DECIZIE   Nr. 278 din 26 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 163 din 17 martie 2009

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Simona Ricu                               - procuror

Valentina Bărbăţeanu                 - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Chen Zhenfeng în Dosarul nr. 754/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321D/2008 şi nr. 2.455D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chunling şi, respectiv, Hong Yin în dosarele nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 şi nr. 4.601/2/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321 D/2008 şi nr. 2.455D/2008 la Dosarul nr. 2.012D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 754/2/2008, nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 şi nr. 4.601/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Excepţia a fost ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chuniing şi Hong Yin în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva deciziilor de returnare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

In motivarea excepţiilor, având un conţinut similar, se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi accesibilitate, având un caracter „redundant şi foarte vag", întrucât nu precizează care sunt documentele care atestă că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri şi nici criteriile de evaluare a acestora. De aceea, se susţine că Oficiul Român pentru Imigrări ar putea să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii şi arbitrare dacă activitatea societăţii comerciale la care solicitantul este acţionar sau asociat se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri. Se precizează că se încalcă dreptul de proprietate privată, prin expunerea la riscul de a înregistra pierderi financiare majore, care ar duce la falimentarea societăţii comerciale şi la pierderea investiţiilor imobiliare realizate în România.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului  Poporului,  rapoartele întocmite de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b): „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:

a)   activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri; (...)

(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: (...)

b)  documentele care atestă că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri."

In opinia autorilor excepţiei de neconstitutionalitate textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia dreptului de proprietate privată.

Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat că instituirea unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară sub condiţia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investiţii nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege. Condiţiile cerute străinului pentru prelungirea dreptului de şedere în vederea desfăşurării de activităţi comerciale se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România şi se justifică prin însuşi interesul pretins de solicitantul dreptului. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 584 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008, sau Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007.

Curtea reţine că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise încât destinatarii acestora să aibă o reprezentare adecvată a semnificaţiei acestora şi, în plus, nu sunt de natură să conducă la interpretări arbitrare din partea Oficiului Român pentru Imigrări. Curtea nu poate reţine criticile referitoare la lipsa din cuprinsul textelor de lege ce formează obiect al excepţiei a individualizării documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformităţii activităţii economice desfăşurate de societatea comercială la care străinul solicitant al prelungirii dreptului de şedere este acţionar sau asociat. Dimpotrivă, Curtea observă că o eventuală enumerare limitativă a acestora ar putea genera consecinţe nefavorabile, întrucât s-ar îngusta foarte mult posibilităţile aflate la îndemâna solicitantului de dovedire a îndeplinirii condiţiilor cerute de lege şi, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, reglementarea ar suferi de o rigiditate excesivă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chuniing şi, respectiv, Hong Yin în dosarele nr. 754/2/2008, nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 şi nr. 4.601/2/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu