DECIZIE Nr. 288 din 1 iulie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si
art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art.
7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 724 din 11 august 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila,
precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind
executorii judecatoresti, exceptie ridicata de Luiza Iancu si Alexandru Iancu
in Dosarul nr. 984/2004 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sustinand ca textele de lege
criticate nu contravin principiilor constitutionale, ci reprezinta expresia dispozitiilor
art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, care prevad ca procedura de
judecata este stabilita numai prin lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 984/2004,
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul
de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr.
188/2000 privind executorii judecatoresti, exceptie ridicata de Luiza Iancu si
Alexandru Iancu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia apreciaza
ca dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la actul de adjudecare
a imobilului scos la vanzare prin licitatie publica si cele privind predarea
silita a bunurilor imobile, obiect al obligatiei debitorului prevazute in
titlul executoriu, contravin dreptului fundamental de proprietate privata
garantat de Constitutie si de primul Protocol la Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, chiar daca
proprietarul imobilului, persoana fizica, a garantat obligatia unei persoane
juridice, urmarirea silita ar trebui sa aiba ca obiect proprietatea persoanei
juridice ca debitor al obligatiei pe care si-a asumat-o. Or, prin scoaterea la
licitatie publica a imobilului, proprietate a persoanei fizice, se nesocoteste
dreptul de proprietate al acesteia, pe de o parte, si se creeaza o inegalitate
intre persoanele fizice si cele juridice, pe de alta parte.
In ceea ce priveste emiterea somatiei de evacuare, potrivit prevederilor
art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000, executorul judecatoresc se substituie in
competentele judecatorului, care este singurul abilitat de Constitutie sa
judece cauzele care au ca obiect evacuarea persoanelor minore. Se arata ca
somatia de evacuare nu ocroteste drepturile copiilor minori, care nu sunt
debitori, fiind ignorate dispozitiile art. 108 din Codul familiei, care prevad
in mod obligatoriu in cauzele cu minori prezenta Autoritatii Tutelare.
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de
procedura civila este neintemeiata, aratand ca acestea contin numai norme
privind mentiunile obligatorii ale actului de adjudecare sau dispozitii ce au
in vedere predarea silita a bunurilor imobile, fara a aduce atingere
prevederilor constitutionale invocate. De asemenea, nici art. 7 lit. i) din
Legea nr. 188/2000 nu contravine normelor Legii fundamentale, prin emiterea
somatiei de executare, executorul judecatoresc conformandu-se incuviintarii
date de instanta judecatoreasca in vederea executarii obligatiei stabilite in
titlul executoriu.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Guvernul apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind nefondata,
retinand ca procedura de judecata in ansamblul ei, incluzand in sens larg si
faza executarii silite, se intemeiaza pe dispozitiile art. 126 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata, care prevad in mod expres ca reglementarea procedurii
de judecata se face "prin lege", dand astfel libertate legiuitorului
sa statueze in aceste domenii.
Executarea silita se infatiseaza ca o activitate complexa cu caracter mixt,
in care se distinge o latura jurisdictionala, reprezentata prin activitatea
instantei de executare, si o latura administrativa, constand in activitatea
executionala a executorului judecatoresc. Asa fiind, este evident ca prin
atributiile sale executorul judecatoresc nu se substituie activitatii instantei
de judecata, al carei rol este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din
Constitutie, republicata, acela de infaptuire a justitiei.
Se apreciaza ca sustinerile autorilor exceptiei vizeaza aparari de fond ce
pot fi avute in vedere la solutionarea contestatiei la executare, fara temei in
argumentarea neconstitutionalitatii textelor criticate. Astfel, nu se creeaza
discriminari de tratament juridic pe diverse criterii intre persoanele supuse
executarii silite, ceea ce ar fi de natura sa contravina dispozitiilor art. 44 alin.
(2) si art. 136 din Constitutie, republicata.
Avocatul Poporului arata ca textele de lege criticate nu aduc atingere
prevederilor constitutionale consacrate de art. 1 alin. (5), art. 16, art. 44
alin. (2), art. 126 alin. (1) si art. 136 alin. (5), invocand in acest sens
jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 56/2004.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate formulata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 516 si art.
578 - 580^1 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
- Art. 516: "Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut
de art. 515, daca imobilul a fost vandut cu plata in rate, executorul, pe baza
procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va
cuprinde urmatoarele mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare;
2. numele si calitatea executorului;
3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;
4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si
adjudecatorului;
5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care
vanzarea s-a facut cu plata in rate;
6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile
de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste
drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. 3 si 4;
7. datele de identificare a imobilului;
8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate
fi inscris in cartea funciara;
9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu
executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in
cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;
10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura
adjudecatarului.";
- Art. 578: "Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un
imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea
somatiei, ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat
celui indreptatit.";
- Art. 579: "In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la
art. 578, executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata
imobilul, iar in caz de impotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei
publice, punand pe creditor in drepturile sale.";
- Art. 580: "Daca executarea priveste un imobil in care se gasesc
bunuri mobile ce nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le
ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri in pastrarea unui
custode, pe cheltuiala debitorului.";
- Art. 580^1: "Despre indeplinirea executarii potrivit prevederilor
prezentei sectiuni executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal,
dispozitiile art. 577 fiind aplicabile."
De asemenea, autorii exceptiei critica dispozitiile art. 7 lit. i) din
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, potrivit carora:
"Executorul judecatoresc are urmatoarele atributii: [...]
i) orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei, republicata:
- Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in
conditiile legii organice."
Se apreciaza ca se incalca si prevederile art. 1 din Protocolul aditional
nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care are urmatorul cuprins: "Orice persoana fizica sau
juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit
de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile
prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca,
potrivit art. 516 din Codul de procedura civila, dupa finalizarea adjudecarii,
executorul judecatoresc este obligat sa intocmeasca actul de adjudecare prin
care se realizeaza transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real
ce a facut obiectul urmaririi silite asupra imobilului in favoarea
adjudecatarului. Asa fiind, acest act constituie titlu de proprietate si titlu
executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesia acestuia din
urma.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 578 - 580^1, cuprinse in sectiunea
Codului de procedura civila referitoare la predarea silita a bunurilor imobile,
si prevederile art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000, Curtea observa ca acestea
instituie norme de procedura ce trebuie respectate de catre debitorul obligatiei
de predare a imobilului, respectiv atributiile executorului judecatoresc caruia
i-a fost incredintata executarea silita.
Curtea nu poate retine nesocotirea principiului egalitatii cetatenilor in
fata legii, textele de lege reprezentand exclusiv o garantie a asigurarii
echilibrului intre persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului
legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata,
stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecata constituie
atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut, desigur, ca in
procesul de legiferare sa se circumscrie cadrului constitutional. Or, Curtea
constata ca reglementarea dedusa controlului satisface exigenta impusa de norma
constitutionala, fiind in deplina concordanta cu prevederile Legii
fundamentale.
Nici critica de neconstitutionalitate a textelor de lege in raport cu art.
44 din Constitutie, republicata, referitor la garantarea dreptului de
proprietate privata, nu este intemeiata, intrucat, prin executarea silita a
unei obligatii de a face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultata
dintr-un titlu executoriu emis conform legii, se asigura realizarea drepturilor
legale ale creditorului. Stabilirea continutului si limitelor dreptului de
proprietate - carora li se subsumeaza reglementarile in cauza - implica, in mod
necesar, o restrangere a exercitiului sau in considerarea drepturilor si
intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului
subiectiv in sine, asemenea reglementari creeaza conditiile indispensabile
valorificarii acestuia. In consecinta, art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul
de procedura civila si art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu numai ca nu
contravin prevederilor constitutionale invocate, ci, dimpotriva, le dau
expresie intr-o maniera specifica, dar indubitabila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art.
578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7
lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, exceptie
ridicata de Luiza Iancu si Alexandru Iancu in Dosarul nr. 984/2004 al
Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 iulie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu