va ţine cont de prevederile pct. 2.2.12.

3.4. Căi de acces, intervenţie şi salvare

3.4.1.  Depozitele închise pentru butelii trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenţie pe cel puţin două laturi. Fac excepţie depozitele închise, cu aria construită desfăşurată mai mică de 2.000 m2, la care accesul de intervenţie poate fi pe o latură.

3.4.2.   Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, depozitele deschise pentru butelii vor avea asigurat accesul pe toate laturile.

3.4.3. Căile de circulaţie interioară stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de intervenţie.

3.5.  Echiparea şi dotarea cu mijloace de intervenţie

3.5.1.   Echiparea şi dotarea depozitelor se vor asigura cu mijloace de stingere şi de răcire adecvate pentru tipul de fluid umplut în butelii (stingătoare, mijloace de refulare a apei din reţeaua de hidranţi, după caz).

3.5.2.  Se recomandă dotarea cu un stingător de pulbere sau gaz inert, portativ, de minimum 6 kg la o suprafaţă de depozitare de 100 m2, pentru depozitele încadrate la categoria A, B, C, D sau E, dar nu mai puţin de două stingătoare pe depozit. Dacă suprafaţa de depozitare este mai mare de 500 m2 se vor prevedea şi stingătoare transportabile, un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 m2.

3.6.  Măsuri specifice în caz de incendiu

3.6.1.  Consideraţii generale. Scopul acestui capitol este de a da informaţii privind modul de manipulare a buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură excesivă. Informaţiile sunt utile atât pentru deţinătorii de depozite de butelii, cât şi pentru echipele de pompieri.

Informaţiile ce urmează sunt preluate din „Safety Info nr. 02/02" emis de EIGA.

3.6.2.   Măsuri ce trebuie luate în cazul buteliilor de gaz expuse la foc sau căldură (cu excepţia buteliilor cu acetilenă)

Orice butelie de gaz care este expusă la foc sau la căldură extremă se poate distruge din cauza creşterii temperaturii şi presiunii. Acest lucru este valabil chiar şi pentru buteliile care au dispozitive de depresurizare, în cazul în care în împrejurări extreme dispozitivul nu poate opera suficient de repede. Datorită şocului de presiune şi al conţinutului inflamabil, toxic sau corosiv, al buteliei apare pericolul exploziei şi desprinderii unor bucăţi din butelie. O butelie de gaz avariată poate să zboare la o distanţă de 100 m sau chiar mai mult.

MĂSURI:

1.  Butelii conţinând gaze netoxice sau necorozive, aflate într-o zonă de depozitare

-  Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.

-  Să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu frânghii şi inscripţii de avertizare.

-  Să se cheme pompierii şi furnizorul de gaz.

-  Să se înceapă imediat răcirea buteliilor prin stropirea lor cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor instalaţii grele sau al unui perete solid.

-   Să se stabilească momentul când s-a produs incendiul şi conţinutul, numărul şi situarea buteliilor de gaz implicate.

-   La sosirea echipei de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate recomandările conţinute în acest capitol.

Buteliile conţinând gaze lichefiate (de exemplu bioxid de carbon şi oxid de azot) trebuie să fie depozitate în poziţie verticală.

Să se ridice orice butelie care a fost răsturnată pentru a se evita eliminarea lichidului prin valva sau prin dispozitivul de depresurizare.

Trebuie să se aibă grijă ca buteliile să nu fie lovite în timpul răcirii.

Buteliile de acetilenă prezintă pericole mai mari şi necesită un tratament special faţă de cel prezentat mai sus.

2.  Se folosesc numai butelii care conţin gaze netoxice sau necorozive

Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii

-  Se aplică recomandările de la pct. 1.

Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este cunoscut

-   Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se închidă ventilele buteliilor, dacă sunt deschise, şi să se îndepărteze de acolo toate buteliile care există.

-  Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.

-   Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de avertizare.

-  Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.

-  Să se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se transmită aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri.

-  Să se procedeze imediat la răcirea buteliilor prin inundarea lor cu apă într-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid.

-  Să se întrerupă răcirea pentru scurt timp după ce incendiul a fost stins.

-   Dacă buteliile se răcesc repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue imediat răcirea.

-  Să se oprească răcirea dacă buteliile rămân ude timp de 10 minute fără a se mai stropi cu apă.

3.  Butelie care conţine gaz inflamabil care se scurge şi arde la ventil

Să se închidă ventilul buteliei dacă acest lucru este posibil în siguranţă. Ca urmare, în mod normal se va opri scurgerea de gaz şi orice flăcări din valvă.

In mod normal, o flacără dintr-o butelie de gaz care se află într-o cameră şi a cărei valvă nu poate fi închisă va fi lăsată să ardă în timp ce butelia va fi răcită cu apă. Dacă flacăra este stinsă, gazul continuă să scape şi poate provoca o explozie.

Se poate stinge flacăra numai dacă:

-   poate determina o situaţie periculoasă. Intr-un astfel de caz, se aplică recomandările aferente pct. 2 şi se aeriseşte mult şi în mod natural;

-  scurgerea de gaz este foarte mică şi butelia poate fi dusă în siguranţă şi repede în aer liber, într-un loc nepericulos.

4.  Butelii care conţin gaze toxice sau corozive

Momentul producerii incendiului sau a încălzirii este cunoscut sau nu.

Suplimentar la întinderea sursei de căldură sau de foc, gradul de pericol depinde de proprietăţile, de cantităţile de gaze despre care este vorba şi de condiţiile de depozitare. Prin urmare, orice acţiune trebuie să fie decisă şi condusă de o persoană instruită în mod corespunzător, care să fie capabilă să ia repede măsurile adecvate în vederea reducerii riscurilor.

Inainte de o astfel de acţiune:

-  să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona;

-  să se împiedice accesul în zonă prin delimitare cu frânghii şi inscripţii de avertizare;

-  să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz;

-   să se stabilească momentul când a izbucnit incendiul sau încălzirea, conţinutul buteliei (buteliilor) şi să se dea aceste informaţii şi toate recomandările conţinute în acest capitol la sosirea echipei de pompieri.

3.6.3. Măsurile ce trebuie luate în cazul buteliilor de acetilenă expuse la foc sau căldură Sistemul de protecţie al unei butelii de acetilenă (masa poroasă şi solvent) în mod normal împiedică orice reacţie periculoasă de descompunere a acetilenei. Dar dacă buteliile de acetilenă sunt expuse la foc sau la căldură deosebit de mare sau dacă are loc o întrerupere de la arzător în butelie, atunci se poate desfăşura o reacţie de descompunere. Aceasta se va produce dacă, în plus, scapă acetilenă din butelia încălzită. Din cauza reacţiei de descompunere temperatura şi presiunea cresc şi butelia poate exploda. Apar pericole de la flăcări, şocul de presiune şi bucăţi de butelie care zboară. O butelie de acetilenă găurită poate zbura la o distanţă de 100 m sau mai mult.

1.  Butelii de acetilenă în incendiu, aranjate la rând sau într-o zonă de depozitare

-  Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.

-   Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de avertizare.

-  Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.

-   Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, să se înceapă imediat răcirea buteliilor încălzite prin inundarea lor cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid.

-   Să se stabilească informaţii referitoare la numărul şi situarea buteliilor de acetilenă implicate, precum şi la momentul izbucnirii incendiului.

-  La sosirea brigăzii de pompieri să se dea acesteia informaţiile şi toate recomandările din acest capitol.

2.  Numai buteliile de acetilenă în curs de folosire

Nu se cunoaşte momentul producerii incendiului sau a încălzirii

-  Se aplică recomandările de la pct. 1.

Momentul izbucnirii incendiului sau al expunerii la căldură este dovedit

-   Dacă se poate face acest lucru în siguranţă, avându-se în vedere incendiul sau expunerea la căldură, să se închidă valva buteliei, dacă este deschisă.

-  Să se avertizeze personalul şi să se evacueze zona.

-   Să se împiedice accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de avertizare.

-  Să fie chemaţi pompierii şi furnizorul de gaz.

-  Să se stabilească momentul în care a izbucnit incendiul sau încălzirea şi să se transmită aceste informaţii şi toate recomandările din acest prospect la sosirea echipei de pompieri.

-   Să se procedeze imediat la răcirea buteliei (buteliilor) prin inundarea întregii (tuturor) butelii (buteliilor) cu apă dintr-un loc sigur - în spatele unor echipamente grele sau al unui perete solid.

-   Dacă buteliile de acetilenă se usucă repede sau se formează abur la suprafaţa buteliei, să se continue răcirea cu apă. Dacă buteliile rămân reci şi ude cel puţin 30 de minute, în mod obişnuit este în siguranţă să se procedeze la verificarea lor privind scurgerea. Dacă nu se observă nicio scurgere, să fie îndepărtate din locul respectiv şi să fie cufundate în apă pentru cel puţin 24 de ore. După aceea, să fie puse într-un loc sigur. O butelie care se scurge trebuie să fie lăsată, răcită şi într-o zonă delimitată cu frânghii timp de 24 de ore.

3.  Butelia de acetilenă afectată de o întrerupere sau care se scurge şi arde la ventil

Intreruperea de la arzător într-o butelie de acetilenă sau acetilenă care arde la valva buteliei creează o situaţie periculoasă. Atunci când este posibil să se facă acest lucru imediat după aprindere, închideţi valva buteliei pentru a opri scurgerea de gaz. Apreciaţi orice creştere de temperatură ţinând carcasa buteliei în mâinile goale. Dacă:

-  butelia devine fierbinte;

-  flacăra sau scurgerea de gaz nu se opreşte;

-   nu este nicio îndoială că ar exista vreun alt motiv, se aplică recomandările de la pct. 2.

O flacără de la o butelie de acetilenă care se afla într-o cameră şi a cărei valvă nu poate fi închisă în mod normal va fi lăsată să ardă în timp ce butelia va fi răcită cu apă. Dacă flacăra este stinsă, acetilenă continuă să scape şi poate provoca o explozie. Se poate stinge flacăra numai dacă:

-   poate provoca o situaţie periculoasă. In acest caz aplicaţi recomandările cuprinse la pct. 2 şi aerisiţi intens în mod natural;

-  scurgerea de acetilenă este foarte mică şi butelia de acetilenă poate să fie dusă repede şi în siguranţă în aer liber, într-un loc sigur.

4.  Cadre de butelii de acetilenă

Când a intervenit o întrerupere, închideţi numai ventilul principal al cadrului - nu ventilele buteliilor individuale -, dacă acest lucru poate fi făcut în siguranţă şi dacă poate fi făcut imediat după aprindere.

Aplicaţi procedura de verificare şi recomandările menţionate la pct. 2 şi 3.

Având în vedere faptul că buteliile într-un cadru sunt apropiate una de alta, nu se poate garanta o răcire eficientă cu apă. Din acest motiv, cadrele în care există suspiciunea de descompunere trebuie să fie stropite cu furtunul cu apă până la partea inferioară cel puţin 24 de ore după ce sursa de incendiu sau de supraîncălzire a fost îndepărtată şi buteliile au rămas reci şi ude cel puţin 30 de minute.

Nu vă apropiaţi de aceste cadre în timpul acestei perioade şi împiedicaţi accesul în zonă prin delimitarea cu frânghii şi inscripţii de avertizare.

4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii

4.1. Prevederi generale

Incadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

4.1.1.   Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va avea pregătire profesională corespunzătoare locului de muncă şi va fi admis la lucru numai în baza contractului medical, conform prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii.

4.1.2.  Vârsta persoanelor admise la exploatarea depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi de minimum 18 ani.

Instruirea personalului

4.1.3.  Personalul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi instruit pentru efectuarea în condiţii de securitate a tuturor activităţilor legate de deservirea depozitului. Instructajul se va face lunar şi va cuprinde verificarea cunoştinţelor privind:

a) proprietăţile importante din punctul de vedere al securităţii muncii ale gazelor din buteliile depozitate;

b)   sursele de accidente posibile şi modul de acţionare în fiecare caz pentru prevenirea acestora;

c)  personalul va fi instruit suplimentar cu privire la măsurile PSI şi acordarea primului ajutor în caz de accidente şi intoxicare.

4.1.4.   Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protecţie a muncii înainte de introducerea în depozit a unor butelii umplute cu un sortiment nou de gaz.

4.1.5.  In cadrul depozitului se vor afişa la loc vizibil instrucţiunile specifice de securitate a muncii.

Echipament individual de protecţie

4.1.6.   Personalul va purta în mod obligatoriu în timpul executării activităţilor echipamentul individual de protecţie adecvat, care se va curăţa şi menţine în stare bună.

4.1.7.   Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor se vor face în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii (anexele 9-11) şi ale Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 225/1995.

In vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să efectueze evaluarea riscurilor.

In tabelul 4.1.7 a) se prezintă un tabel orientativ al riscurilor specifice depozitelor de butelii.

Tabel 4.1.7 a) - Tabel orientativ pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionării echipamentului individual de protecţie

RISCURI

FIZICE

CHIMICE

Mecanice

Termice

Electrice

Zgomot

Lichide inflamabile

Vapori

gaze

inflamabile

Cădere

de la

înălţime

Şoc, lovire,

impact, compresiune

Alunecare, cădere la acelaşi nivel

Căldură, foc

Frig

PĂRŢILE CORPULUI

Cap

Craniu

Urechi

Ochi

Căi respiratorii

Faţă

Tot capul

Membre superioare

Mâini

Braţe (părţi)

Membre inferioare

Picior

Gambe (părţi)

Altele

Piele

Trunchi/ abdomen

Căi parenterale

Total corp

In funcţie de natura fluidelor din butelii, de modul de depozitare şi de capacitatea de depozitare, operatorul economic îşi alcătuieşte organigrama şi stabileşte numărul de personal angajat.

In tabelul 4.1.7 b) este prezentat un model (orientativ) de dotare cu materiale individuale  de protecţie şi de lucru pentru un depozit mare pentru butelii de acetilenă, iar în tabelul 4.1.7 c),  un model de inventar de materiale de protecţie şi intervenţie din dotarea secţiei (acelaşi depozit  de acetilenă).

Tabel 4.1.7 b) - Model de dotare cu materiale de protecţie şi intervenţie

Nr. crt.

Denumirea echipamentului

UM

Gestionar depozit

Stivuitorist

Incărcător descărcător

Paznic

Manipulator butelii

EP

EL

EP

EL

EP

EL

EP

EL

EP

EL

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1.

Bonetă antistatizată

buc.

X

-

X

-

-

-

-

-

-

-

2.

Salopetă din fibre naturale antistatizată

buc.

X

-

X

-

-

-

-

-

-

-

3.

Mănuşi electroizolante pentru joasă tensiune

perechi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4.

Mănuşi de protecţie din piele

perechi

X

-

X

-

X

-

-

-

X

-

5.

Cămaşă din fibre naturale

buc.

X

-

X

-

X

-

-

-

X

-

6.

Lenjerie de corp din fibre naturale

buc.

X

-

X

-

X

-

-

-

X

-

7.

Şosete-ciorapi din fibre naturale

perechi

X

-

X

-

X

-

-

-

X

-

8.

Bocanci antistatici din piele

perechi

-

-

X

-

X

-

-

-

-

-

9.

Pantofi antistatici din piele

perechi

X

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10.

Mască contra prafului

buc.

-

-

X

-

-

-

-

-

-

-

11.

Ochelari de protecţie etanşi

perechi

X

-

X

-

X

-

-

-

-

-

12.

Mască de protecţie cu cartuş filtrant pentru acetonă

buc.

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

13.

Şort de protecţie cu pieptar STAS 5151-82

buc.

-

-

-

-

X

-

-

-

X

-

14.

Şubă sau cojocel termoizolant

buc.

X

-

-

-

-

-

X

-

X

-

15.

Imbrăcăminte de protecţie. Articole de îmbrăcăminte de protecţie utilizate în medii cu temperaturi scăzute SR EN 14058:2004

buc.

-

X

-

X

-

X

-

X

-

X

16.

Scurtă impermeabilă cu glugă

buc.

X

-

X

-

-

-

X

-

X

-

17.

Incălţăminte de protecţie electroizolantă pentru joasă tensiune

perechi

X

-

-

-

-

-

-

-

-

-

18.

Bocanci de protecţie cu bombeu metalic rezistenţi la soc

perechi

-

-

-

X

-

-

-

X

-

19.

Căciulă cu apărători laterale

buc.

-

-

-

X

-

-

-

X

-

20.

Capişon termoizolant

buc.

-

-

-

X

-

-

-

-

-

21.

Costum de protecţie termorezistent la temperaturi scăzute

buc.

-

-

-

X

-

X

-

22.

Ciorapi şosete din lână

perechi

-

-

-

X

-

-

-

X

-

EP = echipament de protecţie

EL = echipament de lucru

Tabel 4.1.7 c) - Model de inventar „secţie" pentru un depozit mare de butelii pentru acetilenă

Nr. crt.

Denumirea materialului

U.M.

Cant.

1.

Trusă sanitară dotată conform Ordinului ministrului sănătăţii si familiei nr. 427/2002

buc.

1

2.

Dulap pentru depozitare materiale de protecţie

buc.

1

3.

Aparat pentru inhalat oxigen -- complet A2 (cuprinde: cutie de lemn cu suporţi, butelie de oxigen 7 I, reductor de presiune cu manometru, distribuitor, umezitor cu pahar de sticlă, sac de respiraţie, măşti de faţă cu supape etc.)

buc.

1

4.

Mască de aductiune liberă a aerului

buc.

1

5.

Covor de cauciuc electroizolant - STAS 7454-84

20

6.

Furtun de cauciuc cp 20 mm

ml

30

7.

Trusă de scule antiscântei

buc.

1

8.

Plăcute indicatoare si avertizoare

buc.

40

9.

Cărucior pentru transport butelii - tip lisă pentru o butelie

buc.

3

10.

Motostivuitor

buc.

1

11.

Mănuşi de protecţie STAS 1783-84

perechi

5

12.

Dotări (complet 2) pentru hidrant exterior pentru stropire butelii de acetilenă (cuprind: chei pentru racord A, B, C, ţevi pentru furtun tip B, ţevi de refulare tip B, hidrant portativ tip B cu 2 robinete pentru refulare etc.)

buc.

1

13.

Explozimetru portabil pentru detecţie acetilenă

buc.

2

14.

Lampă portabilă antiexplozivă

buc.

2

15.

Lanterne antiexplozive

buc.

4

Organizarea locului de muncă şi a activităţii

4.1.8.   Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie permanentă, libere de orice obstacole.

4.1.9.   Accesul în depozitul de butelii al persoanelor străine este interzis. Acest lucru va fi marcat cu tăbliţe de avertizare „intrarea oprită".

4.1.10.  La toate locurile de muncă unde există riscuri de incendii, explozii sau intoxicaţii se vor efectua măsurători în vederea depistării concentraţiilor maxime admisibile şi se vor lua măsuri pentru anihilarea riscurilor, conform prevederilor prezentului regulament.

4.1.11.  Din punctul de vedere al dotărilor social-sanitare, depozitele de butelii se încadrează conform anexei nr. 12 la NGPM, astfel:

a)  Depozitarea în aer liber

-   Grupa de proces II b - procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil, cu temperatură scăzută (muncă în exterior)

-   Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare, duşuri, spălătoare şi încăperi pentru încălzire periodică

b)  Depozitarea în încăperi

b1) Depozite pentru butelii cu gaze toxice

-  Grupa de proces IV g - procese de muncă ce au loc în condiţii de contact cu gaze şi vapori care pot produce intoxicaţii acute

-  Anexa social-sanitară trebuie dotată cu: vestiare pentru haine de stradă, duşuri, vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru (în circuit mic), spălătoare şi, suplimentar, cu: cameră de salvare degazare, condiţii de spălare şi uscare a echipamentului de protecţie şi de denocivizare

b2) Depozite pentru butelii cu gaze netoxice

-  Grupa de proces II b, în cazul încăperilor neîncălzite

-  Grupa de proces I b, în cazul încăperilor încălzite

4.1.12.  In cadrul depozitului de butelii trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice.

4.1.13.   In incinta depozitelor se vor afişa instrucţiuni şi reguli privitoare la manipularea în condiţii de securitate a buteliilor aflate în depozit.

4.2. Prevederi specifice

4.2.1. Personalului care deserveşte depozitul îi este interzis să primească şi să depoziteze buteliile pline la care:

a) lipsesc poansonările reglementare;

b)  a expirat termenul de revizie periodică;

c)  robinetele au ventile cu defect;

d)  se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri, coroziune pronunţată etc);

e)  lipseşte vopseaua de protecţie şi marcarea gazului;

f)  lipsesc capacele de protecţie;

g)  se sesizează scăpări de gaze.

4.2.2.  Se interzice depozitarea buteliilor pline în spaţiile prevăzute şi marcate pentru buteliile goale.

4.2.3.  Se interzice depozitarea buteliilor pline sau goale în afara spaţiilor special amenajate pentru acestea.

4.2.4.  Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea în condiţii de securitate a recipientelor-butelie, în funcţie de cantităţile care se manipulează.

4.2.5.   Este obligatorie depozitarea buteliilor numai cu capacul la racordul robinetului şi capacul de protecţie înşurubate.

4.2.6.   Sunt interzise păstrarea oricăror materiale inflamabile, efectuarea unor lucrări cu foc deschis şi fumatul pe o distanţă de 10 m în jurul depozitului de butelii de acetilenă.

4.2.7.  Imbrăcămintea îmbibată cu oxigen trebuie schimbată sau foarte bine aerisită înainte de a intra în contact cu foc deschis sau cu oricare alte surse de foc.

4.2.8.  In încăperi, în zone de securitate şi în zone de protecţie, în spaţiul liber fumatul şi focul deschis sau iluminatul deschis nu sunt permise în cazul în care este vorba de depozite pentru gaze comprimate combustibile. Această interdicţie trebuie afişată la faţa locului, dacă ea nu a fost făcută cunoscută pe întreg teritoriul depozitului, începând de la porţile de acces.

4.2.9.  In depozitele de butelii pentru gaze comprimate cu acţiune oxidantă nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau autoinflamabile pe o distanţă mai mică de 5 m faţă de locurile la care datorită unor neetanşeităţi pot să apară emanaţii (scăpări) de gaze cu acţiune oxidantă. In aceste zone fumatul şi focul deschis nu sunt permise.

4.2.10.   Cel care depozitează butelii pentru gaze foarte toxice trebuie să stabilească instrucţiunile de securitate corespunzătoare, ca de exemplu purtarea aparatelor automate pentru respiraţie. Aceste aparate trebuie păstrate în afara zonei periclitate, dar trebuie să fie uşor (şi repede) accesibile pentru personalul de deservire.

4.3.  Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor

4.3.1.   Manipularea buteliilor şi transportul în cadrul depozitelor sunt permise numai dacă buteliile au capacele sau gulerele de protecţie înşurubate strâns.

4.3.2.  Transportul mecanizat al buteliilor în incinta depozitului se face:

-  în paleţi, folosindu-se un autostivuitor sau stivuitor de paleţi;

-  în paleţi, folosindu-se o macara;

-  cu un cărucior pentru butelii.

La manevrarea buteliilor cu autostivuitorul se vor respecta prevederile pct. 4.4.

4.3.3.  Transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai dacă buteliile sunt bine fixate cu paleţi care permit prinderea sigură a cârligului macaralei (este interzisă prinderea buteliei în cârligul macaralei de capacul de protecţie, carcasa de protecţie sau robinetul buteliei).

4.3.4.   Se interzice transportul buteliilor cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu electromagneţi sau al macaralelor cu greifer.

4.3.5.   Cadrele de butelii se vor transporta cu autostivuitor sau macara (este obligatorie prinderea cu lanţ - cablu - de toate cele 4 inele ale cadrului de butelii).

4.3.6.   Utilizarea mijloacelor de transport în zona de protecţie a buteliilor pentru gaze combustibile se face în condiţiile prevăzute la pct. 2.2.14.

4.3.7.  Transportul manual al buteliilor pe distanţe scurte (cel mult 5 m) se face:

-   prin rostogolire numai pe dispozitive prevăzute pentru aceasta, de exemplu inele de rostogolire;

-  prin rostogolire (rulare) pe piciorul (postamentul) buteliei printr-o uşoară aplecare.

4.3.8.  Se interzice aruncarea sau târârea buteliilor chiar şi pe distanţe scurte.

4.3.9.   Se interzice descărcarea buteliilor din vehicule prin căderea lor pe un pat elastic (pneuri).

4.4.  Folosirea stivuitoarelor autopropulsate

4.4.1.   Incărcătura care se ridică sau se transportă trebuie să fie uniform distribuită pe lăţimea furcilor, iar centrul de greutate al acestuia nu trebuie să depăşească distanţa de la coloana de ridicare a furcilor declarată de producătorul stivuitorului.

4.4.2.  In cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii stivuitorului prin ridicarea roţilor din spate, se va coborî imediat sarcina pe sol.

4.4.3.  Inainte de coborârea încărcăturii, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a se aşeza sau stivui încărcătura.

4.4.4.   Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcină ori paletă trebuie făcută lent, fără smucituri şi cu viteză redusă.

4.4.5.  In cazul în care încărcătura împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fi dirijat de o altă persoană.

4.4.6.   Este interzisă încărcarea stivuitoarelor peste limita admisă a capacităţii de ridicare.

4.4.7.  Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă şi cu multă atenţie, numai după ce conducătorul utilajului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.

4.4.8.   Este interzisă manipularea sarcinii de către muncitori, când aceasta este suspendată pe furci.

4.4.9.   Circulaţia stivuitoarelor autopropulsate se va face pe căile de acces stabilite şi marcate în acest scop. Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curăţate permanent de urme de uleiuri, carburanţi şi noroi, iar în timpul iernii se va presăra cu nisip şi sare pentru evitarea formării gheţii şi poleiului.

4.4.10.   Viteza de deplasare a stivuitorului autopropulsat trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10 km/h pe căile de acces şi 2-3 km/h în locurile înguste.

4.4.11.   Este interzisă urcarea sau coborârea din stivuitor în timpul mersului.

4.4.12.   Deplasarea stivuitoarelor se va face numai în sensul înainte. Mersul înapoi este permis numai pentru efectuarea întoarcerilor, ieşirilor din locuri înguste, precum şi la coborârea cu sarcină a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice.

4.4.13.   In timpul transportului cu stivuitorul, precum şi la ridicarea paletei încărcate pe autovehicule muncitorii trebuie să stea la o distanţă de minimum 2,5 m şi în niciun caz sub sarcina ridicată.

4.4.14.   Este interzis să se ridice şi să se transporte sarcinile numai pe vârful furcilor.

4.4.15.   Este interzis transportul cu stivuitorul prin târâre directă a paleţilor.

4.4.16.  Transportarea paleţilor suprapuşi este permisă numai dacă sunt asigurate: stabilitatea sarcinii, pilotarea şi vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare.

4.4.17.   Este interzisă ridicarea sau coborârea sarcinilor în timpul deplasării stivuitorului autopropulsat.

4.4.18.   Este interzisă folosirea stivuitorului autopropulsat pe terenuri accidentate şi/sau nerezistente.

4.4.19.   Coborârea cu sarcină se va face cu spatele, sarcina fiind menţinută în poziţie înclinată înapoi. Dacă înclinaţia pantei este mai mică decât înclinaţia maximă a cadrului, se poate coborî în mers înainte, cu sarcina complet înclinată spre înapoi şi asigurată cu lanţ. In ambele cazuri, circulaţia se va face cu viteză redusă, cu acţionarea progresivă a frânei.

4.4.20.   Deplasarea stivuitorului autopropulsat cu sau fără sarcină este admisă numai pe drumuri netede şi cu cadrul în poziţie de transport. Deplasarea se va face cu sarcina ridicată la cel puţin distanţa de la sol recomandată de producătorul stivuitorului, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi înclinat înapoi, astfel încât să se asigure o stabilitate corespunzătoare a sarcinii.

4.4.21.   Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la mai mult de 300 mm de la sol este permisă numai la operaţia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei.

4.4.22.  Când se manevrează utilajul pe teren umed, alunecos, se va lucra cu viteză redusă şi cu multă atenţie.

4.4.23.  In depozite închise vor fi folosite numai stivuitoare autopropulsate ale căror capacitate şi gabarit permit pătrunderea şi manevrarea lor în spaţii mici şi numai dacă acestea sunt special pregătite pentru lucrul în interior şi nu pot deveni surse de incendiu.

4.4.24.   Stivuitoarele autopropulsate cu stare tehnică necorespunzătoare sau care prezintă defecţiuni la cadrul de ridicare al sarcinii nu trebuie admise în exploatare.

4.4.25.   In cazul în care se constată unele defecţiuni în funcţionarea stivuitoarelor autopropulsate (zgomote suspecte, scântei la electromotoare, precum şi alte fenomene neobişnuite în funcţionarea mecanismului de acţionare hidraulică sau electrică ori în cazul altor ansamble), conducătorii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă starea de fapt. Lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defecţiunilor constatate.

4.4.26.   Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate în stare de întreţinere necorespunzătoare (scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la rezervoare etc).

4.4.27.   Presiunea aerului în pneuri trebuie să corespundă cu cea prevăzută de cartea tehnică, în funcţie de starea platformelor pe care urmează să lucreze utilajul şi de condiţiile atmosferice.

4.4.28.   Motostivuitoarele cu eşapare liberă a gazelor trebuie folosite numai în depozite deschise, neacoperite sau în hale prevăzute cu ventilaţie; funcţionarea în spaţii închise care nu îndeplinesc condiţia de ventilaţie de mai sus este permisă numai dacă motostivuitoarele sunt prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor.

4.4.29.   Este interzisă pornirea unui stivuitor autopropulsat prin împingere cu furcile de către un alt stivuitor.

4.4.30.   Este interzisă pornirea motorului stivuitorului dacă acesta s-a oprit datorită unei defecţiuni, având sarcina ridicată.

4.4.31.   Este interzisă pornirea sau frânarea bruscă a stivuitorului cu sarcina ridicată, pentru a se evita răsturnarea utilajului.

4.4.32.   Este interzisă utilizarea stivuitoarelor autopropulsate fără instalaţie de semnalizare acustică, optică, precum şi fără sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceaţă.

4.4.33.   Periodic, pe baza graficului şi instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a stivuitoarelor autopropulsate şi, în special, sistemul de ridicare, de frânare, de direcţie, de semnalizare şi stabilitate.

4.4.34.   Lucrările de reparaţii ale stivuitoarelor autopropulsate trebuie executate numai de operatori economici autorizaţi ISCIR, conform prevederilor PT R3-2003, colecţia ISCIR.

4.4.35.  Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă a depăşit 18 ani. Persoana fizică sau juridică deţinătoare va face instruirea şi autorizarea acestora, pe bază de şcolarizare şi verificare a cunoştinţelor, conform prevederilor din Prescripţiile tehnice privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnică a stivuitoarelor - PT R3-2003, colecţia ISCIR. Conducătorul stivuitorului trebuie să aibă asupra sa autorizaţia de conducere şi, după caz, foaia de lucru.

4.4.36.   Conducătorul stivuitorului este obligat ca înaintea începerii lucrului să controleze starea tehnică a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic este corespunzător, făcând probe de ridicare-coborâre a unei sarcini în funcţie de capacitatea maşinii, precum şi de înclinarea înainte-înapoi a cadrului.

4.4.37.  Conducătorul stivuitorului va verifica înainte de începerea lucrului dacă nu sunt pietre sau alte corpuri tari între cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea roţii laterale.

4.4.38.   Conducătorilor de stivuitoare le este interzisă staţionarea în zona de acţiune a mijloacelor de ridicat.

4.4.39.  Conducătorii de stivuitoare autopropulsate trebuie să respecte următoarele:

-  să nu transporte persoane în cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;

-  să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii;

-  să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul;

-  să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului;

-   la intrarea-ieşirea din magazie, precum şi la trecerea pe lângă o persoană să semnalizeze acustic.

4.4.40.  In timpul deplasării, conducătorul stivuitorului autopropulsat va păstra faţă de utilajul din faţă o distanţă care să îi permită, în cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers, evitarea unei coliziuni.

4.4.41.   Pentru a evita deraparea, conducătorii de stivuitoare care circulă pe căile de circulaţie aflate în aer liber trebuie să folosească lanţurile antiderapante din dotare.

4.4.42.  Conducătorului de stivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce manevrează utilajul.

4.4.43.  Pornirea stivuitoarelor se va face numai de către conducătorul utilajului.

4.4.44.   Se interzice conducătorului să părăsească utilajul cu sarcina ridicată. In caz de nevoie, la părăsirea utilajului, se va lăsa sarcina la sol, se va trage frâna de mână şi se va scoate cheia din contact.

4.4.45.   In cazul în care stivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte de remedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din zona periculoasă.

4.4.46.  Este interzisă ridicarea persoanelor cu stivuitorul autopropulsat.

4.4.47.  Se interzice conducătorului să manipuleze stivuitorul autopropulsat stând pe sol lângă acesta.

4.4.48.  La terminarea lucrului sau ori de câte ori conducătorul părăseşte stivuitorul, acesta îl va asigura contra deplasării, în special atunci când este oprit în pantă, prin tragerea frânei de mână şi introducerea manetei în una din treptele de viteză.

ANEXA A*) la regulament

LISTA   GAZELOR

Nr. crt.

Clasificarea

gazelor funcţie de

condiţiile de

depozitare

Nr. de identificare cf. CEE-ONU

Formula chimica /structura

Densitate relativă in raport cu aerul

Clasificarea gazelor funcţie de proprietăţile periculoase

Gaze care sustin arderea- comburante (symbol O)

Gaze inflamabile (symbol F)

Gaze cu proprietăţi periculoase (exceptând gazele combustibile)

Gaze inerte (simbol I)

Gaze inerte instabile (simbol CI)

Gaze axfixiante (simbolA)

Ter- men de

verifi­care (ani)

Gaze foarte toxice (simbol T+)

Gaze toxice (simbol T)

Gaze cu toxicita- te redusa (simbol Xn)

Gaze cu actiune coroziva (simbol C)

Gaze cu actiune iritanta (simbol Xi )

Gaze cancerigene (simbol K)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

A.

Gaze comprimate (cod clasificare: 1)

1.

Aer comprimat

1002

-

1

O(7)*

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1.0

2.

Argon

1006

Ar

1,38

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

3.

Heliu

1046

He

0,14

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

4.

Hidrogen

1049

H2

0,07

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

5.

Kripton

1056

Kr

2,9

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

6.

Neon

1065

Ne

0,7

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

7.

Azot

1066

N2

0,97

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

8.

Dioxid de azot

1067

NO2

2,83

O

-

T+

-

-

C

-

-

-

-

-

3

9.

Deuteriu

1957

D2

0,14

-

F

-

-

-

-

-

-

I

-

-

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

10.

Metan

1971

CH4

0,55

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

10

11.

Monoxid de azot în

amestec cu dioxid de azot

1975

NO+ NO2

(1,04)

O

-

T+

-

-

C

-

-

I

CI(5)*

-

3

12.

Gaz de apă

2600

CO+H2

(0,52)

-

F

-

T

-

-

-

-

-

-

-

5

13.

Oxid de carbon

1016

CO

0,97

-

F

-

T

-

-

-

-

-

-

-

5

14.

Oxigen

1072

O2

1,1

O

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

15.

Etilena comprimată

1962

C2H4

0,97

-

F

-

-

-

-

-

-

-

CI(5)*

-

10

16.

Fluor

1045

F2

1,31

O

-

T+

-

-

C

-

-

-

-

-

5

17.

Gaze rare în amestec comprimat

1979

(H2+Kr+Ne +Ar)

1,4

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

18.

Gaze rare şi oxi gen în amestec comprimat

1980

(He+Kr+ Ne+Ar+O2)

1,3

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

19.

Gaze rare şi azot în amestec comprimat

1981

(He+Kr+Ne +Ar+N2)

1,25

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

20.

Oxigen şi dioxid de carbon în amestec comprimat

1014

O2+CO2

1,12

O

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

21.

Tetrafluoro metan comprimat (R14)

1982

CF4

3,04

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

22.

Trifluomră de bor

1008

BF3

2,37

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

23.

Hidrocarburi gazoase în amestec comprimat

1964

C3H8+

C4H10

(0,5)

F

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

24.

Hidrogen si metan în amestec comprimat

2034

H2+CH4

(0,137)

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

25.

Xenon

2036

Xe

4,56

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

26.

Difluorură de oxigen comprimată

2190

F20

(3,26)

O

-

T+

-

-

C

-

-

-

-

-

3

27.

Hexafuoreten comprimat

2193

C2F6

4,5

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

28.

Pentafiuorură de

fosfor comprimată

2198

PF5

1,06

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

29.

Silan

2203

SiH4

1,11

-

F

-

-

Xn

-

-

-

I

-

-

10

30.

Fluorură de carbonil

2417

F202C

1,4

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

31.

Trifluorură de azot

2451

NF3

(2,5)

O

-

-

T

-

-

-

-

-

-

-

10

32.

Monoxid de azot comprimat

1660

NO

(1,02)

O

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

B.

Gaze lichefiate (cod clasificare:2)

33.

Amoniac anhidru

1005

NH3

0,6

-

F

-

T

-

C

-

-

-

-

-

5

34.

Bromotrifluoro meta(R13Bl)

1009

CF3Br

(5,24)

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

35.

Butadienă 1,2 sta bilizată / butadienă 1,3 stabilizată/ a mestecuri butadi enă 1,3 şi hidrocar buri stabilizate

1010

C4H6

(1,95)

-

F

-

-

-

-

-

-

I

CI(5)*

-

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

36.

Butan

1011

C4H10

2,11

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

37.

Amestec butilene (butilenal cu cis butilena 2 cu trans-butilena 2

1012

C4H8

(2,004)

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

10

38.

Dioxid de carbon

1013

CO2

1,53

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

A

10

39.

Dioxid de carbon în amestec cu protoxid de azot

1015

CO2+ N2O

1,53

-

-

-

T

-

-

-

-

-

-

A

10

40.

Clor

1017

Cl2

2,49

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

5

41.

Clorodifluormetan (R22)

1018

CHCIF2

2,99

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

A

10

42.

Cloropentafluorete (RUS)

1020

C2ClF5

(5,44)

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

43.

Cloro-1-tetrafluo ro-1,2,2,2 etan (R124)

1021

CClF2CHF2

(4,74)

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

44.

Clorotrifluorome tan (R133)

1022

CH2ClCF3

(4,17)

-

-

-

-

-

-

-

-

I

-

A

10

45.

Cianogen

1026

C2N2

(1,8)

-

F

-

T

-

-

-

-

-

CI(5)*

-

5

46.

Ciclopropan

1027

C3H6

1,45

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

47.

Diclorodifluormeta n (R12)

1028

CC12F2

4,26

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Cl

A

10

48.

Diclorofluormetan (R21)

1029

CHC12F

(3,62)

-

-

-

-

-

-

Xi

-

I

-

A

10

49.

Difluoroetan (R152a)

1030

CH3CHF2

(2,33)

-

F

-

-

-

-

-

-

I

-

-

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

50.

Dimetilamină anhidră

1032

(CH3)2NH

(1,59)

-

F

-

-

-

-

Xi

-

-

-

-

10

52.

Etan

1035

C2H6

1,046

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

53.

Etilamină

1036

C2H5NH2

(1,59)

-

F

-

-

Xn

-

-

-

-

-

-

10

54.

Clorură de etil (R160)

1037

C2H5C1

(2,27)

-

F

T+

-

-

-

-

-

-

-

-

10

55.

Eter metiletilic

1039

CH3OC2H5

2,07

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

56.

Oxid de etilena

1040

C2H4O

1,52

-

F

-

T

-

-

-

K

-

CI

-

5

57.

Oxid de etilena cu dioxid de carbon

1041

C2H4O+CO2

(1,34)

-

F

-

T

-

-

-

K

-

-

-

10

58.

Bromură de hidrogen anhidră

1048

BrH

(2,5)

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

59.

Acid clorhidric

anhidru

1050

HCI

1,27

-

-

-

T

-

C

-

-

-

-

-

3

60.

Hidrogen sulfurat

1053

H2S

1,19

-

F

T+

-

-

-

--

-

-

-

-

5

61.

Izobutilenă

1055

C4H8

(1,98)

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

62.

Gaze lichefiate (completate cu azot, dioxid de carbon, etc.)

1058

C3H8+

C4H10 +N2+CO2

(0,6)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

A

10

63.

Metilacetilenă şi propadienă în amestec stabilizat

1060

C3H4+ C3H4

(0,49)

-

F

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

64.

Metilamină anhidră

1061

CH3NH2

1,08

-

F

-

-

-

-

Xi

-

-

-

-

10

65.

Bromură de metil

1062

CH3Br

3,07

-

F

T+

-

-

-

-

K

-

-

-

5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9