DECIZIE   Nr. 282 din  1 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 558 din  4 august 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Palace" - S.A. Sinaia in Dosarul nr. 8.920/2002 al Curtii de Apel Ploiesti.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 26 iunie 2003 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 1 iulie 2003.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 20 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 8.920/2002, Curtea de Apel Ploiesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Palace" - S.A. Sinaia.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca prin art. 48 din Legea nr. 10/2001 se prevede faptul ca persoanele indreptatite conform acestei legi, carora li s-au respins prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile actiuni avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de catre stat, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura, conform legii mentionate. Autoarea exceptiei considera ca dispozitiile art. 48 sunt contrare principiului statului de drept, care presupune respectarea separatiei puterilor in stat si, implicit, recunoasterea de catre legiuitor a fortei hotararilor judecatoresti, respectiv a autoritatii de lucru judecat.
    De asemenea, se considera ca dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale privind ocrotirea dreptului de proprietate, in masura in care se impune unor persoane private care au dobandit un drept de proprietate in mod legal, in baza Legii nr. 15/1990, sa restituie in natura bunurile solicitate de urmasii fostului proprietar, chiar daca actiunea de revendicare a acestora a fost respinsa prin hotarare judecatoreasca.
    Or, legiuitorul nu poate ignora principiile consacrate de art. 1 alin. (3) si de art. 41 din Constitutie, atunci cand prevede dreptul unor persoane de a solicita masuri reparatorii avand ca obiect bunuri aflate in proprietatea unor persoane private, in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
    Curtea de Apel Ploiesti considera ca exceptia invocata este intemeiata, deoarece dispozitiile art. 48 din Legea nr. 10/2001 au efecte retroactive in masura in care lipsesc de autoritate de lucru judecat hotararile judecatoresti ramase irevocabile, prin care persoanelor indreptatite sau altor persoane vatamate in vreun drept al lor li s-au respins actiunile avand ca obiect bunuri preluate de stat sau de catre alte persoane juridice.
    In situatia in care art. 48 si-ar gasi o justificare in raporturile juridice dintre persoanele indreptatite si stat, prin aceea ca statul renunta la dreptul de a invoca exceptia autoritatii de lucru judecat, aceasta explicatie nu subzista daca in cauzele respective au figurat ca parati persoane fizice sau persoane juridice care se vad private de un drept castigat si silite sa se judece din nou pentru acelasi lucru.
    Prin urmare, instanta judecatoreasca apreciaza ca textul de lege criticat incalca art. 15 alin. (2) din Constitutie numai in masura in care ar fi aplicabil cazurilor in care cererea de restituire a persoanei indreptatite pune in discutie puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti prin care i se respinsese actiunea in revendicare sau in anulare a contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect acelasi bun, de regula un imobil preluat fara titlu valabil.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor arata, in esenta, ca Legea nr. 10/2001 este un act reparator, aceasta avand drept scop inlaturarea efectelor negative ale unor acte din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent daca, anterior intrarii sale in vigoare, au existat sau nu cereri de reparatii sau daca, pe cale legala, judiciara sau amiabila, s-au luat masuri in acest sens.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 48 din Legea nr. 10/2001, in sensul ca prin lipsirea de forta juridica a hotararilor definitive si irevocabile se creeaza premisele vatamarii dreptului de proprietate, se considera ca Legea nr. 10/2001 instituie prevederi exprese care intaresc valabilitatea unor acte juridice incheiate in deplina concordanta cu normele in vigoare la acea data. Prin urmare, nu ne aflam in prezenta unei infrangeri a hotararilor instantelor judecatoresti, ci a unor mecanisme de acordare efectiva a reparatiilor ce se cuvin persoanelor indreptatite, prin intermediul unei proceduri administrative.
    In consecinta, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001 este neintemeiata.
    Guvernul si presedintele Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 48: "Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, in conditiile prezentei legi."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (5) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
    Autoritatea de lucru judecat reprezinta unul dintre cele mai importante efecte ale hotararilor judecatoresti si este reglementata de art. 1201 din Codul civil, ca o prezumtie legala, absoluta si irefragabila de conformitate a hotararii cu adevarul - "res judicata pro veritate habetur", si de art. 166 din Codul de procedura civila, drept o exceptie de fond, peremptorie si absoluta. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesara, pe de o parte, intrunirea triplei identitati de elemente: partile, obiectul si cauza si, pe de alta parte, pronuntarea unei hotarari judecatoresti care a dezlegat fondul cauzei.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, referitor la constitutionalitatea dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 149/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2003, considerand exceptia ca fiind neintemeiata. Cu acel prilej instanta constitutionala a retinut ca autoritatea de lucru judecat "opereaza ca atare in cadrul unui nou proces civil si nu este opozabila autoritatilor publice chemate sa puna in aplicare legea noua care instituie masuri reparatorii pentru toti cei ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, inclusiv pentru cei ale caror actiuni in revendicare au fost respinse de instantele judecatoresti in temeiul prevederilor legale in vigoare la data pronuntarii acelor hotarari judecatoresti. Legea nr. 10/2001 cuprinde reglementari noi in materia restituirii si da un nou inteles notiunii de <<imobile preluate in mod abuziv>>. [...] De altfel, nimic nu-l impiedica pe legiuitor sa extinda, printr-o lege ulterioara, sfera subiectilor care urmeaza sa beneficieze de masuri reparatorii si la persoane carora acest drept le-a fost refuzat de o lege anterioara".
    Asa fiind, modificarea temeiului juridic al actiunii, respectiv schimbarea calificarii juridice a starii de fapt, inlatura unul dintre elementele esentiale ale autoritatii de lucru judecat, si anume identitatea de cauza. Prin urmare, in situatia in care s-ar naste un nou litigiu, fundamentat juridic pe noua lege, acesta are o alta cauza decat cea existenta in litigiul anterior, care, eventual, a avut acelasi obiect si aceleasi parti.
    Curtea mai retine ca exceptia autoritatii de lucru judecat este destinata sa asigure stabilitatea raporturilor juridice si sa dea eficienta activitatii instantelor judecatoresti. Astfel, este evident ca ori de cate ori instanta solutioneaza fondul cauzei, pronuntand o hotarare judecatoreasca irevocabila, in cazul initierii unui nou litigiu devin aplicabile prevederile art. 166 din Codul de procedura civila, care prevad ca "exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs". Analizand dispozitia cuprinsa in textul de lege criticat, Curtea retine ca nimic nu impiedica partile sau instanta judecatoreasca sesizata cu solutionarea litigiului sa ridice aceasta exceptie, daca prima actiune a fost respinsa pe fond, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a constatat ca dreptul reclamantului nu exista. De altfel textul art. 48 din Legea nr. 10/2001 prevede ca persoanele indreptatite "pot solicita" acordarea unor masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, insa instanta judecatoreasca este singura competenta sa decida daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, inclusiv cele referitoare la autoritatea de lucru judecat.
    Pe de alta parte, este evident ca puterea de lucru judecat nu opereaza atunci cand prima actiune a fost respinsa fara a se cerceta fondul cauzei sau cand noua actiune invoca un alt temei al dreptului pretins, decurgand inclusiv din modificarea reglementarii in materie.
    Pentru aceleasi ratiuni Curtea constata ca art. 48 din Legea nr. 10/2001 nu aduce atingere nici dreptului de proprietate recunoscut anterior printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, astfel incat critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea prevederilor constitutionale cuprinse in art. 41 nu este intemeiata.
    Intrucat nu au aparut imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta materie, solutia adoptata in precedent, precum si considerentele pe care aceasta se intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Palace" - S.A. Sinaia in Dosarul nr. 8.920/2002 al Curtii de Apel Ploiesti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 1 iulie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu