DECIZIE Nr. 288 din 7 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 -
278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala,
precum si ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 733 din 12 august 2005

Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 275 - 278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul
de procedura penala, precum si ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi
speciale, exceptie ridicata de Elena Luminita Afrasinei in Dosarul nr.
1.903/P/2004 al Curtii de Apel Craiova - Sectia penala.
La apelul nominal se prezinta partea Emanoel Decebal David si se constata
lipsa autoarei exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata, deoarece
dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale
invocate, iar in realitate motivul ridicarii acestei exceptii este acela de a
tergiversa solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca nefondata, intrucat prevederile legale contestate au mai fost supuse
controlului de contencios constitutional, ocazie cu care s-a statuat ca acestea
nu vin in contradictie cu dispozitiile Legii fundamentale si conventionale
invocate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
1.903/P/2004, Curtea de Apel Craiova - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 275 -
278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala,
precum si ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale.
Exceptia a fost ridicata de Elena Luminita Afrasinei in dosarul de mai sus,
avand ca obiect o plangere formulata impotriva solutiei de netrimitere in
judecata dispuse de procuror.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine
ca, in masura in care dispozitiile art. 275 - 278 din Codul de procedura
penala, referitoare la atacarea actelor procurorului prin care s-a dispus
netrimiterea in judecata, permit partii interesate de a formula plangerea
oricand, fara a fi supusa vreunui termen, se aduce atingere dispozitiilor art.
6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale referitoare la dreptul oricarei persoane de a fi judecata in mod
echitabil si intr-un termen rezonabil.
In ce priveste dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul
de procedura penala, autoarea exceptiei sustine ca acestea aduc atingere
prevederilor constitutionale ale art. 20 alin. (1), ale art. 131 si ale art.
124 alin. (2), deoarece ofera partii vatamate, care de cele mai multe ori se
constituie si parte civila in procesul penal, posibilitatea de a se substitui
procurorului in sustinerea actiunii penale. Or, o atare acuzare nu poate fi
nici obiectiva si nici echitabila, fiind susceptibila de incalcarea drepturilor
si garantiilor procesuale prevazute pentru inculpat atat in Legea fundamentala,
cat si in celelalte acte internationale la care Romania este parte.
Mai mult decat atat, este de principiu ca orice plangere penala poate fi
retrasa, iar daca aceasta este retrasa inseamna ca instanta sesizata astfel
trebuie sa inceteze procesul penal pentru ca nu mai are act de sesizare si nu
se poate sesiza din oficiu.
Cu privire la prevederile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003,
autoarea exceptiei sustine ca, de vreme ce pentru cauzele aflate pe rol la data
intrarii in vigoare a legii se aplica dispozitiile legale existente anterior,
ar trebui ca si in caz de desfiintare sau casare a hotararii sa se aplice tot
legea in vigoare din momentul exercitarii caii de atac. In caz contrar se
incalca principiul neretroactivitatii prevazut de art. 15 alin. (2) din
Constitutie.
Si punctul 5 al articolului criticat este neconstitutional, deoarece se
aplica retroactiv. Ori, nu se poate spune ca repunerea in termenul de a ataca
orice solutie de netrimitere in judecata ar fi mai favorabila persoanei
cercetate.
Pe de alta parte, textul este neconstitutional prin raportare la
prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale referitoare la dreptul oricarei persoane de a fi
judecata in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, deoarece practic repune
in termen pe toti cei care se considera lezati de solutiile de netrimitere in
judecata dispuse de procuror, chiar daca acestea au fost pronuntate cu mai
multi ani in urma. Or, de vreme ce Codul penal prevede in art. 122 lit. a) un
termen de prescriptie al raspunderii penale de 15 ani, inseamna ca s-ar putea
ataca solutiile pronuntate de procuror chiar inainte de decembrie 1989,
situatie care ar incalca in mod flagrant dreptul persoanei de a fi judecata
intr-un termen rezonabil.
Curtea de Apel Craiova - Sectia penala opineaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 din Codul de procedura
penala este neintemeiata, intrucat nu se pune problema imprescriptibilitatii
raspunderii penale, deoarece insasi Legea nr. 281/2003 a instituit, prin art.
IX pct. 5, termenul de un an, care curge de la data intrarii sale in vigoare.
Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 8 lit. c) si ale alin. 9 din Codul de procedura penala, instanta arata ca
nu sunt incalcate dispozitiile art. 124 alin. (2) din Legea fundamentala,
deoarece este evident ca, si in cazul admiterii plangerii si al retinerii
cauzei spre judecare, inculpatul beneficiaza de toate garantiile procesuale
prevazute de lege.
Dimpotriva, lipsa unor asemenea dispozitii care sa permita atacarea
solutiilor procurorului de netrimitere in judecata ar fi contravenit
principiului constitutional al liberului acces la justitie.
Referitor la dispozitiile art. IX pct. 3 din Legea nr. 281/2003, instanta
opineaza ca aceasta exceptie nu are legatura cu litigiul dedus judecatii, care
are ca obiect solutionarea unei plangeri contra rezolutiei procurorului de
neincepere a urmaririi penale.
In ce priveste dispozitiile art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003, instanta
arata ca acestea sunt constitutionale, deoarece, pe de o parte, echitabilitatea
unui proces nu poate fi analizata decat dupa ramanerea definitiva a hotararii
si, pe de alta parte, posibilitatea oferita de lege de a fi atacate, in cadrul
termenului de prescriptie al raspunderii penale, anumite acte efectuate de
procuror nu aduce atingere in nici un fel dreptului inculpatului de a fi
judecat intr-un termen rezonabil.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, cu urmatoarea motivare:
In ce priveste dispozitiile art. 275 - 278 din Codul de procedura penala,
Guvernul arata ca autoarea exceptiei nu a facut referire expresa la nici un
articol din Constitutie, astfel incat nu se pune problema
neconstitutionalitatii acestor prevederi.
Referitor la dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul
de procedura penala, Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece
prevederile criticate au menirea de a asigura accesul liber la justitie al
partilor, dand posibilitatea persoanei nemultumite de actele, rezolutiile si
ordonantele emise de procuror de a le ataca la instanta si de a le supune
controlului judecatoresc.
De asemenea, nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a
prevederilor art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003, neincalcandu-se
dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (2), deoarece instantele
competente sa judece cauzele aflate pe rol la 1 ianuarie 2004 sunt determinate
de legea aplicabila anterior acestei date si numai in caz contrar s-ar aduce atingere
principiului neretroactivitatii. Punctul 5 din lege nu cuprinde dispozitii
referitoare la o eventuala aplicare pentru perioada anterioara intrarii ei in
vigoare.
Nu sunt incalcate nici prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la dreptul
partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen
rezonabil, deoarece stabilirea prin textele legale criticate a termenului
pentru introducerea plangerii impotriva solutiilor de netrimitere in judecata
date de procuror pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 281/2003 este
determinata de succesiunea obiectiva a legilor penale in timp, respectiv de
introducerea prin acest act normativ a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura
penala.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece stabilirea unor reguli speciale de procedura in cazul
judecarii plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala este
realizata de legiuitor in exercitarea competentei sale constitutionale si nu
incalca liberul acces la justitie.
Regulile privind judecarea in prima instanta si caile de atac se aplica in
mod corespunzator si in ipoteza solutionarii cauzei dupa admiterea plangerii facute
impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata
si desfiintarea actului atacat. Judecatorul are posibilitatea sa isi manifeste
rolul activ si sa efectueze o cercetare judecatoreasca eficienta in vederea
aflarii adevarului, nefiind afectate in nici un fel garantiile de independenta
si impartialitate a justitiei, consacrate de art. 124 alin. (2) din Legea
fundamentala.
De asemenea, dispozitiile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 nu
contin nici o prevedere cu caracter retroactiv, acestea urmand a-si gasi
aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a legii. Astfel, in
jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat ca dreptul relativ la
exercitarea cailor de atac este fixat de legea in vigoare in momentul pronuntarii,
deoarece admisibilitatea unei cai de atac constituie o calitate inerenta a
hotararii si, in aceste conditii, nici o cale de atac nu poate rezulta dintr-o
lege posterioara, dupa cum nici o cale de atac existenta in momentul
pronuntarii nu poate fi desfiintata fara retroactivitate, de catre o lege
posterioara, iar o cale de atac se exercita doar impotriva hotararilor
pronuntate dupa intrarea sa in vigoare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
275 - 278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala,
precum si ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, cu urmatorul
continut:
- Art. 275 din Codul de procedura penala: "Dreptul de a face plangere
Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de
urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale
legitime.
Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea
organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul
de cercetare penala.
Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a
actului care formeaza obiectul plangerii.";
- Art. 276 din Codul de procedura penala: "Obligatia de inaintare a
plangerii
Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este
obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului
impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare.";
- Art. 277 din Codul de procedura penala: "Termenul de rezolvare
Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de
zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea
modul in care a fost rezolvata.";
- Art. 278 din Codul de procedura penala: "Plangerea contra actelor
procurorului
Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori
efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul
parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa
curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale
procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale
procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre
acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori,
dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la
comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate,
potrivit art. 228 alin. (6), art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva
rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de
scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica
persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator.";
- Art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala:
"Plangerea in fata instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor
procurorului de netrimitere in judecata
Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii: [...]
c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta
atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea
cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima
instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.
In cazul prevazut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei, ca
prima instanta, il constituie plangerea persoanei la care se refera alin.
1.";
- Art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale:
"3. Cauzele aflate in curs de judecata, la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, vor continua sa fie judecate de instantele competente, potrivit
dispozitiilor aplicabile anterior acestei date. In caz de admitere a apelului
sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii
si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit
prezentei legi. [...]
5. In cazul rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, al ordonantelor
ori, dupa caz, al rezolutiilor de clasare, de scoatere de sub urmarire penala
sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror pana la intrarea in
vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plangerii prevazute in art.
278^1 din Codul de procedura penala este de un an si curge de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, daca nu s-a implinit termenul de prescriptie a
raspunderii penale."
Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile art. 275
- 278 din Codul de procedura penala incalca dispozitiile art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare
la dreptul oricarei persoane de a fi judecata in mod echitabil si intr-un
termen rezonabil, prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul
de procedura penala incalca dispozitiile constitutionale ale art. 20 alin. (1)
referitoare la concordanta dispozitiilor fundamentale privind drepturile si
libertatile cetatenilor cu celelalte acte internationale la care Romania este
parte, ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public si ale art. 124
alin. (2) referitoare la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei,
iar prevederile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 incalca dispozitiile
constitutionale ale art. 15 alin. (2), precum si ale art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor legale criticate s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 17 din 20 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2005, in sensul respingerii acesteia.
Cu acel prilej Curtea a retinut ca, in ce priveste termenul de formulare a
plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, fie ca sunt ale
organului de cercetare penala, fie ca sunt ale procurorului, s-a constatat ca
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, in conformitate cu art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, este garantata in cursul urmaririi penale prin mai multe
dispozitii legale. Astfel, in art. 278 alin. 3 din Codul de procedura penala se
stabileste un termen de 20 de zile pentru formularea plangerii impotriva
solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror. Totodata, in Codul
de procedura penala au fost introduse prevederi legale care au ca obiect de
reglementare plangerile impotriva masurilor preventive, cum ar fi: ordonanta
organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii,
ordonanta procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu
parasi localitatea ori a masurii de a nu parasi tara. Pentru celelalte acte sau
masuri de urmarire penala se poate face plangere, in conditiile art. 275 - 278
din Codul de procedura penala, pana la terminarea fazei de urmarire penala,
termen care este, de asemenea, rezonabil.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala fata de prevederile art. 20,
art. 124 alin. (2) si art. 131 din Constitutie, se constata ca aceasta nu poate
fi retinuta. Astfel, reglementarea de catre legiuitor, in temeiul art. 126
alin. (2) din Constitutie, a masurilor pe care instanta le ia atunci cand
pronunta solutia de admitere a plangerii nu aduce atingere principiului
constitutional care consacra unicitatea, egalitatea si impartialitatea
justitiei.
Nu se poate retine nici sustinerea privind incalcarea dispozitiilor art.
131 din Constitutie, privind Rolul Ministerului Public, intrucat judecarea
cauzei de catre instanta dupa desfiintarea rezolutiei sau ordonantei de
netrimitere in judecata implica participarea procurorului la judecarea cauzei
in calitate de titular al actiunii publice si exercitarea tuturor atributiilor
decurgand din aceasta calitate, dispozitiile privind judecarea in prima
instanta si caile de atac aplicandu-se in mod corespunzator.
In ce priveste dispozitiile art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003,
critica de neconstitutionalitate, de asemenea, nu poate fi retinuta, deoarece
chiar din continutul textelor de lege criticate rezulta ca se respecta
principiul constitutional al neretroactivitatii legii, inscris in art. 15 alin.
(2) din Constitutie. Astfel, instantele competente sa judece cauzele aflate pe
rol la 1 ianuarie 2004, data intrarii in vigoare a Legii nr. 281/2003, sunt
determinate de legea aplicabila anterior acestei date, deoarece schimbarea
instantelor competente prin aceasta lege presupune tocmai incalcarea
principiului neretroactivitatii legii. Imprejurarea ca, in caz de desfiintare
sau casare a hotararii, se aplica noua lege, si nu legea in vigoare in momentul
exercitarii caii de atac, este, dimpotriva, in deplin acord cu dispozitiile
fundamentale ale art. 15 alin. (2), potrivit carora legea dispune numai pentru
viitor. De asemenea, in ceea ce priveste prevederile art. IX pct. 5, se
constata ca acestea nu cuprind dispozitii referitoare la o eventuala aplicare
pentru perioada anterioara intrarii lor in vigoare, urmand a-si gasi aplicarea
exclusiv de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 281/2003, in concordanta cu
prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala.
Curtea retine ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 6 paragraful 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
intrucat dispozitiile legale criticate nu aduc atingere dreptului partilor la
un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Cele statuate prin decizia mentionata isi mentin valabilitatea, intrucat in
prezenta cauza nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278,
art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, precum si
ale art. IX pct. 3 si 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, exceptie
ridicata de Elena Luminita Afrasinei in Dosarul nr. 1.903/P/2004 al Curtii de
Apel Craiova - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru