ORDIN Nr. 128
din 8 mai 2007
pentru aprobarea
reglementarii tehnice „Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii", indicativ NP 074-2007
ACT EMIS DE:
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 381 din 6 iunie 2007
In conformitate cu prevederile art.
38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind
măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul
standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la
serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale
Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană,
în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului
nr. 361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 17 din
20 decembrie 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală, Avizul nr.
9.070 din 19 decembrie 2006 al Inspectoratului de Stat în Construcţii, precum
şi Avizul nr. 20.204 din 19 decembrie 2006 al Asociaţiei de Standardizare din România,
ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ
privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii", indicativ NP
074-2007, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în
vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei pentru aprobarea reglementării
tehnice „Ghid privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor
geotehnice pentru construcţii", indicativ GT 035-2002, publicat în
Buletinul Construcţiilor nr. 13/2002, Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului
de fundare", indicativ NP 074-2002, publicat în Buletinul Construcţiilor
nr. 13/2002, precum şi orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor,
Anna Horvath, secretar de
stat
ANEXĂ
NORMATIV
privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
INDICATIV NP 074-2007
PARTEA I
Intocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii
CAPITOLUL 1
Generalităţi
1.1. Scop şi domeniu de aplicare
1.1.1. Partea I a prezentului
normativ stabileşte modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor
geotehnice pentru construcţii.
1.1.2. Documentaţiile geotehnice la care se referă
prezentul normativ pot fi întocmite pentru construcţii civile, industriale,
agrozootehnice, energetice, miniere, de telecomunicaţii, edilitare şi de
gospodărie comunală; pentru drumuri, sisteme rutiere aeroportuare, poduri,
tunele; pentru construcţii de căi ferate; pentru construcţii de porturi,
şantiere navale şi platforme marine; pentru construcţii şi amenajări
hidrotehnice; pentru îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru orice alte
categorii de construcţii.
1.1.3. Documentaţiile geotehnice reprezintă o
componentă distinctă a proiectului unei construcţii. Elaborarea documentaţiilor
geotehnice trebuie încredinţată unor specialişti, persoane juridice sau fizice, având calificarea
necesară şi experienţă în acest domeniu şi dispunând de o dotare tehnică
adecvată.
1.1.4. Documentaţiile geotehnice la care se referă
prezentul normativ pot fi întocmite atât pentru construcţii noi, cât şi pentru
construcţii existente, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire sau
autorizaţiei de desfiinţare, precum şi pentru toate fazele de proiectare
stabilite prin legislaţia în vigoare.
De asemenea, documentaţiile geotehnice se pot întocmi
şi pentru elaborarea expertizelor juridice, pentru studii de impact şi pentru
obţinerea avizelor de mediu.
1.1.5. Natura şi conţinutul
documentaţiilor geotehnice se diferenţiază în funcţie de faza de proiectare şi
de categoria geotehnică a lucrării. In anexa nr. 1.1 sunt date recomandări
privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadrează o lucrare.
1.1.6. In toate cazurile în
care, în concordanţă cu prevederile prezentului normativ, se impune verificarea
unei documentaţii geotehnice, verificarea va trebui efectuată de un verificator
de proiecte pentru domeniul Af.
CAPITOLUL 2
Documentaţiile geotehnice pentru construcţii
2.1. Avizul geotehnic preliminar
2.1.1. Obiectivul acestei documentaţii îl reprezintă
elaborarea unui aviz geotehnic pentru fazele preliminare de proiectare (studiul
de prefezabilitate şi/sau studiul de fezabilitate).
2.1.2. Avizul geotehnic
preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea
lucrărilor.
2.2. Studiul geotehnic
2.2.1. Studiul geotehnic reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru
proiectarea oricărei construcţii.
2.2.2. Studiul geotehnic face
parte din proiectul tehnic şi este prezentat în anexa la proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construire(PAC).
2.2.3. In anexa nr. I.2 se prezintă sintetic
condiţiile de elaborare şi verificare a studiului geotehnic (SG).
2.3. Studiul geotehnic de detaliu
2.3.1. Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează pentru faza de detalii de execuţie, în situaţiile în
care pentru proiectarea detaliilor de execuţie sunt necesare elemente
suplimentare faţă de cele furnizate de studiul geotehnic elaborat pentru faza
de proiect tehnic şi care a făcut parte şi din PAC.
2.4. Studiul
geotehnic pentru proiectul în fază unică 2.4.1.
In cazul în care proiectul se elaborează în fază unică (PFU), în locul fazelor PT şi DDE, prevederile de la pct. 2.2 şi 2.3 rămân
valabile şi pentru studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică (SGU).
2.5. Raportul de
monitorizare geotehnică a execuţiei
2.5.1. Monitorizarea geotehnică a execuţiei
lucrărilor urmăreşte să asigure că lucrările legate de teren sunt realizate în
conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacă se dovedeşte
necesar, adaptarea pe măsura avansării lucrărilor a detaliilor de execuţie, în
funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza
de construcţie.
2.5.2. Monitorizarea geotehnică a execuţiei poate fi
efectuată de elaboratorul studiului geotehnic, de unităţi autorizate sau de
specialişti atestaţi pentru domeniul Af - Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor
şi a masivelor de pământ.
2.5.3. Raportul de monitorizare geotehnică a
execuţiei cuprinde notele de sinteză a monitorizării geotehnice (în primul
rând, natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea cu
previziunile), precum şi note privind comportarea lucrării în curs de execuţie
şi a vecinătăţilor.
2.6. Expertiza
geotehnică
2.6.1. Obiectivul documentaţiei geotehnice, denumită expertiza
geotehnică (EG), îl reprezintă expertizarea unuia sau a mai multor elemente
geotehnice ale unei lucrări noi, în faza de proiectare ori în faza de execuţie,
sau a unei lucrări existente.
2.6.2. In cazul unei lucrări noi, expertiza
geotehnică poate expertiza studii geotehnice realizate în prealabil, cu
referire la lucrarea sau la partea din lucrare specificată prin temă.
2.6.3. In cazul unei lucrări existente, expertiza
geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie.
2.6.3.1. In cazul unei lucrări fără avarie,
obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui
element geotehnic specific al lucrării, cu luarea în considerare a studiilor
geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării, precum şi a
observaţiilor făcute pe parcursul execuţiei şi exploatării.
2.6.3.2. In cazul unei lucrări cu avarie, obiectivele
principale ale expertizei geotehnice le constituie investigarea cauzelor geotehnice
ale avariei constatate şi evaluarea remediilor ce trebuie avute în considerare.
2.6.4. Realizarea expertizei geotehnice se efectuează
de experţi în domeniul Af.
2.7. Corelarea
între documentaţiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrării
2.7.1. In figura 1 se prezintă schema clasificării,
succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii, în
funcţie de etapele de realizare a lucrării şi de obiectul documentaţiilor.

Fig. 1 Schema clasificării, succesiunii şi corelării documentaţiilor
geotehnice pentru construcţii
Legenda:
1) Documentaţie geotehnică pentru care este obligatorie
verificarea de către un verificator de proiecte atestat
în domeniul Af.
ANEXA Nr. I.1 la normativ
A 1. Categoriile geotehnice
A 1.1. In vederea stabilirii exigenţelor proiectării
geotehnice se introduc 3 categorii geotehnice: 1, 2 şi 3.
Incadrarea preliminară a unei lucrări în una dintre
categoriile geotehnice trebuie să se facă, în mod normal, înainte de
investigarea terenului de fundare. Această încadrare poate fi ulterior
schimbată. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază
a procesului de proiectare şi de execuţie.
Diferitele aspecte ale
proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă diferitelor
categorii geotehnice. Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în
concordanţă cu exigenţele categoriei celei mai ridicate.
Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economică sau
atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru.
A 1.2. Categoria geotehnică este asociată cu riscul
geotehnic. Acesta este redus în cadrul Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei
geotehnice 2 şi mare în cazul Categoriei geotehnice 3.
Incadrarea unei lucrări într-o categorie de risc
geotehnic sporit impune necesitatea realizării în condiţii de exigenţă
corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării
infrastructurii, folosind modele şi metode de calcul perfecţionate, spre a se
atinge un nivel de siguranţă necesar pentru rezistenţa, stabilitatea şi
condiţiile normale de exploatare a construcţiei, în raport cu terenul de
fundare.
Riscul geotehnic depinde de
două categorii de factori: pe de o parte, factorii legaţi de teren, dintre care
cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subterană, iar pe de altă
parte, factorii legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia.
A 1.2.1. Condiţiile de teren
In vederea definirii categoriei geotehnice, condiţiile
de teren se grupează în următoarele categorii:
a. Terenuri bune, conform tabelului A1
Tabelul A1
Nr. crt.
|
Tipul de teren
|
1.
|
Blocuri, bolovănişuri şi pietrişuri, conţinând mai puţin de 40%
nisip şi mai puţin de 30% argilă, în condiţiile unei stratificaţii practic
uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%)
|
2.
|
Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, îndesate, în
condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
|
3.
|
Pământuri fine cu plasticitate redusă (Ip<10%): nisipuri argiloase,
prafuri nisipoase şi prafuri, având e<0.7 şi Ic>0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
|
4.
|
Pământuri fine cu plasticitate medie (10%<Ip<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e<1.0 şi Ic>0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
|
5.
|
Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile nisipoase, argile
prăfoase şi argile, având e<1.1 şi Ic>0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
|
6.
|
Roci stâncoase şi semistâncoase, în condiţiile unei stratificaţii
practic uniforme şi orizontale
|
7.
|
Umpluturi compactate realizate conform unor documentaţii de
execuţie (caiete de sarcini) controlate calitativ de unităţi autorizate
|
8.
|
Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr. crt. 1÷6
|
NOTĂ:
Se exceptează de la încadrarea la pct. 4 şi 5
pământurile sensibile la umezire, identificate conform normativului P7-2000,
iar la pct. 5, pământurile argiloase cu umflări şi contracţii mari.
b. Terenuri medii, conform tabelului A2
Tabelul A2
Nr.
crt.
|
Tipul de teren
|
1.
|
Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri prăfoase, de îndesare
medie, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având
înclinarea mai mică de 10%)
|
2.
|
Pământuri fine cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase,
prafuri nisipoase şi prafuri, având e<0.7 şi 0.5<Ic<0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
|
3.
|
Pământuri fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri
nisipoase-argiloase, având e<1.0 şi 0.5<Ic>0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi
orizontale
|
4.
|
Pământuri fine cu plasticitate mare (Ip>20%): argile nisipoase, argile
prăfoase şi argile, având e<1.1 şi 0.5<Ic<0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi
orizontale
|
5.
|
Pământuri loessoide, aparţinând grupei A de pământuri sensibile
la umezire, definite conform normativului P7-92
|
6.
|
Umpluturi de provenienţă cunoscută, conţinând materii organice
sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani şi
necompactate iniţial
|
c. Terenuri dificile
In această categorie intră nisipurile afânate,
nisipurile saturate susceptibile de lichefiere sub acţiuni seismice,
pământurile fine cu consistenţă redusă (Ic<0.5), pământurile loessoide aparţinând grupei B de pământuri
sensibile la umezire, definite conform normativului P7-2000, pământurile
argiloase cu umflări şi contracţii mari, pământurile cu conţinut ridicat de
materii organice (peste 6%), terenurile în pantă cu potenţial de alunecare.
A.1.2.2. Apa subterană
Din punctul de vedere al prezenţei apei subterane pe
amplasament, în corelare cu soluţia de fundare, se disting 3 situaţii care
trebuie avute în vedere la definirea categoriei
geotehnice:
a) excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane, nu
sunt necesare epuismente;
b) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, se
prevăd lucrări normale de epuismente directe sau drenare, fără riscuri de
degradare a unor structuri alăturate;
c) excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, în
condiţii hidrogeologice excepţionale, impunând lucrări de epuismente cu
caracter excepţional.
A.1.2.3. Clasificarea construcţiilor după importanţă
In vederea definirii categoriei geotehnice se utilizează clasificarea construcţiilor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, anexa nr. 2, în 4 categorii de importanţă:
- excepţională;
- deosebită;
- normală;
- redusă.
A.1.2.4. Vecinătăţile
Categoria geotehnică depinde şi de modul în care
realizarea excavaţiilor, a epuismentelor şi a lucrărilor de infrastructură
aferente construcţiei care se proiectează poate afecta construcţiile şi
reţelele subterane aflate în vecinătate. Se pot distinge, din acest punct de
vedere, 3 situaţii:
a) risc inexistent sau
neglijabil al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate;
b) risc moderat al unor degradări ale construcţiilor
sau reţelelor învecinate;
c) risc major de degradări ale construcţiilor sau
reţelelor învecinate.
A.1.3. Stabilirea categoriei geotehnice
In tabelul A3 se prezintă 3 corelări între cei 4
factori detaliaţi la pct. 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4 în vederea definirii riscului
geotehnic.
Diferiţii factori se pot combina şi în alte moduri, în
afara situaţiilor ilustrate în tabel. De regulă factorul cel mai nefavorabil
dintre cei enumeraţi determină nivelul riscului geotehnic şi, în mod
corespunzător, încadrarea în categoria geotehnică cea mai mare.
Tabelul A3
Factorii de avut în vedere
|
Exemple de corelare
|
Exemplu 1
|
Punctaj
|
Exemplu 2
|
Punctaj
|
Exemplu 3
|
Punctaj
|
Condiţii de teren
|
Terenuri bune
|
2
|
Terenuri medii
|
3
|
Terenuri dificile
|
6
|
Apa subterană
|
Fără epuismente
|
1
|
Cu epuismente normale
|
2
|
Cu epuismente excepţionale
|
4
|
Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă
|
Redusă
|
2
|
Normală
|
3
|
Deosebit de excepţională
|
5
|
Vecinătăţi
|
Fără riscuri
|
1
|
Risc moderat
|
3
|
Risc major
|
4
|
Riscul geotehnic
|
Redus
|
6
|
Moderat
|
11
|
Mare
|
19
|
Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o categorie
geotehnică se recomandă folosirea următoarei metodologii:
• se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor
4 factori prevăzuţi în tabelul A3 un număr de puncte, specificat în dreptul
cazului respectiv;
• se însumează punctele corespunzătoare celor 4
factori;
• la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaugă puncte corespunzătoare zonei seismice, având
valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare a g definită în codul P100-1/2006,
astfel:
- două puncte pentru zonele cu ag > 0,24 g;
- un punct pentru zonele cu ag =
(0.16...0.20)g;
• încadrarea în categorii
geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în concordanţă cu tabelul
A4.
Tabelul A4
Nr. crt.
|
Riscul geotehnic
|
Categoria geotehnică
|
Tip
|
Limite punctaj
|
1.
|
Redus
|
6...9
|
1
|
2.
|
Moderat
|
10...14
|
2
|
3.
|
Major
|
15...21
|
3
|
A.1.4. Exigenţe în corelare cu
categoriile geotehnice
Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care
trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate sunt prezentate în
tabelul A5, corespunzător categoriilor geotehnice.
Tabelul A5
|
Categoriile geotehnice
|
Categoria geotehnică 1
|
Categoria geotehnică 2
|
Categoria geotehnică 3
|
Investigaţii geotehnice
|
Şanţuri, penetrări şi foraje de recunoaştere a terenului
|
Investigaţii de rutină cuprinzând şanţuri, penetrări, foraje,
încercări in laborator şi eventual pe teren
|
Investigaţiile menţionate la Categoria geotehnică 2 şi, în plus,
încercări cu caracter special în laborator si pe
teren
|
Metode de proiectare
|
Metode de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi proceduri
simplificate, de exemplu, utilizarea tabelelor cu presiuni convenţionale la
fundarea directă. Calculele de stabilitate şi de deformaţii pot să nu fie
necesare
|
Calcule de rutină pentru stabilitate/ capacitate portantă şi
deformaţii folosind metode uzuale recomandate în normele în vigoare
|
Calcule mai complexe, care pot să nu facă
parte din normele în vigoare
|
A.1.5. Corelarea între tipurile de lucrări şi
categoriile geotehnice Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici şi
relativ simple:
- pentru care este posibil să se admită că exigenţele
fundamentale vor fi satisfăcute folosindu-se experienţa dobândită şi
investigaţiile geotehnice calitative;
- pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt
neglijabile.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar
în condiţii de teren care, pe baza experienţei comparabile, sunt recunoscute ca
fiind suficient de favorabile, astfel încât să se poată utiliza metode de
rutină în proiectarea şi execuţia lucrărilor.
Metodele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar
dacă nu sunt excavaţii sub nivelul apei subterane.
Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de
lucrări şi fundaţii, fără riscuri majore sau condiţii de teren şi de solicitare
neobişnuite ori excepţional de dificile.
Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obţinerea de
date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura
satisfacerea cerinţelor fundamentale. In schimb, pot fi utilizate metode de
rutină pentru încercările de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi
execuţia lucrărilor.
Categoria geotehnică 3 cuprinde
obiecte care nu se încadrează în categoriile geotehnice 1 şi 2, reprezentate
prin lucrări foarte mari sau ieşite din comun şi prin structuri implicând
riscuri majore sau încărcări excepţional de severe, amplasate în condiţii de
teren dificile.
Proiectarea lucrărilor din Categoria geotehnică 3 se
bazează pe date geotehnice obţinute prin încercări de laborator şi de teren
realizate prin metodologii de rutină şi speciale şi pe metode perfecţionate de
calcul geotehnic.
Incadrarea în una dintre cele 3
categorii geotehnice se face, de comun acord, de către proiectantul structurii
şi specialistul geotehnician.
ANEXA Nr. I.2 la normativ
Documentaţia geotehnică SG: Studiu geotehnic
Nr. crt.
|
Etapele elaborării documentaţiei
|
Prestaţiile de efectuat şi documentele de furnizat
de către elaborator
|
Modalitatea
de verificare
|
1.
|
Analizarea cererii clientului
|
Analizarea documentelor furnizate de client
|
-
|
2.
|
Propunerea unui program de investigare a terenului de fundare
|
Efectuarea unei anchete asupra
vecinătăţilor
Efectuarea unei anchete documentare asupra cadrului
geotehnic
Definirea volumului investigării terenului de fundare,
necesară pentru studiul geotehnic pentru faza de proiect
tehnic, care va cuprinde, după caz:
• unul sau mai multe şanţuri de dezvelire a fundaţiilor
clădirilor învecinate;
• un şanţ geotehnic în amplasament sau un foraj executat cu
foreza manuală cu diametrul mic în vederea recunoaşterii stratificaţiei;
• un sondaj de penetrare dinamică cu penetrometrul dinamic uşor;
• foraje cu prelevare de probe, care se vor programa
şi executa conform prevederilor NP 074/2006 cu privire la
adâncimea zonei de prospectat şi, respectiv, numărul şi dispunerea în plan a
forajelor;
• sondaje de penetrare cu con, penetrare dinamică sau penetrare
dinamică standard.
In programul investigării terenului de fundare pentru SG se vor
include în mod obligatoriu:
|
-
|
Nr. crt.
|
Etapele elaborării documentaţiei
|
Prestaţiile de efectuat
şi documentele de furnizat
de către elaborator
|
Modalitatea
de verificare
|
3.
|
Elaborarea studiului geotehnic pentru faza de proiect tehnic
|
• încercări de laborator pentru determinarea valorilor parametrilor geotehnici, necesare în
calculele geotehnice: greutatea volumică, umiditatea, coeziunea şi unghiul de
frecare internă,modulul edometric M si modulul de deformatie liniară E etc
Studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic va cuprinde:
• date generale:
- denumirea obiectivului, adresa amplasamentului, clientul, date
de temă, lista documentelor furnizate de client;
- date privind morfologia şi topografia
terenului;
- date privind geologia zonei;
• sinteza informaţiilor obţinute din investigarea terenului:
- volumul de lucrări efectuate;
- metode şi utilaje folosite;
- stratificaţia pusă în evidenţă;
- nivelul apei subterane şi caracterul
acesteia (nivel liber sau subpresiune);
- caracteristici de agresivitate a apei subterane;
- rezultatele încercărilor în laborator şi pe teren;
- valorile parametrilor geotehnici pentru proiectare;
- caracteristici de permeabilitate;
- date seismice (încadrarea în prevederile codului P100 -
1/2006) şi în STAS 10111;
• încadrarea diferitelor lucrări în categoriile geotehnice
|
Este obligatorie
verificarea
documentaţiei
geotehnice de către un verificator
de proiecte atestat în domeniul Af.
|
4.
|
Elaborarea studiului geotehnic de detaliu sau a studiului
geotehnic pentru proiect în fază unică
|
Elementele specificate la p. 3 şi în plus:
• recomandări privitoare la:
- soluţii de fundare;
- adâncimea de fundare;
- presiunea convenţională de bază în cazul fundării directe şi
capacitatea portantă estimată a piloţilor în cazul fundării pe piloţi;
- masuri pentru asigurarea stabilităţii terenului (dacă este
cazul);
- soluţii privind îmbunătăţirea terenului (dacă este cazul)
|
Este obligatorie verificarea
documentaţiei
geotehnice de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af.
|
PARTEA a II-a
Principiile, exigenţele şi metodele investigării
terenului de fundare
CAPITOLUL 1
Generalităţi
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
1.1.1. Partea a II-a a
prezentului normativ stabileşte principiile investigării terenului de fundare,
exigenţele şi metodele uzuale pentru obţinerea datelor specifice necesare
proiectării şi executării fundaţiilor construcţiilor, precum şi a structurilor
care conlucrează direct cu terenul de fundare, constituit din pământuri sau din
roci stâncoase.
Prevederile acestei părţi servesc la efectuarea
investigării terenului de fundare pentru categoriile de construcţii specificate
la art. 1.1.2 din partea I.
Prevederile prezentului
normativ se utilizează şi în cazul proiectării lucrărilor de consolidare şi de
reabilitare a construcţiilor existente, al întocmirii proiectelor de
stabilizare a versanţilor potenţial instabili, precum şi al elaborării
planurilor de urbanism şi de sistematizare a teritoriului.
1.1.2. In cazul construcţiilor şi amenajărilor cu
caracter deosebit: construcţii social-culturale şi administrative monumentale,
construcţii hidrotehnice importante, centrale nuclearoelectrice, platforme de
foraj marin, poduri mari, autostrăzi, amenajări hidroameliorative complexe de
mare întindere, restaurări de
monumente istorice şi de arhitectură, investigarea terenului de fundare se va
face avându-se în vedere şi prevederile unor reglementar tehnice specifice.
1.1.3. Investigarea terenului
de fundare în cadru lucrărilor de expertizare şi de urmărire a comportări
construcţiilor se poate realiza pe baza unor metode speciale, bazate pe
principiile din prezentul normativ.
1.2. Scopul
investigării terenului de fundare
Investigarea terenului de
fundare are drept scop obţinerea datelor geotehnice, a elementelor geologice
hidrogeologice, seismice şi referitoare la antecedentele amplasamentului pentru
o descriere adecvată i proprietăţilor
esenţiale ale terenului şi pentru o estimare in domeniul de siguranţă a
valorilor parametrilor care vor 1 utilizaţi în proiectarea geotehnică şi în
execuţia construcţiei
Pe baza acestor date se definitivează condiţiile de
fundare şi de execuţie ale construcţiei, în corelare cu terenul de fundare.
1.3. Documente normative conexe 1.3.1. Reglementări tehnice:
- P7-2000: Normativ privind fundarea construcţiilor
pe pământuri sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare);
- NP 045-2000: Normativ pentru încercarea în teren a
piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii;
- P100-1/2006: Cod de proiectare seismică. Partea 1:
Prevederi de proiectare pentru clădiri;
- NE 0001-96: Cod de proiectare şi execuţie pentru
construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari;
- C249-92: Metodologie de
determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări
seismice.
CAPITOLUL 2
Principii de investigare a terenului de fundare
2.1. Cerinţe generale
2.1.1. Investigarea terenului de fundare se
realizează prin unităţi de profil, dotate corespunzător din punct de vedere
tehnic, sub conducerea unor specialişti cu pregătire tehnică adecvată.
2.1.2. Metodele de investigare şi de încercare pe
teren şi în laborator vor fi, de regulă, în concordanţă cu reglementările
tehnice recunoscute pe plan naţional şi/sau internaţional. Abaterile de la
reglementările naţionale, precum şi exigenţele suplimentare referitoare la
aceste metode vor fi precizate în documentaţia întocmită pentru investigarea
geotehnica respectivă.
2.1.3. Investigarea terenului
de fundare trebuie să ia în considerare exigenţele de execuţie şi de comportare
a construcţiei. Conţinutul acesteia poate fi revizuit în faza de elaborare, pe
măsură ce se obţin noi informaţii pe parcursul cercetării.
2.1.4. Investigarea terenului
de fundare trebuie să asigure cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale
terenului de funciare cel puţin în limita zonei de influenţă a construcţiei.
Zona de influenţă a construcţiei este volumul din teren
în care se resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc
fenomene care să influenţeze acea construcţie.
Extinderea în plan şi în adâncime a zonei de influenţă
depinde de tipul şi de dimensiunile construcţiei, de încărcările transmise şi
de caracteristicile terenului de fundare.
In cazul amplasamentelor situate în regiuni afectate de
fenomene de instabilitate (alunecări de teren, sufozie, carst etc), zona
cercetată se va extinde în mod corespunzător, pentru localizarea, precizarea
cauzelor şi a modului de manifestare a acestor procese.
In anexa nr. 11.1 se dau indicaţii pentru stabilirea
zonei investigate în terenul de fundare pentru construcţii de tip curent.
2.2. Fazele de
realizare a investigării terenului de fundare
2.2.1. Investigarea terenului de fundare se realizează, de regulă, în următoarele faze:
- investigarea preliminară;
- investigarea pentru proiectare;
- investigarea de control (de monitorizare geotehnica
a execuţiei).
Investigarea pentru proiectare, finalizată cu un studiu
geotehnic, este obligatorie pentru orice construcţie care se execută în baza
unui proiect.
Investigarea pentru proiectare poate fi completată, în
faza de elaborare a detaliilor de execuţie, cu o investigare corespunzătoare
unui studiu geotehnic de detaliu.
2.2.2. Investigarea
preliminară (finalizată, de regulă, printr-un aviz geotehnic preliminar) are
drept scop să ajute beneficiarul la evaluarea posibilităţii adaptării la
amplasament a proiectului construcţiei şi trebuie întreprinsă:
- pentru a aprecia dacă amplasamentul este în general favorabil;
- pentru a compara cu alte amplasamente, dacă este
cazul;
- pentru a estima modificările care pot fi provocate
pe amplasament de lucrările propuse;
- pentru a programa investigarea de proiectare şi de
control şi a determina extinderea zonelor de teren care pot avea o influenţă
semnificativă asupra comportării construcţiei preconizate sau pot fi
influenţate de aceasta;
- pentru a identifica posibile gropi de împrumut,
dacă este cazul.
Investigarea preliminară se realizează preponderent pe
baza lucrărilor de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului şi a unui
volum restrâns de lucrări de prospectare şi de încercări, care să permită
caracterizarea calitativă a condiţiilor geotehnice în zona de influenţă a
construcţiei preconizate.
2.2.3. Investigarea de proiectare se finalizează cu
un studiu geotehnic, reprezentând documentaţia geotehnica de bază pentru
proiectele de construcţii, şi trebuie întreprinsă:
- pentru a furniza informaţiile necesare unei
proiectări corespunzătoare şi economice a lucrărilor de construcţii permanente
şi temporare;
- pentru a furniza informaţiile necesare în vederea
stabilirii metodei de execuţie;
- pentru a identifica orice dificultăţi care ar putea
apărea pe parcursul execuţiei lucrărilor.
Următoarele elemente trebuie precizate prin
investigarea de proiectare a terenului de fundare:
a) succesiunea straturilor geologice care alcătuiesc
terenul de fundare;
b) parametrii fizici (pentru identificare şi
caracterizare) şi mecanici (de rezistenţă şi de deformabilitate) ai
straturilor;
c) distribuţia presiunii în pori în cuprinsul
profilului terenului (dacă este cazul);
d) condiţiile hidrogeologice şi permeabilitatea
straturilor;
e) stabilitatea generală şi locală a terenului;
f) prezenţa pământurilor sensibile la umezire, cu
umflări şi contracţii mari, sau lichefiabile;
g) prezenţa, în apropierea suprafeţei terenului, a
faliilor, golurilor carstice sau antropice ori a altor discontinuităţi;
h) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicităţii;
i) sensibilitatea la îngheţ şi adâncimea maximă de
îngheţ;
j) posibila agresivitate chimică a terenului şi a apei
subterane;
k) posibilităţile de îmbunătăţire a terenului;
l) încadrarea terenurilor în
categoriile prevăzute în reglementările tehnice privind lucrările de
terasamente;
m) identificarea posibilelor gropi de împrumut, dacă
este cazul;
n) prezenţa deşeurilor şi a altor materiale produse de
om.
Lucrările pe baza cărora se precizează aceste elemente
sunt indicate la pct. 2.3, iar metodele şi exigenţele de realizare a acestor
lucrări sunt detaliate în cap. 3 şi 4.
2.2.4. Investigarea de control se finalizează
printr-un raport de monitorizare geotehnica a execuţiei, în scopul asigurării
că lucrările de construcţie legate de terenul de fundare sunt realizate în
conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacă este necesar,
adaptarea detaliilor de execuţie pe măsura avansării lucrărilor, în funcţie de
condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea construcţiei în faza de execuţie.
Investigarea de control trebuie efectuată, în mod
normal, de elaboratorul studiului geotehnic, la comanda beneficiarului şi a
proiectantului lucrării.
2.3. Componentele
investigării terenului de fundare
2.3.1. Investigarea terenului de fundare se efectuează pe baza unei teme întocmite de proiectantul
construcţiei, care trebuie să cuprindă:
- precizarea zonei pentru care se realizează
investigarea;
- planul de ansamblu şi secţiuni ale construcţiilor
proiectate, cu indicarea principalelor elemente structurale, a construcţiilor
învecinate, a conductelor şi a instalaţiilor proiectate şi a celor situate în
zona învecinată;
- date generale asupra construcţiilor proiectate:
categorii de importanţă, clase de importanţă, caracteristici constructive, dimensiuni,
încărcări transmise terenului sau la cota zero, tasări şi deformaţii admisibile
din punct de vedere tehnologic şi al structurii de rezistenţă, diferite
variante de construcţie şi montaj tehnologic, date despre procesele tehnologice
care ar putea influenţa terenul de fundare (acţiuni dinamice, surse termice, de
umezire, de agresivitate chimică etc).
Pe baza temei, executantul investigării terenului de
fundare elaborează programul de investigare.
2.3.2. Investigarea terenului va cuprinde în mod obligatoriu următoarele categorii de lucrări:
- documentare şi recunoaşterea amplasamentului;
- prospectarea terenului de fundare;
- încercări în laboratorul geotehnic, pe probe
prelevate în cadrul lucrărilor de prospectare;
- prelucrarea şi prezentarea rezultatelor
observaţiilor şi a încercărilor, precum şi concluziile, în cadrul studiului
geotehnic.
In funcţie de particularităţile terenului de fundare şi
de tipul structurii, se pot include şi alte categorii de lucrări:
- încercări pe teren (in situ);
- încercări de laborator pe roci stâncoase;
- determinări chimice;
- cercetări hidrogeologice;
- dezveliri şi relevee la fundaţiile construcţiilor
alăturate.
Volumul lucrărilor din categoriile indicate mai sus şi
complexitatea metodelor utilizate depind de faza de realizare a investigării
(preliminară, pentru proiectare sau de control) şi de categoria geotehnică a
lucrării, stabilită în conformitate cu prevederile părţii I a prezentului normativ.
CAPITOLUL 3
Metode şi exigenţe în realizarea investigării
terenului de fundare
3.1. Documentare şi
recunoaşterea amplasamentului
3.1.1. Prin consultarea documentaţiilor specifice se
studiază şi se selectează informaţiile obţinute anterior din arhive, bănci de
date şi publicaţii, de exemplu:
- rapoarte geologice, studii geologico-tehnice şi
geotehnice, rapoarte de expertiză, lucrări de specialitate şi alte
documentaţii;
- hărţi topografice, geologice, geologico-tehnice
(inclusiv raionări geotehnice), aerofotograme;
- date regionale sau locale cu
privire la seismicitate şi adâncimea de îngheţ.
3.1.2. Prin recunoaşterea prealabilă a
amplasamentului se culeg informaţii generale asupra terenului din zona
respectivă, inclusiv asupra căilor de acces şi posibilităţilor de amplasare a
lucrărilor de prospectare.
Recunoaşterea prealabilă va fi completată, după caz, de
o cartare geologico-tehnică a amplasamentului, prin care se obţin date referitoare la elementele şi
fenomenele geologice care pot influenţa construcţia studiată, aşa cum se
recomandă în anexa nr. II.2.
Recunoaşterea amplasamentului va cuprinde o cercetare a
antecedentelor terenului şi a comportării construcţiilor existente în zonă,
după cum urmează:
- existenţa unor zone cu umpluturi, hrube, fundaţii
şi construcţii dezafectate, exploatări miniere, cariere etc;
- existenţa unor degradări (fisuri, tasări) ale
construcţiilor din zonă şi eventuala lor corelare cu evenimente naturale sau
antropice (seisme, inundaţii, lucrări de construcţii, avarii etc);
- variaţii importante ale nivelului apei subterane
sau alte surse de infiltraţii;
- apariţia unor fenomene locale de instabilitate a
terenului.
3.1.3. Pe baza informaţiilor obţinute prin documentare
şi prin recunoaşterea amplasamentului se elaborează programul lucrărilor de
investigare pe teren şi în laborator.
3.2. Prospectarea terenului
3.2.1. Prin prospectarea terenului de fundare se
obţin date privind stratificaţia terenului şi delimitarea diverselor straturi
interceptate, natura şi starea fizică a pământurilor şi a rocilor stâncoase în
starea lor naturală, se recoltează probe pentru încercările în laborator şi se
pot determina direct sau indirect (pe bază de corelaţii) valorile unor
parametri geotehnici.
3.2.2. Lucrările de prospectare se extind în plan şi
în adâncime, astfel încât să se obţină datele arătate la pct. 3.2.1 în întreaga
zonă de influenţă a construcţiei. In acest sens se va ţine seama de prevederile
pct. 2.1.4 şi de recomandările din anexa nr. 11.1.
3.2.3. Lucrările de prospectare a terenului vor
cuprinde minimum un foraj geotehnic sau un sondaj deschis (şanţ, puţ) din care
se recoltează probe tulburate şi netulburate de pământ ori de rocă stâncoasă pe
întreaga adâncime a zonei de influenţă a construcţiei.
Observaţii:
1. In pământurile nisipoase, din cauza
imposibilităţii practice de prelevare a probelor netulburate, se vor efectua
penetrări pentru determinarea stării de îndesare.
2. In pământurile sensibile la umezire (PSU), probele netulburate se vor
preleva din foraje cu dispozitive speciale, care să
asigure nederanjarea structurii, sau prin decupare manuală, în sondaje
deschise.
3. In pământurile fine şi în special în cele cu
consistenţă scăzută, probele netulburate se vor recolta în ştuţuri cu pereţi
subţiri, fiind recomandată utilizarea dispozitivelor de
prelevare cu piston.
3.2.4. In funcţie de tipul de pământ sau de rocă
cercetat şi de categoria geotehnică a lucrării, forajele sau sondajele deschise
se pot completa cu lucrări de prospectare realizate prin:
a) sondaje de penetrare:
- penetrare standard (Standard Penetration Test -
SPT)*);
- penetrare cu con (Cone Penetration Test - CPT) şi
penetrare cu con cu măsurarea presiunii în pori (Piezocone Test - CPTU);
- penetrarea dinamică (Dinamic Probing - DP);
b) sondaje cu determinări
presiometrice (Pressuremeter Test - PMT);
c) sondaje cu dilatometrul plat (Flat Dilatometer Test
- DMT);
d) sondaje cu aparatul de forfecare cu palete (Field
Vane Test - FVT);
e) încercări cu placa (Plate Loading Test - PLT);
f) sondaje cu încercări
dilatometrice în roci (Rock Dilatometer Test - RDT);
g) sondaje seismice (procedeele Cross-hole, Down-hole,
Up-hole) pentru determinarea vitezei de propagare a undelor de forfecare vs;
h) alte categorii de metode geofizice (electrometrice,
radiometrice, gravimetrice etc).
*) In paranteză se indică denumirea şi acronimul
utilizate în reglementările tehnice internaţionale.
In anexa nr. II.3 se indică
metodele de prospectare recomandate, în funcţie de tipul de teren care apare în
cuprinsul zonei de influenţă a construcţiei şi de categoria geotehnică.
3.2.5. Numărul, tipul şi dispunerea în plan a
lucrărilor de prospectare se stabilesc de executantul investigării geotehnice,
în funcţie de configuraţia amplasamentului, formaţiunea morfologică, gradul de
cunoaştere a zonei (din cercetările anterioare), caracteristicile şi amplasarea
construcţiilor în zona investigată şi de categoria geotehnică.
Numărul minim al sondajelor pe un amplasament
investigat va fi:
- pentru categoria geotehnică 1 ................ un sondaj;
- pentru categoria geotehnică 2 ............ două
sondaje;
- pentru categoria geotehnică 3 ................ trei
sondaje,
ţinându-se seama şi de cerinţa de la pct. 3.2.3 de a se
executa cel puţin un foraj sau un sondaj deschis din care se recoltează probe
tulburate şi netulburate pe întreaga adâncime a zonei de influenţă a
construcţiei.
Sondajele se amplasează, de preferinţă, în puncte şi pe
axe caracteristice, numărul iniţial stabilit putând fi redus sau sporit în
funcţie de rezultatele obţinute în cursul cercetărilor.
In cazul investigării unei zone în care amplasamentul
construcţiei se alege pe baza celor mai favorabile condiţii de fundare,
sondajele se dispun, în funcţie de natura şi uniformitatea stratificaţiei, de importanţa
şi de particularităţile construcţiei şi de faza de proiectare, în nodurile unei
reţele ortogonale cu latura ochiurilor cuprinsă între 20 şi 300 m.
3.3. Incercări în
laboratorul geotehnic
3.3.1. Probele tulburate şi netulburate de pământ se
analizează în laboratorul geotehnic pentru determinarea parametrilor fizici
(necesari identificării, caracterizării generale şi clasificării pământului) şi
a parametrilor mecanici (necesari calculelor de deformaţii, rezistenţă şi
stabilitate). In situaţii speciale se pot efectua şi analize mineralogice ale
pământurilor.
Parametrii mecanici ai pământurilor trebuie determinaţi
corespunzător cu tipul de solicitare indusă în teren de către construcţie.
3.3.2. In anexa nr. II.4 se dau indicaţii privind
minimul de încercări în laboratorul geotehnic, pentru principalele categorii de
pământuri.
3.4. Incercări pe
teren
3.4.1. Incercările pe teren se execută, de regulă, pe
amplasamentul construcţiei proiectate pentru determinarea în condiţii naturale
şi/sau la scară mare a unor parametri mecanici ai diferitelor straturi ori
pentru precizarea modului de conlucrare între teren şi elemente din sistemul de
fundare.
In cadrul lucrărilor de investigare a terenului de
fundare se pot realiza, în funcţie de caracteristicile lucrării, şi încercări
pe teren, de exemplu:
- încărcări pe piloţi şi pe barete de probă;
- încercări pe fundaţii de probă şi în incinte
experimentale de inundare, în cazul pământurilor sensibile la umezire (PSU);
- încercări de forfecare şi de compresibilitate la
scară mare pe pământuri grosiere şi foarte grosiere şi pe roci stâncoase;
- piste de compactare experimentală;
- poligoane de impermeabilizări şi de consolidări
prin injecţie sau prin tratamente speciale;
- poligoane de încercare pe terenuri îmbunătăţite
prin diferite procedee.
3.4.2. Definitivarea programelor şi efectuarea
încercărilor pe teren se realizează numai după determinarea principalelor
caracteristici ale terenului pe baza lucrărilor de prospectare şi a
încercărilor de laborator.
3.5. Incercări în
laborator pe roci stâncoase
3.5.1. Când prezenţa rocilor stâncoase în cuprinsul
zonei de influenţă a construcţiei are un rol semnificativ în comportarea
acesteia, sunt necesare precizarea naturii petrografice, mineralogice şi
chimice a rocilor şi realizarea unor încercări pentru determinarea parametrilor
fizico-mecanici.
3.5.2. In lipsa unor reglementări naţionale pentru
încercarea rocilor stâncoase ca elemente ale terenului de fundare, se pot
utiliza prescripţii naţionale pentru încercarea materialelor de construcţie şi
recomandări cu caracter internaţional pentru determinarea în laborator a
următorilor parametri:
- umiditatea;
- densitatea şi porozitatea;
- rezistenţa şi deformabilitatea la compresiune
monoaxială;
- rezistenţa la forfecare directă;
- parametrii de rezistenţă şi
deformabilitatea la compresiune triaxială;
- parametrii dinamici: viteza de propagare a undelor
de forfecare, modulul de deformaţie transversală şi fracţiunea din amortizarea
critică;
- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ.
3.6. Determinări
chimice
3.6.1. Determinările chimice se efectuează pentru
caracterizarea şi clasificarea unor categorii de pământuri şi pentru
determinarea efectului chimismului pământului şi al apei subterane asupra betonului,
metalelor, precum şi asupra pământului propriu-zis.
3.6.2. Pentru identificarea şi clasificarea
pământurilor marnoase se fac determinări ale conţinutului de carbonat de
calciu, iar pentru pământurile cu conţinut de materii organice se determină acest
conţinut.
3.6.3. Pentru precizarea efectului
chimismului pământului (pe probe de extract apos) şi al apei subterane asupra
materialelor de construcţie, precum şi asupra pământului propriu-zis se
efectuează, de regulă, determinări referitoare la:
- concentraţia în ioni de hidrogen (pH);
- conţinut în CO2 liber;
- conţinut în săruri de amoniu (NH4);
- conţinut în sulfaţi (SO4);
- conţinut în magneziu;
- conţinut în carbonaţi (HCO3);
- duritate temporară;
- conţinut în oxizi alcalini (OH);
- conţinut total de săruri.
3.7. Cercetări hidrogeologice
Cercetările legate de prezenţa apei subterane se
dezvoltă în cadrul investigărilor geotehnice în măsura în care apa subterană influenţează
construcţia proiectată sau terenul din zona de influenţă a construcţiei.
In funcţie de situaţia concretă, se pot întreprinde
următoarele lucrări:
- cartări hidrogeologice în zona adiacentă
amplasamentului;
- măsurători privind nivelul apei subterane, direcţia
de curgere şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
- testări (pompări şi turnări) executate în foraje,
pentru determinarea coeficientului de permeabilitate;
- măsurători în piezometre ale presiunii apei din
porii pământului.
CAPITOLUL 4
Prezentarea rezultatelor investigării terenului de
fundare
4.1. Elemente generale
4.1.1. Investigarea
preliminară a terenului de fundare se finalizează, de regulă, cu un aviz
geotehnic preliminar care va cuprinde, în măsura în care s-au putut obţine în
această fază de investigare, elemente din cele arătate la pct. 4.2.
Avizul geotehnic preliminar nu
se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetării geotehnice
pentru proiectare.
4.1.2. Investigarea de proiectare a terenului de
fundare se finalizează printr-un studiu geotehnic care, în mod normal, este
constituit din două părţi:
- prezentarea informaţiilor geotehnice disponibile,
incluzând caracteristicile geologice, hidrogeologice şi seismice ale
amplasamentului, precum şi date relevante privind construcţia;
- evaluarea geotehnică a acestor informaţii,
incluzând concluzii şi recomandări.
Componentele celor două părţi ale studiului geotehnic
sunt detaliate la pct. 4.2.
4.1.3. Investigarea de control se efectuează în faza
de execuţie a lucrării şi se finalizează printr-un proces-verbal de recepţie a
terenului de fundare sau printr-un raport de monitorizare geotehnică a
execuţiei.
Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei
cuprinde, de regulă:
- note privind natura şi caracteristicile terenurilor
întâlnite în timpul execuţiei şi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic;
- dispoziţii de şantier privind modificarea unor
soluţii geotehnice, rapoarte de neconformitate a unor lucrări geotehnice
executate, dispoziţii de sistare şi de reluare, după remediere, a unor lucrări
geotehnice;
- note privind comportarea
lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţilor, în raport cu terenul de
fundare.
4.2. Componentele studiului geotehnic
4.2.1. Partea din studiul geotehnic care se referă la
prezentarea informaţiilor va cuprinde:
a) date generale:
- denumirea obiectivului,
adresa amplasamentului (poziţionarea pe planul de situaţie), clientul, faza şi
scopul cercetării, date de temă, lista documentelor tehnice furnizate de client
(sau proiectant);
- numele, adresa şi calitatea tuturor unităţilor care
au participat la efectuarea cercetării terenului de fundare;
- caracteristicile topografice, geomorfologice,
hidrologice şi seismice ale amplasamentului;
b) încadrarea prealabilă a lucrării într-o anumită
categorie geotehnică;
c) sinteza informaţiilor obţinute din investigarea terenului de fundare:
- volumul de lucrări realizate;
- metodele, utilajele şi aparatura folosite;
- datele calendaristice între care s-au efectuat
lucrările de teren şi de laborator;
- metodele folosite pentru recoltarea, transportul şi depozitarea probelor;
- informaţiile obţinute în faza de documentare şi de
recunoaştere a amplasamentului, cantitatea şi calitatea datelor preexistente
privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare;
- stratificaţia pusă în evidenţă;
- nivelul apei subterane şi caracterul stratului
acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
- caracteristicile de agresivitate ale apei subterane
şi, eventual, ale unor straturi de pământ;
- eventuala existenţă a unor presiuni excedentare ale
apei în porii pământului (faţă de presiunea hidrostatică);
- rezultatele încercărilor în laborator şi pe teren;
- fişe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj
deschis, cuprinzând: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice
ale încercărilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrărilor standard -
SPT (dacă este cazul), nivelurile de apariţie şi de stabilizare ale apei
subterane (a se vedea modelul din anexa nr. II.5);
- releveele sondajelor deschise şi eventuale relevee
ale fundaţiilor construcţiilor învecinate;
- diagrame, grafice şi tabele cuprinzând rezultatele
lucrărilor experimentale;
- buletine sau centralizatoare pentru analizele
chimice;
- planuri de situaţie cu amplasarea lucrărilor de
investigare, hărţi cu particularităţile geologico-tehnice, geotehnice,
geofizice şi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse
(dacă este cazul);
- secţiuni geologice, geotehnice, geofizice,
hidrogeologice, bloc-diagrame;
- alte date rezultate din lucrările întreprinse.
Observaţii:
Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea
tuturor datelor obţinute în timpul încercărilor şi toate elementele necesare
verificării calculelor care au condus la rezultatele încercărilor respective se
păstrează, de regulă, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor
fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia.
4.2.2. Partea din studiul geotehnic care se referă la
evaluarea informaţiei geotehnice va cuprinde:
a) încadrarea definitivă a lucrării într-o anumită
categorie geotehnică sau a părţilor din lucrare în diferite categorii
geotehnice;
b) analiza şi interpretarea datelor lucrărilor de
teren şi de laborator şi a rezultatelor încercărilor, având în vedere metodele
de prelevare, transport şi depozitare a probelor, precum şi caracteristicile
aparaturii şi ale metodelor de încercare.
Dacă unele rezultate sunt eronate, nerelevante,
insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie menţionat şi comentat în
concordanţă; dacă este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unor
lucrări suplimentare;
c) secţiuni (profile) caracteristice ale terenului,
cu delimitarea diferitelor formaţiuni (straturi) pentru care se stabilesc
valorile caracteristice şi valorile de calcul ale principalilor parametri
geotehnici.
Se va preciza modul de determinare a valorilor
caracteristice şi de calcul ale valorilor, ponderile acordate diferitelor
grupuri de valori (determinate prin încercări în laborator sau in situ, preluate din bănci de date etc.) şi
dispersia acestor valori;
d) evaluarea stabilităţii generale şi locale a
terenului pe amplasament;
e) amplasamentul construcţiei şi sistemele
constructive recomandabile, determinate de condiţiile geotehnice,
hidrogeologice şi seismice;
f) adâncimea şi sistemul de fundare recomandabile;
g) evaluarea presiunii convenţionale de bază şi a
capacităţii portante (în cazul fundării directe), precum şi a capacităţii
portante estimate a piloţilor sau a baretelor (în cazul fundării indirecte);
h) calcule de tasări probabile, presiuni critice,
verificări ale stabilităţii taluzurilor excavaţiilor etc;
i) soluţii de îmbunătăţire a terenului (dacă este
cazul);
j) măsuri în cazul fundării pe pământuri cu
caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflări şi contracţii mari,
lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la îngheţ, agresive faţă de
construcţii (dacă este cazul);
k) măsuri speciale pentru prevenirea producerii
degradărilor în construcţiile existente, învecinate celei proiectate (dacă este
cazul);
l) încadrarea terenurilor în
categoriile prevăzute de reglementările referitoare la lucrările de
terasamente;
m) poziţia gropilor de împrumut şi volumele disponibile
(dacă este cazul);
n) recomandări privind tehnologiile de execuţie a
lucrărilor de fundare;
o) măsuri privind protejarea construcţiei împotriva
infiltraţiilor apei subterane şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru
prevenirea antrenării hidrodinamice din teren;
p) măsuri pentru protecţia primară a betonului din
fundaţii.
CAPITOLUL 5
Investigarea terenului de fundare pentru proiectarea lucrărilor de consolidare sau de reabilitare
a construcţiilor existente
5.1. Investigarea terenului de fundare pentru
proiectele de consolidare a construcţiilor existente şi de reabilitare a
construcţiilor, cu modificări structurale sau de încărcare, va conţine în mod
obligatoriu lucrări de documentare şi recunoaştere, precum şi, în funcţie de necesităţi, lucrări de
prospectare şi de încercări din categoriile arătate la pct. 2.3.2.
5.2. Lucrările de documentare şi de recunoaştere vor
urmări, în afara culegerii informaţiilor generale privind condiţiile
geomorfologice, geotehnice şi hidrogeologice ale amplasamentului, obţinerea de
date cu privire la:
- proiectul construcţiei iniţiale şi detalierea
sistemului de fundare, precum şi datele investigării iniţiale a terenului de
fundare (dacă sunt disponibile);
- documente întocmite în faza de execuţie a lucrărilor
de fundare, referitoare la: recepţia săpăturilor de fundare, lucrări ascunse,
lucrări de îmbunătăţire a terenului etc;
- comportarea construcţiei în
timp şi în special evoluţia tasărilor;
- modificări structurale, excavaţii în apropierea
construcţiei, existenţa unor supraîncărcări locale;
- efectul seismelor majore asupra construcţiei şi a
terenului adiacent;
- producerea unor fenomene
care au afectat terenul de fundare sau structura construcţiei (inundări,
incendii etc).
5.3. Lucrările de prospectare şi de încercări vor
cuprinde, după caz:
- cel puţin un sondaj deschis sau un foraj cu
recoltare de probe de pământ până la limita zonei de influenţă a construcţiei,
în cazul în care terenul de fundare nu este cunoscut;
- dezveliri la fundaţiile construcţiei cercetate,
precum şi ale fundaţiilor structurilor învecinate (dacă acestea vor fi
influenţate de lucrările de consolidare);
- sondaje deschise, foraje sau alte lucrări de
prospectare în zonele în care există posibilitatea ca terenul de fundare să fi
provocat degradări ale construcţiei actuale.
In cazul terenurilor de fundare constituite din
pământuri sensibile la umezire (PSU), foarte compresibile, antrenabile (sufozionabile) etc, se vor
efectua noi lucrări de prospectare şi de determinare a proprietăţilor
pământurilor (corespunzătoare stării acestora în perioada efectuării
cercetării) până la limita zonei de influenţă a construcţiei în formă
modificată (consolidată sau extinsă).
ANEXA Nr. II. 1 la normativ
INDICAŢII
pentru determinarea zonei investigate în terenul de
fundare, pentru construcţii de tip curent
A1. Pentru construcţii care transmit terenului
încărcări predominant verticale, realizate în excavaţii cu adâncime D =< 5
m:
a) extinderea minimă în plan va fi cea delimitată de
conturul exterior al construcţiei;
b) adâncimea minimă a zonei investigate se poate
stabili la nivelul la care se îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- efortul unitar vertical datorat construcţiei devine
mai mic decât 10% din valoarea efortului efectiv datorat greutăţii proprii a
straturilor (presiunea geologică);
- contribuţia tasării straturilor situate sub acest
nivel va fi mai mică decât 10% din tasarea calculată pentru straturile situate
deasupra.
In tabelul nr. 11.1.1 se fac recomandări privind
adâncimea minimă a zonei investigate, pentru diferite tipuri de fundaţii,
ţinându-se seama de dimensiunile prezumate ale acestora.
A2. In cazul unor amplasamente situate pe terenuri în
pantă având diferenţa de nivel între partea superioară şi baza egală cu D şi în
cazul unor excavaţii cu adâncimea D > 5 m:
a) extinderea minimă în plan a zonei investigate în
afara amplasamentului va fi egală cu 1,5D - de la limita nivelului superior şi
egală cu D - de la bază;
b) adâncimea minimă a zonei investigate va fi egală cu
2D - măsurată de la nivelul superior al terenului, dar nu mai mică de 5 m sub
cota minimă a suprafeţei potenţiale de alunecare.
A3. In cazul unor excavaţii sub nivelul apei subterane
sau când sunt prevăzute lucrări de epuismente, adâncimea zonei investigate se
stabileşte în funcţie de condiţiile hidrogeologice locale, pentru a determina
poziţia şi presiunea straturilor acvifere care condiţionează aceste lucrări.
Tabelul nr. 11.1.1
Felul fundaţiei
|
Adâncimea minimă a zonei investigate sub talpa fundaţiei
|
Fundaţii izolate sau tălpi continue
|
De 3 ori lăţimea tălpii, dar nu mai puţin de 6 m
|
Fundaţii ale căror efecte se influenţează reciproc în adâncime
|
Lăţimea totală a grupului de fundaţii care se influenţează
|
Radiere
|
Lăţimea radierului
|
Fundaţii pe piloţi sau barete
|
Lăţimea dreptunghiului în care se înscrie grupul de piloţi la
nivelul bazei acestora, dar nu mai mică decât de 5 ori diametrul (sau
lăţimea) bazei pilotului sau a baretei
|
Observaţii:
1. In cazul apariţiei în cuprinsul adâncimii
menţionate în tabel a unor straturi alcătuite din roci stâncoase, investigarea
poate fi oprită la nivelul limitei superioare a acestora, dacă există
certitudinea continuităţii acestor straturi în adâncime.
2. In cazul pământurilor macroporice sensibile la
umezire, investigarea geotehnică se dezoltă pe întreaga grosime a acestor
straturi, dacă nu se dispune de cercetări anterioare recente, efectuate în apropierea amplasamentului.
3. In cazul fundaţiilor pe piloţi sau pe barete,
adâncimea zonei investigate se măsoară de la nivelul mediu al bazei piloţilor
sau a baretelor.
ANEXA Nr. 11.2 la normativ
CONŢINUTUL ORIENTATIV
al cartării geologico-tehniceîn cadrul studiului
geotehnic pe amplasamentul unor lucrări de construcţii
B1. Prin cartarea geologico-tehnică a zonei
amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la:
- stratigrafie şi tectonică;
- fenomene fizico-geologice;
- morfometrie şi geomorfologie;
- gropi de împrumut pentru lucrările de terasamente.
B2. Datele stratigrafice şi tectonice se obţin prin:
- identificarea punctelor de afloriment;
- cercetarea diferitelor formaţiuni, orizonturi şi
niveluri litostratigrafice, precum şi stabilirea direcţiei şi înclinării
straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor şi a gradului de alterare;
- corelarea observaţiilor efectuate;
- colectarea probelor pentru analize de laborator.
In cazul amplasamentelor în
care fundamentul geologic este situat la adâncimi mai mari decât zona de
influenţă a construcţiei proiectate, se apreciază, de la caz la caz,
oportunitatea cercetărilor referitoare la litostratigrafie, tectonică şi altele
similare.
B3. Fenomenele fizico-geologice
se identifică prin observaţii şi cu ajutorul planului de situaţie,
delimitându-se:
- zonele de alunecări (clasificate după origine şi
activitate);
- eroziunile de adâncime şi de suprafaţă;
- crovurile, dolinele etc.
B4. Elementele morfometrice
(pante, denivelări) şi geomorfologice (câmp, terase, versanţi, lunci, conuri de
dejecţie etc.) se determină şi se delimitează pe planuri de situaţie, în
corelare cu situaţia geologică observată în deschideri.
ANEXA Nr. II.3 la normativ
METODE RECOMANDATE
pentru prospectarea terenului de fundare
C1. In afara lucrărilor de foraje sau de sondaje
deschise, cu prelevare de probe, care sunt obligatorii pentru orice investigare
a terenului de fundare, se recomandă utilizarea uneia sau a mai multor metode
de prospectare indicate în tabelul nr. II.3.1. Metodele recomandate pentru
categoria geotehnică 3 se utilizează, în cazul cercetărilor pentru această
categorie, împreună cu metodele indicate pentru categoria geotehnică 2.
C2. Pe amplasamentele situate în
zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraţiei pentru proiectare ag = 0,16 g,
conform Codului P100-1/2006, se recomandă, pentru categoria geotehnică 2 şi mai
ales pentru categoria geotehnică 3, determinarea vitezei de propagare a undelor
seismice de forfecare vs prin sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) până la
adâncimi corespunzătoare limitei zonei de influenţă a construcţiei, dar nu mai
mici de 30 m.
Tabelul nr. 11.3.1
Tipul de teren
|
Lucrări recomandate
|
Categoria geotehnică 2
|
Categoria geotehnică 3
|
Nisipuri şi nisipuri cu pietriş
|
SPT
DP
DMT
|
CPT
PMT
PLT
|
Pământuri fine de consistenţă ridicată (Ic > 0,5)
|
SPT
DP
DMT
|
CPT
CPTU
PMT
PLT
|
Pământuri fine de consistenţă scăzută (Ic < 0,5) şi cu conţinut de
materii organice mai mare de 6%
|
SPT
CPT
DMT
FVT
|
CPTU
PMT
PLT
|
Pământuri sensibile la umezire (PSU)
|
|
PLT - în
sondaj deschis,
cu inundare
|
Roci stâncoase
|
|
RDT
|
Legendă:
SPT - penetrare standard
DP - penetrare dinamică
CPT - penetrare cu con
CPTU - penetrare cu con cu măsurarea presiunii în pori
PMT - determinări presiometrice
(Menard şi altele)
DMT - sondaje cu dilatometrul plat
(Marchetti)
FVT - sondaje cu aparatul de
forfecare cu palete
PLT - încercări cu placa
RDT - încercări dilatometrice în
roci stâncoase
|
|
|
ANEXA Nr. II.4 la normativ
INDICAŢII
privind minimul de încercări în laboratorul
geotehnic
Categoria de pământ (SR EN ISO
14688-2:2006)
|
Parametri geotehnici de determinat
|
Categoria geotehnică 1
|
Categoria geotehnică 2
|
Categoria geotehnică 3
|
Pământuri foarte grosiere şi grosiere, exceptând nisipurile
|
- granulozitate
|
- granulozitate
- umiditate
|
- granulozitate
- umiditate
- greutate specifică
- compoziţie mineralogică şi grad de alterare1'
- parametrii rezistenţei la forfecare1)
|
Nisipuri
|
- granulozitate
|
- granulozitate
- umiditate
- caracteristici de compactare (Proctor)1)
- coeficientul de permeabilitate1)
|
- granulozitate
- umiditate
- caracteristicile de compactare (Proctor)1)
- greutate specifică
- coeficientul de permeabilitate
- greutatea volumică
- grad de îndesare
- parametrii rezistenţei la forfecare pe probe aduse la
porozitatea naturală1)
- rezistenţa la lichefiere2)
- modulul dinamic de deformaţie
transversală, G şi fracţiunea din amortizarea critică, D4)
|
Pământuri fine
|
- granulozitate
- greutate volumică
- umiditate
- limite de plasticitate
|
Aceleaşi ca la categoria
geotehnică 1 şi în mod
suplimentar:
- modulul de deformaţie
|
Aceleaşi ca la categoria
geotehnică 2 şi în mod
suplimentar:
- greutate specifică
|
Categoria
de pământ (SR EN ISO 14688-2:2006)
|
Parametri geotehnici de determinat
|
Categoria geotehnică 1
|
Categoria geotehnică 2
|
Categoria geotehnică 3
|
|
|
edometric
- parametrii rezistenţei la forfecare
- caracteristicile
de compactare (Proctor)1)
- coeficientul de permeabilitate1)
|
- presiunea de preconsolidare
- coeficientul de consolidare primară
- parametrii rezistenţei la forfecare exprimaţi în funcţie de
eforturile efective şi de eforturile totale
- coeficientul presiunii în stare de repaus3)
- modulul dinamic de deformaţie
transversală, G şi fracţiunea din amortizarea critică, D4)
|
Pământuri cu conţinut în carbonat (marnoase)
|
Aceleaşi ca la pământurile fine
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar: - conţinut
în CaCO3
|
Aceleaşi ca la pământurile coezive şi în mod suplimentar:
- conţinutul în CaCO3
- umflare liberă5)
- presiune de umflare5)
|
Pământuri sensibile la umezire (PSU)
|
Aceleaşi ca la pământurile
fine şi în mod suplimentar:
- încercări în edometru pe
probe la umiditatea
naturală şi inundate
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- încercări în edometru pe probe la umiditatea naturală şi
inundate
- parametrii rezistenţei la forfecare pe probe inundate
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- încercări în edometru pe probe la
umiditatea naturală şi inundate
- parametrii rezistenţei la forfecare pe probe inundate
- încercări în triaxial cu umezire şi drum
de efort Impus1)
|
Pământuri cu umflări
şi contracţii mari (PUCM)
|
Aceleaşi ca la pământurile fine
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- umflare liberă
- limita de contracţie
- presiunea de umflare
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- umflarea liberă
- limita de contracţie
- presiunea de umflare
- căldura maximă de umezire
- curba de contracţie
|
Pământuri cu conţinut ridicat de materii organice (peste 6%) şi
consistenţă scăzută (Ic < 0,5)
|
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- conţinut în materii organice
- coeficientul de consolidare primară
|
Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar:
- conţinut în materii organice
- indicele de compresiune
- coeficientul de consolidare secundară
|
1) Incercări care se
execută în anumite situaţii, cerute de specificul construcţiei.
2) Numai pentru
nisipuri fine şi nisipuri prăfoase saturate, situate în suprafaţa terenului, pe
amplasamente cuprinse în zonele seismice având ag = 0,16 g (conform Codului P100-1:2006).
3) In cazul
lucrărilor de susţinere a săpăturilor cu adâncimea D > 5 m.
4) Numai pe
amplasamente situate în zonele seismice având ag >= 0,16 g
(conform Codului P100-1:2006).
5) Când apare
posibilă decopertarea straturilor cu conţinut în carbonat (marnoase).
ANEXĂ BIBLIOGRAFICĂ
Documente normative de referinţă:
STAS 1242/3-87: Teren de
fundare. Cercetarea prin sondaje deschise executate în pământuri
STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetări geotehnice
prin foraje executate în pământuri
STAS 3950-81: Geotehnică. Terminologie. Simboluri şi
unităţi de măsură
STAS 6054-77: Teren de fundare.
Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României
SR EN ISO 14688-1:2004. Cercetări şi încercări
geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO 14688-2:2005. Cercetări şi încercări
geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
SR EN ISO 22476-2:2006. Cercetări şi încercări
geotehnice. Incercări pe teren. Partea 2: Incercare de penetrare dinamică
SR EN ISO 22476-3:2006. Cercetări şi încercări
geotehnice. Incercări pe teren. Partea 3: Incercare de penetrare standard
ANEXA Nr. II.5
Data începerii sondajului .............................
Data terminării sondajului ...........................
Unitatea executantă ....................................
Amplasament
.............................................
Contract
nr.................................................
FIŞA SINTETICĂ A SONDAJULUI GEOTEHNIC Nr.......

NOTĂ:
In funcţie de necesitatea
studiului geotehnic, se completează coloanele corespunzătoare altor tipuri de
determinări şi se fac precizări în coloana „Observaţii", In coloana 7 se
recomandă utilizarea unor semne convenţionale pentru tipul probelor prelevate
(aceste semne trebuie explicitate).
Intocmit,
...........................
Verificat,
...........................