DECIZIE Nr. 276 din 24 octombrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 145 si 147
din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 832 din 19 noiembrie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Cristina Nicoara - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 145 si 147 din Codul penal, exceptie ridicata de
Dumitru-Octavian Radulescu in Dosarul nr. 582/2002 al Curtii de Apel Bucuresti
- Sectia I penala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca la dosarul cauzei
s-a depus o cerere din partea aparatorului autorului exceptiei, prin care se
solicita amanarea judecarii cauzei, deoarece se afla in imposibilitate de a se
prezenta, fiind bolnav.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate.
Curtea, cu majoritate de voturi, respinge cererea de amanare a judecarii
cauzei, intrucat la data de 12 septembrie 2002 s-a acordat deja termen pentru
pregatirea apararii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens
jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2002, pronuntata in Dosarul nr. 582/2002, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 147 din Codul
penal, exceptie ridicata de Dumitru-Octavian Radulescu, inculpat in dosarul
mentionat pentru savarsirea in concurs a infractiunilor de fals intelectual si
de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca
notarii publici, ca de altfel si alti profesionisti (avocati, doctori,
arhitecti) nu pot fi calificati ca functionari publici, intrucat, potrivit art.
3 din Legea nr. 36/1995, notarul exercita o functie autonoma si nu este in
serviciul vreunei organizatii dintre cele mentionate in art. 145 din Codul
penal. Autorul exceptiei mai arata ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile Legii fundamentale, care reglementeaza in titlul III Autoritatile
publice (art. 58 - 133), iar notarii publici nu sunt mentionati.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind nefondata. In acest sens se arata ca notiunile
de functionar public si functionar sunt de domeniul legii. Ele sunt definite in
art. 147 din Codul penal si in Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, deosebirile dintre cele doua reglementari nu constituie
o problema de contencios constitutional, ci una de aplicare a legii, fiind de
competenta instantelor judecatoresti. Numai judecatorul poate stabili
conditiile in care se poate angaja raspunderea penala pentru infractiunile de
serviciu, atat a functionarilor publici, cat si a altor functionari. Ca urmare,
si notarul public poate fi subiect al infractiunilor de serviciu. Cu privire la
critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 din Codul penal,
instanta arata ca legiuitorul nu si-a propus o explicare a notiunii de
proprietate publica si a termenului "public" raportat numai la
notiunea de proprietate, ci si la tot ce priveste autoritatile publice,
institutiile publice sau alte persoane juridice de interes public, serviciile
de interes "public". In categoria de persoana juridica, in sensul
aratat, se inscrie si notarul public.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca prevederile legale criticate
sunt constitutionale. Se arata ca, din continutul Legii notarilor publici si a
activitatii notariale nr. 36/1995, rezulta ca notarul public este investit sa
indeplineasca un serviciu de interes public, iar actul notarial are forta
probanta si caracterul unui act de autoritate publica. Termenul "public"
definit in art. 145 din Codul penal are o cuprindere mai mare decat acela de
"proprietate publica". Termenul nu se raporteaza numai la notiunea de
proprietate, ci si la alte institutii si servicii de interes public, care pot
avea la baza proprietatea privata. In sprijinul ideii ca activitatea notariala
implica exercitarea unei functii publice se invoca dispozitiile art. 5, 12 si
13 din Legea nr. 36/1995, care prevad ca activitatea notariala este desfasurata
si de alte organe si institutii, cum sunt secretarii consiliilor locale,
misiunile diplomatice si oficiile consulare din strainatate, unele institutii
si agenti economici. In baza art. 4 din Legea nr. 36/1995, actul indeplinit de
notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate
publica si are forta probanta prevazuta de lege. Denumirea de notar public
evoca sugestiv continutul functiei publice pe care o exercita.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 145 si 147 din Codul penal este neintemeiata. Notiunile de functionar
public si functionar, asa cum sunt definite in Codul penal, nu incalca o
prevedere expresa a Constitutiei, intrucat aceste notiuni nu au primit o
definitie constitutionala. Atat Codul penal, cat si Legea nr. 188/1999 sunt
legi organice, iar neconcordanta dintre art. 147 din Codul penal si
dispozitiile Legii nr. 188/1999, invocata de autorul exceptiei, nu ridica o
problema de ordin constitutional, ci una de interpretare juridica. De altfel,
Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca dispozitiile art. 145 si 147
din Codul penal sunt conforme cu prevederile Constitutiei.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 145 si 147 din Codul
penal nu contravin Constitutiei, deoarece, potrivit art. 3 din Legea notarilor
publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, "Notarul public este
investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei
functii autonome." Totodata, art. 4 din aceeasi lege prevede ca
"Actul indeplinit de notarul "public", purtand sigiliul si
semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta
de lege."
Prin art. 145 din Codul penal, legiuitorul si-a propus sa explice intelesul
termenului "public", raportat atat la notiunea de proprietate, cat si
la tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau
alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau
exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum
si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. Din
aceste prevederi rezulta ca legiuitorul stabileste intelesul termenului
"public" si in raport cu serviciile de interes public. Intrucat
Constitutia Romaniei nu defineste notiunile de functionar public si de
functionar, ramane in sarcina exclusiva a legiuitorului sa le defineasca. Este
ceea ce face Codul penal, ca lege organica [art. 72 alin. (3) lit. f) din
Constitutie]. Tot de competenta exclusiva a legiuitorului tine si stabilirea
infractiunilor savarsite de functionari publici si functionari, asa cum este
cazul infractiunilor de serviciu.
Intelesul notiunilor de functionar public si functionar este stabilit, pe
de o parte, de art. 147 din Codul penal, iar pe de alta parte, de Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Deosebirile dintre cele doua
reglementari nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci una de
interpretare si de aplicare a legilor, care excede competentei Curtii
Constitutionale, deoarece Curtea nu se poate pronunta asupra modului de
interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar
Constitutiei.
Curtea Constitutionala a solutionat numeroase exceptii de
neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile art. 145 si 147 din Codul
penal. Solutionarea acestor exceptii se bazeaza pe teza ca notiunile de
functionar public si functionar sunt de nivelul legii, astfel incat intra in
competenta exclusiva a legiuitorului atat definirea acestor notiuni, cat si
stabilirea raspunderii penale pentru infractiunile savarsite de persoanele
avand aceasta calitate.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
145 si 147 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
- Art. 145: "Prin termenul <<public>> se intelege tot ce
priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte
persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea
bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile
de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.";
- Art. 147: "Prin <<functionar public>> se intelege orice
persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul
unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.
Prin <<functionar>> se intelege persoana mentionata in alin. 1,
precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte
persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile de lege criticate sunt
neconstitutionale, fara sa indice vreo dispozitie sau un principiu al
Constitutiei care sa fie incalcat prin aceste dispozitii legale. Se afirma ca
dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 58 - 133 din Constitutie,
care, referindu-se la autoritatile publice, nu mentioneaza printre acestea si
notarii publici. Referirea este insa nesemnificativa, pe de o parte, pentru ca
se are in vedere o omisiune presupusa a Legii fundamentale, iar pe de alta
parte, pentru ca aceasta inseamna ca notiunile de functionar public, notar
public si altele nu sunt de domeniul Constitutiei, reglementarea lor fiind de
competenta exclusiva a legiuitorului. In esenta, autorul exceptiei, care a fost
trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra
intereselor persoanelor si de fals intelectual, savarsite in calitate de notar
public, sustine ca notarii publici nu pot fi asimilati cu functionarii publici
sau cu functionarii si ca raspunderea penala a liber-profesionistilor, cum
sunt, in opinia sa, si notarii publici, ar trebui sa fie reglementata special,
fara sa se recurga la asimilari fortate cu functionarii publici.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 145 si 147 din Codul penal nu
aduc atingere nici unei dispozitii si nici unui principiu din Constitutie.
Potrivit art. 3 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr.
36/1995, notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes
public si are statutul unei functii autonome, iar art. 4 din aceeasi lege
prevede ca actul indeplinit de notarul public, purtand sigiliul si semnatura
acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.
Din cuprinsul dispozitiilor art. 145 din Codul penal rezulta ca legiuitorul
stabileste intelesul termenului "public" si in raport cu
"serviciile de interes public". Intrucat Constitutia nu defineste
notiunile de functionar public si de functionar, ramane in sarcina
legiuitorului sa le defineasca, ceea ce Codul penal, care este o lege organica,
face prin dispozitiile art. 147. Tot legiuitorul stabileste si infractiunile
savarsite de functionari publici si functionari, cum sunt infractiunile de
serviciu sau falsul intelectual, savarsite de notarul public cu prilejul
intocmirii inscrisului oficial.
Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 147
din Codul penal Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii,
dintre care mentionam, cu privire la art. 145 din Codul penal, Decizia nr. 139
din 5 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
540 din 4 noiembrie 1999, iar cu privire la art. 147 din Codul penal, Decizia
nr. 257 din 20 septembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 842 din 28 decembrie 2001. Prin toate aceste decizii Curtea
Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 145 si 147 din Codul penal, pornind de la teza ca notiunile de functionar
public si functionar sunt de nivelul legii. In consecinta, legiuitorul este
singurul competent sa defineasca aceste notiuni si sa stabileasca infractiunile
care pot fi savarsite de functionari publici sau functionari.
Considerentele si solutiile adoptate prin deciziile citate isi pastreaza
valabilitatea si in prezenta cauza, neexistand elemente noi care sa determine
reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 si 147
din Codul penal, exceptie ridicata de Dumitru-Octavian Radulescu in Dosarul nr.
582/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 octombrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu