DECIZIE   Nr. 29 din 22 februarie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 460 din 21 septembrie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Marioara Prodan        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998, exceptie invocata de Societatea Comerciala "Morarit Service" - S.A. din Craiova in Dosarul nr. 3.579/1999 al Tribunalului Dolj - Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor: Societatea Comerciala "Morarit Service" - S.A. din Craiova, Floarea Tacu, Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat Dolj si Ministerul Finantelor.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata, considerand ca prevederile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112 din 5 iunie 1998, nu contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea in drepturi, in art. 21 referitoare la accesul liber la justitie si in art. 24 referitoare la dreptul la aparare. Considera ca, potrivit art. 58 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, are latitudinea de a stabili prin lege anumite categorii de persoane sau de litigii scutite de plata taxei judiciare de timbru, fara ca prin aceasta sa se creeze discriminari. Referitor la art. 21 din Constitutie, indicat de autorul exceptiei ca fiind, de asemenea, incalcat prin textul de lege criticat, mentioneaza ca accesul liber la justitie nu inseamna gratuitatea justitiei. Pe de alta parte, prin art. 21 din Constitutie nu se instituie nici o interdictie cu privire la aplicarea unor taxe judiciare de timbru pentru actiunile si cererile formulate in justitie. De asemenea, arata ca nu au fost incalcate, prin dispozitiile legale criticate, nici prevederile constitutionale referitoare la dreptul la aparare cuprinse in art. 24, intrucat scutirea de plata taxei judiciare de timbru acordata proprietarilor si succesorilor acestora pentru actiunile in restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu incalca in nici un mod dreptul la aparare al autorului exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 noiembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 3.579/1999, Tribunalul Dolj - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112 din 5 iunie 1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Morarit Service" - S.A. din Craiova.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate s-a sustinut ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece incalca prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 21 si 24 din Constitutie. Autorul exceptiei considera ca, prin scutirea de plata taxelor judiciare de timbru a proprietarilor sau a succesorilor acestora, in cererile introduse pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se creeaza o discriminare vadita intre cei care sunt scutiti de plata taxei de timbru si celelalte parti implicate in proces, obligate la plata acestei taxe, incalcandu-se astfel principiile constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie si garantarea dreptului la aparare. Se mai invoca si incalcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul oricarei persoane la un proces echitabil.
    Exprimandu-si opinia, Tribunalul Dolj - Sectia civila apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata, deoarece scutirea de taxele judiciare de timbru este acordata numai proprietarilor imobilelor preluate de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si deci nu si altor persoane, carora li se va aplica dispozitia legala generala privind obligativitatea platii taxei judiciare de timbru. Textul de lege criticat nu este contrar prevederilor art. 21 din Constitutie, deoarece accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acestuia, justitia fiind un serviciu public al statului, iar taxa judiciara de timbru, o problema de fiscalitate. Este echitabil ca o parte din cheltuielile efectuate de stat pentru acest serviciu public sa fie suportate de cei care recurg la acesta, prin plata taxei judiciare de timbru. Norma legala criticata nu aduce atingere nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi si nici dreptului la aparare garantat de Legea fundamentala prin art. 24. Pe de alta parte, autorul exceptiei, societate comerciala, este reprezentat in justitie prin consilier juridic, care exercita, in mod legal, dreptul la aparare pentru persoana juridica.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    In punctul de vedere al Guvernului se considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prin textul de lege criticat nu s-au incalcat dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1), art. 21 si 24. Vointa legiuitorului rezulta in mod clar, si anume ca numai proprietarii imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sa beneficieze de scutirea prevazuta. In continuare, Guvernul considera ca nu au fost incalcate nici dispozitiile art. 21 alin. (1) din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece acest text nu prevede gratuitatea justitiei sau interdictii cu privire la taxele in justitie, iar conform art. 138 alin. (1) din Constitutie, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege. In final Guvernul face referiri la jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume la Decizia Plenului nr. 1/1994, Decizia nr. 7/1993 si Decizia nr. 97/1995, prin care Curtea a statuat ca "accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acesteia", justitia fiind un serviciu public al statului, "iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat la ale carui venituri contribuie toti cetatenii". Totodata Guvernul mentioneaza si dispozitiile art. 21 din Legea nr. 146/1997, potrivit carora Ministerul Finantelor poate acorda scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate, fiind legal sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998, dispozitii care au urmatoarea redactare:
    "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la: [...]
    r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si incidente."
    Aceste prevederi sunt considerate neconstitutionale de autorul exceptiei, in raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1), ale art. 21 si 24 din Constitutie, precum si cu prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Textele constitutionale invocate prevad:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 21
    "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    Art. 24
    "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
    De asemenea, art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate sub aspectul criticii privind incalcarea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, prevazut in art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata, deoarece instituirea de catre legiuitor, prin textul de lege criticat, a unor exceptii de la regula generala a platii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusa acestui principiu constitutional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constitutie, "Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind asadar la latitudinea legiuitorului sa stabileasca scutiri de taxe sau impozite, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere principiului egalitatii in drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie constitutionala a cetatenilor, prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentala, conform caruia "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice". Asa fiind, nu se poate considera ca prin textul de lege criticat ar fi fost lezate prevederile art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi.
    Curtea mai constata ca nu au fost incalcate nici prevederile art. 21 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece nu se poate sustine ca prin indeplinirea de catre justitiabili a unei obligatii cetatenesti, prevazuta de insasi Legea fundamentala in art. 53 alin. (1), si anume aceea de a plati taxe (in speta, taxe judiciare de timbru), s-a incalcat accesul liber la justitie. De asemenea, nu poate fi primita nici sustinerea autorului exceptiei potrivit careia scutirile de taxe ar fi contrare Constitutiei, deoarece legiuitorul poate interveni oricand, in conformitate cu art. 138 alin. (1) din Constitutie, prin stabilirea atat a unor impozite si taxe, cat si a unor scutiri, cu conditia ca acestea sa fie dispuse prin lege. Prin urmare, constituie o prerogativa constitutionala a legiuitorului de a stabili nu numai impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor de asigurari sociale de stat, prin lege, ci si orice exceptii de la aceste obligatii (cum este cea din prezenta cauza).
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la taxele judiciare de timbru prin mai multe decizii, printre care: Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, si Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996, stabilind ca "accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acesteia", justitia fiind un serviciu public al statului, "iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat la ale carui venituri contribuie toti cetatenii".
    Curtea constata ca nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei sale, astfel incat solutia de respingere a exceptiei, cat si considerentele amintite isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
    Critica de neconstitutionalitate este neintemeiata si cu privire la incalcarea dreptului la aparare, deoarece textul de lege criticat nu aduce nici o atingere dreptului la aparare garantat de Constitutie prin art. 24. Intr-adevar instituirea de catre legiuitor a unor scutiri de plata taxelor judiciare de timbru nu este de natura sa aduca atingere dreptului unei parti de a se apara.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea, prin dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, a prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea observa ca nici aceste prevederi nu au fost incalcate, deoarece prin stabilirea unor categorii de persoane si de actiuni scutite de plata taxei judiciare de timbru nu se poate sustine ca se incalca dreptul persoanei la judecarea in mod echitabil, in mod public, intr-un termen rezonabil, de o instanta independenta si impartiala. Obligatia partilor de a plati taxe judiciare de timbru stabilite prin lege nu aduce atingere acestor principii, ci, dimpotriva, creeaza premise pentru realizarea unui asemenea proces echitabil, deoarece taxele judiciare de timbru servesc unei mai bune organizari si functionari a serviciului public de realizare a justitiei.
    Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa fie respinsa.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, aprobata prin Legea nr. 112/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Morarit Service" - S.A. din Craiova in Dosarul nr. 3.579/1999 al Tribunalului Dolj - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 februarie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan