Decizia Nr.27 din 21.05.2020

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2), precum şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu prevederile art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei,în baza prevederilor art. 1, art. 2 pct. 17 şi art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds),având în vedere prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere publicarea Ghidului ESMA 34-49-172 RO pe site-ul ESMA,potrivit deliberărilor din şedinţa Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 20.05.2020,Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă. Articolul I Anexa la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 13/2018 pentru aplicarea Ghidului Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 8 august 2018, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta normă. Articolul II Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării acesteia.p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,Elena-Doina DascăluANEXĂ(Anexă la Norma nr. 13/2018) GHIDUL Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.131/2017 privind fondurile de piaţă monetară (Money-market funds) 1. Domeniu de aplicare Cui i se aplică? 1. Prezentul ghid se aplică autorităţilor competente, fondurilor de piaţă monetară şi administratorilor fondurilor de piaţă monetară, astfel cum sunt definiţi în Regulamentul privind FPM¹.¹ Regulamentul (UE) 2017/1.131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piaţă monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8). Ce se aplică? 2. Prezentul ghid se aplică în legătură cu art. 28 din Regulamentul privind FPM şi stabileşte parametrii de referinţă comuni pentru scenariile de simulare a situaţiilor de criză care vor fi incluse în simulările situaţiilor de criză efectuate de FPM sau de administratorii de FPM în conformitate cu acest articol. Când se aplică? 3. Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării acestuia pe site-ul ESMA, în toate limbile oficiale ale UE (pentru părţile marcate cu culoarea roşie - celelalte părţi ale ghidului se aplică deja de la datele specificate la articolele 44 şi 47 din Regulamentul privind FPM). 2. Scop 4. Scopul prezentului ghid este de a asigura aplicarea comună, uniformă şi consecventă a dispoziţiilor art. 28 din Regulamentul privind FPM. În special, şi astfel cum se specifică la art. 28 alin. (7) din Regulamentul privind FPM, acestea stabilesc parametrii de referinţă comuni pentru scenariile de simulare a situaţiilor de criză care trebuie incluse în simulările situaţiilor de criză, luând în considerare următorii factori menţionaţi la art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind FPM: a)modificări ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deţinute în portofoliul FPM; b)modificări ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM, inclusiv evenimente de credit şi evenimente de rating; c)evoluţii ipotetice ale ratelor dobânzii şi ale cursului de schimb valutar; d)niveluri ipotetice de răscumpărare; e)extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu; f)şocuri macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu.5. În conformitate cu art. 28 alin. (7) din Regulamentul privind FPM, prezentul ghid va fi actualizat cel puţin o dată pe an, luând în considerare ultimele evoluţii ale pieţei. În 2019, secţiunea 4.8 din prezentul ghid este actualizată în special pentru ca administratorii de FPM să dispună de informaţiile necesare pentru a completa câmpurile corespunzătoare din modelul de raportare menţionat la art. 37 din Regulamentul privind FPM, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/708 al Comisiei². Aceste informaţii includ specificaţiile privind tipurile de simulări ale situaţiilor de criză menţionate la secţiunea 4.8 şi calibrarea acestora.² https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32018R0708 3. Obligaţii de conformare şi raportare 3.1. Statutul ghidului 6. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente şi participanţii la pieţele financiare trebuie să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul ghid. 7. Autorităţile competente cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea lui în cadrele lor juridice şi/sau de supraveghere naţionale, după caz, inclusiv în cazul în care ghiduri specifice vizează, în principal, participanţii la pieţele financiare. În acest caz, autorităţile competente trebuie să asigure, prin activităţile lor de supraveghere, respectarea ghidurilor de către participanţii la pieţele financiare. 3.2. Cerinţe privind raportarea 8. În termen de două luni de la data publicării ghidului pe siteul Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) în toate limbile oficiale ale UE, autorităţile competente cărora li se aplică acest ghid trebuie să informeze ESMA dacă (i) respectă, dacă (ii) nu respectă, dar intenţionează să respecte sau dacă (iii) nu respectă şi nu intenţionează să respecte ghidul. 9. În caz de neconformitate, autorităţile competente trebuie, de asemenea, să informeze ESMA în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE cu privire la motivele de neconformare cu ghidul. 10. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează şi se transmite la ESMA. 4. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în temeiul art. 28 din Regulamentul privind FPM (participanţii la piaţa financiară nu au obligaţia de a raporta rezultatele simulărilor situaţiilor de criză menţionate la secţiunile 4.1-4.7) 4.1. Orientări privind anumite caracteristici generale ale scenariilor de simulare a situaţiilor de criză ale FPM Domeniul de aplicare a efectelor scenariilor de simulare a situaţiilor de criză propuse asupra FPM 11. Art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind FPM solicită FPMurilor să elaboreze „procese solide de simulare a situaţiilor de criză prin care să se identifice evenimentele posibile sau schimbările viitoare ale condiţiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra FPM". 12. Acesta lasă o marjă de interpretare cu privire la sensul exact al sintagmei „efecte asupra FPM", cum ar fi:

13. Formularea art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind FPM trebuie să includă diferite definiţii posibile. În special, scenariile de simulare a situaţiilor de criză menţionate la art. 28 din Regulamentul privind FPM trebuie să simuleze impactul diferiţilor factori enumeraţi la art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind FPM atât asupra (i) portofoliului sau valorii activului net al FPM, cât şi asupra (ii) grupului (grupurilor) de lichidităţi al (ale) FPM şi/sau capacităţii administratorului de FPM de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor. Această interpretare în sens larg este conformă cu cadrul de simulare a situaţiilor de criză al administratorilor fondurilor de investiţii alternative (AFIA), care include ambele sensuri la art. 15 alin. (3) lit. (b) şi la art. 16 alin. (1). Specificaţiile incluse în secţiunile 4.2-4.7 din prezentul ghid se aplică, prin urmare, scenariilor de simulare a situaţiilor de criză cu privire la ambele aspecte menţionate mai sus. 14. În ceea ce priveşte lichiditatea se remarcă faptul că riscul de lichiditate poate rezulta din: (i) răscumpărări semnificative; (ii) deteriorarea lichidităţii activelor sau (iii) o combinaţie între cele două. Scenarii istorice şi scenarii ipotetice 15. În ceea ce priveşte ambele scenarii de simulare a situaţiilor de criză cu privire la (i) portofoliul sau valoarea activului net al FPM şi (ii) grupul (grupurile) de lichidităţi al (ale) FPM şi/sau capacitatea administratorului de FPM de a onora cererile de răscumpărare ale investitorilor, administratorii ar putea utiliza factorii precizaţi în secţiunile 4.2-4.7 prin utilizarea scenariilor istorice şi ipotetice. 16. Scenariile istorice reproduc parametrii evenimentului anterior sau ale crizelor anterioare şi extrapolează impactul pe care acestea l-ar fi avut asupra portofoliului actual al FPM. 17. În timp ce utilizează scenariile istorice, administratorii trebuie să varieze perioadele pentru a procesa mai multe scenarii şi a evita obţinerea unor rezultate ale simulărilor situaţiilor de criză care depind excesiv de o perioadă arbitrară (de exemplu, o perioadă cu rate scăzute ale dobânzii şi o perioadă cu rate mai mari). De exemplu, unele scenarii utilizate în mod normal se referă la obligaţiunile cu risc ridicat din 2001, la creditele ipotecare cu risc ridicat (subprime) din 2007, la criza din Grecia din 2009 şi la prăbuşirea pieţei bursiere din China în 2015. Aceste scenarii pot include şocuri independente sau corelate, în funcţie de model. 18. Scenariile ipotetice urmăresc anticiparea unui eveniment specific sau a unei crize specifice prin stabilirea parametrilor săi şi anticiparea impactului său asupra FPM. Exemplele de scenarii ipotetice includ cele bazate pe şocurile economice şi financiare, riscul de ţară sau de afaceri (de exemplu, falimentul unui stat suveran sau prăbuşirea unui sector industrial). Acest tip de scenariu poate necesita crearea unui tablou de bord al tuturor factorilor de risc modificaţi, a unei matrice de corelare şi a unui model de comportament financiar. De asemenea, aceasta include scenarii probabile bazate pe volatilitatea implicită. 19. Astfel de scenarii pot fi scenarii care implică un singur factor sau mai mulţi factori. Factorii pot fi necorelaţi (venituri fixe, capital, contraparte, valută, volatilitate, corelaţie etc.) sau corelaţi: un anumit şoc se poate răspândi la toţi factorii de risc, în funcţie de tabelul de corelare utilizat. Agregarea simulărilor situaţiilor de criză 20. În plus, în anumite circumstanţe, administratorii ar putea utiliza scenariile de simulare a situaţiilor de criză agregate pentru o serie de FPM-uri sau chiar pentru toate FPM-urile gestionate de administrator. Agregarea rezultatelor ar oferi o imagine de ansamblu şi ar putea arăta, de exemplu, volumul total al activelor deţinute de toate FPM-urile administratorului într-o anumită poziţie şi impactul potenţial al mai multor portofolii care se vând în acelaşi timp din respectiva poziţie în timpul unei crize de lichiditate. Simularea situaţiilor de criză în sens invers 21. Pe lângă scenariile de simulare a situaţiilor de criză abordate în această secţiune, includerea simulării situaţiilor de criză în sens invers poate fi de asemenea benefică. Intenţia care stă la baza unei simulări a situaţiilor de criză în sens invers este de a supune FPM-ul la scenariile de simulare a situaţiilor de criză până la punctul de eşec, inclusiv până la punctul în care ar fi încălcate pragurile de reglementare stabilite în Regulamentul privind FPM, cum ar fi cele prevăzute la art. 37 alin. (3) lit. (a). Acest lucru ar permite administratorului unui FPM să dispună de un alt instrument pentru a explora orice vulnerabilitate şi pentru a preîntâmpina şi elimina astfel de riscuri. Combinarea diferiţilor factori menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 cu cererile de răscumpărare ale investitorilor 22. Toţi factorii menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 trebuie supuşi simulării în raport cu mai multe niveluri de răscumpărare. Aceasta nu înseamnă că, la început, administratorii nu trebuie să îi supună simulării în mod separat (fără a-i combina cu simulările în raport cu nivelul de răscumpărare) în scopul de a putea identifica impactul respectiv corespunzător. Modul în care ar putea fi realizată această combinare a diferiţilor factori menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 cu cererile de răscumpărare ale investitorilor este precizat în continuare în fiecare dintre secţiunile respective. 23. În acest context ar putea fi necesară o ipoteză privind comportamentul administratorului în ceea ce priveşte onorarea cererilor de răscumpărare. 24. Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare este furnizat în apendice. Simulările situaţiilor de criză în cazul FPM-urilor cu VAN constantă şi cu volatilitate scăzută 25. Art. 28 alin. (2) din Regulamentul privind FPM prevede că, pe lângă criteriile de simulare a situaţiilor de criză prevăzute la art. 28 alin. (1), FPM-urile cu VAN constantă şi cu volatilitate scăzută estimează pentru diferite scenarii diferenţa dintre VAN constantă pe unitate sau pe acţiune şi VAN pe unitate sau pe acţiune. În timp ce se estimează această diferenţă şi dacă administratorul de FPM consideră că aceasta ar aduce informaţii suplimentare utile, ar putea fi relevantă, de asemenea, estimarea impactului factorilor relevanţi incluşi în secţiunile 4.2-4.7 asupra volatilităţii portofoliului sau asupra volatilităţii valorii activului net al fondului. Caracterul neexhaustiv al factorilor menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 26. Factorii stabiliţi în secţiunile 4.2-4.7 constituie cerinţe minime. Se preconizează că administratorul adaptează abordarea specificităţilor FPM-urilor sale şi adaugă orice factori sau cerinţe care ar putea fi considerate utile pentru exerciţiul de simulare a crizei. Exemple de alţi factori care ar putea fi luaţi în considerare includ rata dobânzii repo, având în vedere că FPM-urile au un rol semnificativ pe această piaţă. 27. În general, administratorul trebuie să elaboreze o serie de scenarii, cu niveluri diferite de gravitate, care ar combina toţi factorii relevanţi (şi anume, nu ar trebui să fie numai simulări ale situaţiilor de criză separate pentru fiecare factor - a se consulta, de asemenea, secţiunile 4.2-4.7). 4.2. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deţinute în portofoliul FPM 28. În ceea ce priveşte nivelul de modificare a lichidităţii activelor menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare parametri precum:

29. Administratorul ar putea lua în considerare, de asemenea, un scenariu de simulare a situaţiilor de criză care ar reflecta un eveniment extrem în care există o lipsă de lichiditate din cauza unor răscumpărări masive, prin combinarea simulării situaţiei de criză legate de lichiditate cu o diferenţă între preţul de vânzare şi cel de cumpărare înmulţită cu un anumit factor, presupunând în acelaşi timp o anumită rată de răscumpărare a VAN. 4.3. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM, inclusiv evenimentele de credit şi evenimentele de rating 30. În ceea ce priveşte nivelul de modificare a riscului de credit al activului menţionat la art. 28 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul privind FPM, orientările privind acest factor nu ar trebui să fie prea prescriptive, întrucât extinderea sau limitarea marjelor de credit se bazează în general pe condiţii de piaţă în rapidă evoluţie. 31. Cu toate acestea, administratorii ar putea, de exemplu, să ia în considerare:

32. În ceea ce priveşte astfel de simulări ale situaţiilor de criză care implică nivelurile de modificare a riscului de credit al activului, ar fi relevant, de asemenea, să se ia în considerare impactul unor astfel de simulări ale situaţiilor de criză asupra evaluării calităţii creditului pentru activul corespunzător în contextul metodologiei descrise la art. 19 din Regulamentul privind FPM. 33. În scopul combinării diferiţilor factori, administratorul trebuie să combine modificările nivelului riscului de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM cu nivelurile de răscumpărare date. Administratorul ar putea lua în considerare un scenariu de simulare a situaţiei de criză care ar reflecta un eveniment extrem de criză cauzat de incertitudinea privind solvabilitatea participanţilor pe piaţă, ceea ce ar conduce la creşterea primei de risc şi la o reorientare către instrumentele cu risc scăzut. Acest scenariu de simulare a unei situaţii de criză ar combina nerespectarea obligaţiilor de plată al unui anumit procent din portofoliu cu marjele în creştere, presupunându-se în acelaşi timp o anumită rată de răscumpărare a VAN. 34. De asemenea, administratorul ar putea să ia în considerare un scenariu de simulare a unei situaţii de criză care ar combina o nerespectare a obligaţiilor de plată a unui anumit procent din valoarea portofoliului cu o creştere a ratelor dobânzii pe termen scurt şi o anumită rată de răscumpărare a VAN. 4.4 Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu evoluţiile ipotetice ale ratelor dobânzii şi ale cursului de schimb valutar 35. În ceea ce priveşte nivelurile de modificare a ratelor dobânzii şi ale cursurilor de schimb valutar menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare simularea situaţiilor de criză privind modificările paralele ale unui anumit nivel. Mai exact, în funcţie de natura specifică a strategiei lor, administratorii ar putea lua în considerare:

36. De asemenea, administratorul ar putea lua în considerare un scenariu al situaţiilor de criză care ar reflecta un eveniment extrem implicând rate ale dobânzii crescute care ar combina o creştere a ratelor dobânzii pe termen scurt cu o anumită rată de răscumpărare. De asemenea, administratorul ar putea lua în considerare o matrice a ratelor dobânzii/marjelor de credit. 4.5. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu niveluri ipotetice de răscumpărare 37. În ceea ce priveşte nivelurile de răscumpărare menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare simulările situaţiilor de criză referitoare la răscumpărare care rezultă din nivelurile de răscumpărare istorice sau ipotetice sau în care răscumpărarea este valoarea maximă fie pentru un anumit procent din VAN, fie pentru o opţiune de răscumpărare de tip opt-out exercitată de cei mai importanţi investitori. 38. Simulările situaţiilor de criză referitoare la răscumpărări trebuie să includă măsuri specifice pe care FPM-ul are puterea constitutivă de a le activa (de exemplu, limitele şi notificarea de răscumpărare). 39. Simularea răscumpărărilor trebuie să fie calibrată pe baza analizei de stabilitate a pasivelor (şi anume a capitalului), care, în sine, depinde de tipul de investitor (instituţional, de retail, bancă privată etc.) şi de concentrarea pasivelor. Caracteristicile specifice ale pasivelor şi orice modificări ciclice ale răscumpărărilor trebuie luate în considerare la stabilirea scenariilor de răscumpărare. Cu toate acestea, există mai multe modalităţi de a simula datoriile şi răscumpărările. Exemple de scenarii de răscumpărări semnificative includ: (i) răscumpărările unui procent din pasive, (ii) răscumpărările egale cu cele mai mari răscumpărări observate până în prezent şi (iii) răscumpărările bazate pe un model de comportament al investitorului. 40. Răscumpărările unui procent din pasive ar putea fi definite pe baza frecvenţei de calcul al valorii activului net, a oricărei perioade de notificare a răscumpărării şi a tipului de investitori. 41. Trebuie remarcat faptul că lichidarea poziţiilor fără denaturarea alocării portofoliului necesită o tehnică cunoscută sub numele de divizare (slicing), prin care se vinde mai degrabă acelaşi procent din fiecare tip de activ [sau din fiecare clasă de lichiditate, în cazul în care activele sunt clasificate în funcţie de lichiditatea lor, cunoscută sub denumirea de grupare (bucketing)] decât să se vândă mai întâi activele cele mai lichide. Conceperea şi efectuarea simulării situaţiilor de criză trebuie să ia în considerare şi să precizeze dacă se aplică o abordare bazată pe divizare sau, dimpotrivă, o abordare bazată pe ordine (şi anume să se vândă mai întâi cele mai lichide active). 42. În cazul răscumpărării unităţilor de către cel (cei) mai mare (mari) investitor (i), în loc să definească un procentaj arbitrar de răscumpărare ca în cazul precedent, administratorii ar putea utiliza informaţiile despre baza investitorilor a FPM pentru a îmbunătăţi simularea situaţiei de criză. În mod specific, scenariul care implică răscumpărarea unităţilor de către cei mai mari investitori trebuie să fie calibrat pe baza concentrării pasivelor fondului şi a relaţiilor dintre administratori şi investitorii principali ai FPM (şi măsura în care comportamentul investitorilor este considerat volatil). 43. De asemenea, administratorii ar putea să supună simulării situaţiei de criză scenariile care implică răscumpărări egale cu cele mai mari răscumpărări înregistrate până în prezent într-un grup de FPM-uri similare (din punct de vedere geografic sau din punctul de vedere al tipului de fond) sau în toate fondurile gestionate de administrator. Cu toate acestea, cele mai mari răscumpărări înregistrate în trecut nu sunt neapărat un indicator fiabil al celor mai grave răscumpărări care ar putea apărea în viitor. 44. Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare este furnizat în apendice. 4.6. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu 45. În ceea ce priveşte extinderea sau limitarea marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu, astfel cum se menţionează la art. 28 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul privind FPM, administratorii ar putea lua în considerare extinderea marjelor în diferite sectoare în care este expus portofoliul FPM, în combinaţie cu o creştere diferită a răscumpărărilor acţionarului. Administratorii ar putea să ia în considerare, în special, extinderea marjelor în creştere. 4.7. Orientări privind scenariile de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu şocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu 46. În ceea ce priveşte identificarea şocurilor macrosistemice care afectează economia în ansamblu menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (f) din Regulamentul privind FPM, orientările privind acest punct nu trebuie să fie prescriptive, întrucât alegerea şocurilor macrosistemice ipotetice va depinde în mare măsură de ultimele evoluţii de pe piaţă. 47. Cu toate acestea, ESMA consideră că administratorii ar putea utiliza un scenariu nefavorabil în raport cu PIB-ul. De asemenea, administratorii ar putea replica şocurile macrosistemice care au afectat economia în ansamblu în trecut. 48. Exemple de astfel de scenarii globale de simulare a situaţiilor de criză pe care administratorul le-ar putea lua în considerare sunt furnizate în apendice. 4.8. Orientări privind stabilirea unor scenarii de simulare a situaţiilor de criză suplimentare ca referinţă comună [ale căror rezultate trebuie incluse în modelul de raportare menţionat la art. 37 alin. (4) din Regulamentul privind FPM] 49. Pe lângă simulările situaţiilor de criză efectuate de administratorii de FPM, luând în considerare secţiunile 4.1-4.7 din prezentul ghid, administratorii de FPM trebuie să realizeze următoarele scenarii de simulare a situaţiilor de criză ca referinţă comună şi ale căror rezultate trebuie incluse în modelul de raportare menţionat la art. 37 alin. (4) din Regulamentul privind FPM. 4.8.1. Nivelul de modificare a lichidităţii 50. În ceea ce priveşte nivelul de modificare a lichidităţii activelor menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul privind FPM: • administratorii FPM trebuie să aplice factorii de actualizare menţionaţi la secţiunea 5 a ghidului³, pentru a reflecta creşterea primelor de lichiditate ca urmare a deteriorării condiţiilor de lichiditate de piaţă într-un scenariu de stres;³ Factorul de actualizare este calibrat în funcţie de diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare. • pentru fiecare valoare mobiliară transferabilă, factorii de actualizare trebuie să se aplice la preţul utilizat pentru evaluarea fondului la momentul raportării (VPreţ), în conformitate cu art. 29 alin. (3) lit. (a) din Regulamentul privind FPM, în funcţie de tipul şi scadenţa lor, pentru a obţine un preţ ajustat ((VPreţ)_ajust): • impactul actualizării lichidităţii trebuie evaluat pentru următoarele active: titluri de stat, obligaţiuni corporative, efecte de comerţ, titluri pe termen scurt garantate cu active şi securitizări eligibile; • administratorul FPM trebuie să estimeze impactul eventualelor pierderi prin evaluarea portofoliului de investiţii la preţul ajustat derivat, (VPreţ)_ajust, pentru a determina valoarea activului net (VAN) în situaţie de criză şi a calcula impactul ca procent din VAN de raportare: NOTE: Următoarele active trebuie simulate: • titluri de stat, defalcate la nivel de ţară; • obligaţiuni corporative, făcând cel puţin distincţia între obligaţiunile cu valoare de investiţie şi instrumentele cu randament înalt; • efecte de comerţ, titluri pe termen scurt garantate cu active şi securitizări eligibile, utilizând parametrii pentru obligaţiunile corporative. Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 4.8.2. Nivelul de modificare a riscului de credit 51. În ceea ce priveşte nivelurile de modificare a riscului de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM, inclusiv evenimentele de credit şi evenimentele de rating, în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul privind FPM: 1) Simularea unei situaţii de criză pentru marjele de credit 52. Administratorii FPM trebuie să evalueze impactul unei creşteri a marjei de credit, conform următoarelor specificaţii: • pentru fiecare titlu de valoare trebuie aplicată creşterea marjei specificată la secţiunea 5 a ghidului; • pentru fiecare titlu de valoare, modificarea corespunzătoare a marjei trebuie reflectată într-o reducere a valorii acesteia; • se va calcula impactul reducerilor de valoare cumulate în procente din VAN de raportare. 2) Simularea unei situaţii de criză pentru concentrare 53. Administratorii FPM trebuie să simuleze şi nerespectarea obligaţiilor de plată ale primelor două expuneri. Impactul asupra VAN trebuie calculat apoi sub forma unui procent: NOTE: Scenariul riscului de concentrare depinde de caracteristicile expunerii. Trebuie luate în considerare garanţiile reale (sau orice alt factor atenuator, precum instrumentele derivate de credit) primite. Dacă nu există garanţii reale sau dacă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi expunerea, trebuie aplicată următoarea pierdere în caz de nerambursare: • expuneri de rang prioritar: 45%; • expuneri subordonate: 75%. Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 4.8.3. Nivelul de modificare a ratelor dobânzii şi a cursului de schimb valutar şi nivelul extinderii sau limitării marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu 54. În ceea ce priveşte nivelul de modificare a ratelor dobânzii şi a cursului de schimb valutar menţionat la art. 28 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul privind FPM, administratorii FPM trebuie să aplice următorii parametri de piaţă în situaţie de criză folosind parametrii menţionaţi la secţiunea 5 a ghidului referitor la (a) şocurile randamentelor ratei dobânzii în urma evoluţiilor ratei dobânzii şi (b) şocurile de pe piaţa tranzacţiilor valutare în urma evoluţiilor cursului de schimb valutar. 1) Nivelul de modificare a ratelor dobânzii 55. În ceea ce priveşte nivelul de modificare a ratelor dobânzii, administratorii FPM trebuie să utilizeze aceeaşi curbă a ratei de referinţă pentru toate instrumentele denominate întro anumită monedă, iar scadenţa ratei dobânzii trebuie să se alinieze la scadenţa reziduală a instrumentului. În cazul instrumentelor cu rată variabilă a dobânzii, acestea pot fi asociate, prin contract, cu o anumită rată de referinţă, caz în care se consideră că această rată urmează curba ratei de referinţă. Dacă tabelul nu specifică scadenţa corespunzătoare scadenţei reziduale a instrumentului, administratorii FPM trebuie să utilizeze parametrul corespunzător din tabel (cel mai apropiat). 2) Nivelul de modificare a cursului de schimb valutar 56. În cazul nivelului de modificare a cursului de schimb valutar, calculul trebuie să se bazeze pe două scenarii: aprecierea EUR în raport cu USD; deprecierea EUR în raport cu USD. 3) Nivelurile de extindere sau limitare a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu 57. În ceea ce priveşte nivelul de extindere sau limitare a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu, menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul privind FMP, administratorii FMP trebuie să aplice parametrii de piaţă în situaţie de criză, conform următoarelor specificaţii: • administratorii FMP trebuie să utilizeze parametrii specificaţi la secţiunea 5 a ghidului; • în cazul instrumentelor care nu sunt asociate unui anumit indice, administratorii FMP utilizează curba ratei de referinţă prevăzută pentru modificarea scenariului ratelor dobânzii; • dacă tabelul nu specifică scadenţa corespunzătoare scadenţei reziduale a instrumentului, administratorii FPM trebuie să utilizeze parametrul corespunzător din tabel (cel mai apropiat). 4) Rezultate 58. Administratorii FPM trebuie să reevalueze portofoliul luând în calcul noii parametri în mod individual: ratele dobânzii, cursul de schimb, ratele de referinţă. Aceştia trebuie să exprime impactul fiecărui factor de risc ca procent din VAN, prin calcularea următoarelor: NOTĂ: Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 4.8.4. Nivelurile de răscumpărare 59. În ceea ce priveşte nivelurile de răscumpărare menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul privind FMP, administratorii FMP trebuie să aplice următoarele scenarii de răscumpărare simulate: o simulare de criză pentru lichiditate în sens invers, o simulare de criză pentru lichiditate săptămânală şi o simulare de criză pentru concentrare. 1) Simulare de criză pentru lichiditate în sens invers 60. Simularea de criză pentru lichiditate în sens invers constă în următoarele etape: • pentru fiecare activ, administratorii FMP trebuie să calculeze valoarea tranzacţionabilă săptămânală (inclusiv activele care se apropie de scadenţă); • administratorii FMP trebuie să calculeze valoarea tranzacţionabilă săptămânală maximă care poate fi lichidată fără ca alocarea portofoliului să încalce cerinţele de reglementare ale FPM sau să fie denaturată. NOTE: • Pentru fiecare activ, valoarea tranzacţionabilă săptămânală maximă se bazează pe evaluarea administratorului privind portofoliul fondului care poate fi lichidat în termen de o săptămână. Această decizie trebuie să se bazeze pe cea mai scurtă perioadă în care o astfel de poziţie poate fi lichidată în mod rezonabil la valoarea contabilă sau la o valoare cât mai apropiată de aceasta⁴.⁴ Pentru definiţia acesteia, a se vedea Ghidul privind obligaţiile de raportare în conformitate cu art. 3 alin. (3) lit. (d) şi art. 24 alin. (1), (2) şi (4) din AFIA. • Numărul maxim al ieşirilor pe care fondul le poate suporta pe durata unei săptămâni fără a denatura alocarea portofoliului este determinat de (1) suma valorilor tranzacţionabile săptămânale; şi (2) capacitatea fondului de a respecta cerinţele de reglementare. • În aceste scopuri, cerinţele de reglementare trebuie să includă cel puţin, fără a se limita la acestea: – diversificarea (art. 17 din Regulamentul privind FPM); – concentrarea (art. 18 din Regulamentul privind FPM); – regulile de portofoliu pentru FPM pe termen scurt (art. 24 din Regulamentul privind FPM) şi pentru FPM standard (art. 25 din Regulamentul privind FPM), în special scadenţa medie ponderată maximă (WAM), durata de viaţă medie ponderată (WAL), activele cu scadenţă zilnică şi activele cu scadenţă săptămânală.• De exemplu, dacă 50% din activele unui FPM cu VAN cu volatilitate scăzută sunt tranzacţionabile în termen de o săptămână, dar WAM devine mai mare de 60 de zile după vânzarea a 30%, administratorul trebuie să raporteze 30%. Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 2) Simularea de criză pentru lichiditate săptămânală 61. Simularea de criză pentru lichiditate săptămânală evaluează capacitatea fondului de a acoperi ieşirile folosind activele lichide săptămânale disponibile, considerate ca suma activelor cu lichiditate înaltă şi a activelor cu scadenţă săptămânală, şi constă în următoarele etape: • administratorii FPM trebuie să aplice un scenariu de răscumpărare în situaţie de criză, în care fondul primeşte solicitări săptămânale de răscumpărare netă de la 25% dintre investitorii profesionişti şi de la 15% dintre investitorii de retail; • administratorii FPM trebuie să calculeze activele lichide săptămânale disponibile pentru a acoperi solicitările de răscumpărare, conform următorului tabel:

• administratorii FPM trebuie să calculeze acoperirea ieşirilor cu activele lichide săptămânale, sub formă de procent, după cum urmează: NOTE: • ACTIVELE LICHIDE SĂPTĂMÂNALE SUNT CLASIFICATE ÎN DOUĂ GRUPURI (GRUPUL 1 ŞI 2), ÎN FUNCŢIE DE CATEGORIE ŞI CALITATEA CREDITULUI. CQS SE REFERĂ LA „GRADUL DE CALITATE AL CREDITULUI", ÎN SENSUL REGULAMENTULUI DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/1.799 AL COMISIEI⁶.⁶ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32016R1799 • Suma activelor lichide săptămânale ponderate va fi exprimată în procente din şocul cauzat de răscumpărare. De exemplu, dacă un fond acoperă un şoc de răscumpărare de 30%, folosind 20% din activele lichide din grupul 1 şi 45% din activele lichide săptămânale totale (grupurile 1 şi 2), administratorul trebuie să raporteze rata (active lichide săptămânale)/(ieşiri săptămânale) astfel: – 20%/30% = 67% (grupul 1); şi – 45%/30% = 150% (grupurile 1 şi 2).• Este important de menţionat că lichiditatea oricărei clase de active trebuie să fie întotdeauna verificată în mod corespunzător. Dacă există îndoieli privind lichiditatea unui titlu de valoare, administratorii FPM nu trebuie să îl includă în activele lichide săptămânale. Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 3) Simularea de criză pentru concentrare 62. Simularea de criză pentru concentrare este un scenariu în care FPM se confruntă cu cereri de răscumpărare din partea primilor doi investitori. Impactul simulării de criză trebuie evaluat conform metodologiei simulării de criză pentru lichiditate săptămânale. NOTĂ: Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 4.8.5. Şocuri macrosistemice care afectează economia în ansamblu 63. În ceea ce priveşte identificarea şocurilor macrosistemice care afectează economia în ansamblu care sunt menţionate la art. 28 alin. (1) lit. (f) din Regulamentul privind FPM, administratorii FPM trebuie să ia următoarele măsuri: • să evalueze impactul unui şoc de piaţă care combină diverşi parametri de risc, în conformitate cu tabelul de mai jos; • să evalueze impactul unui şoc de răscumpărare cauzat de un şoc de piaţă. Vânzarea de active ca reacţie la un şoc de răscumpărare va conduce la pierderi suplimentare, astfel cum apar în simularea de criză pentru lichiditate; • să calculeze rezultatul ca procent din VAN; • să calculeze valoarea activelor lichide săptămânale după şocul de piaţă, ca procent din ieşiri.

NOTE: Scenariul ia în considerare următoarele condiţii: • FPM este afectată de un şoc al cursului de schimb valutar combinat cu o creştere a ratelor dobânzii, inclusiv rata de swap şi randamentele titlurilor de stat şi ale obligaţiunilor corporative. Riscul de credit este inclus în şocul randamentelor. Administratorii FPM trebuie să utilizeze modelele interne pentru a evalua impactul combinat. Calibrarea şocului se bazează pe un scenariu macro furnizat de ESMA şi de CERS şi combină şocurile din celelalte scenarii. • Imediat după un şoc de piaţă, investitorii depun cereri de răscumpărare. Ieşirile sunt calculate în mod similar cu cele din scenariul de răscumpărare, cu următoarea diferenţiere între investitorii profesionişti şi cei de retail: 15% de la investitorii de retail şi 25% de la investitorii profesionişti. • Pentru a îndeplini cererile de răscumpărare, fondul vinde active pe o piaţă tensionată, caracterizată de mărirea diferenţei între preţul de vânzare şi cel de cumpărare din simularea de criză pentru lichiditate. În scopurile simulării de criză, pierderea este suportată integral de către investitorii rămaşi (şi nu de către investitorii care răscumpără activele). • Impactul asupra VAN este rezultatul şocului de piaţă, ieşirilor şi şocului de lichiditate. • Impactul asupra lichidităţii este calculat folosind metodologia simulării de criză pentru lichiditate săptămânale. Calibrarea este disponibilă în secţiunea 5 a ghidului. 5. Calibrarea pentru 2019 64. Următoarea secţiune include calibrarea pentru 2019 a simulărilor situaţiilor de criză privind FPM, ale căror rezultate trebuie raportate în conformitate cu art. 37 din Regulamentul privind FPM şi care sunt detaliate în secţiunea 4.8. 65. Dacă administratorii au nevoie de un parametru care nu este indicat în prezenta secţiune, aceştia pot consulta scenariul negativ pe site-ul CERS⁷.⁷ https://www.esrb.europa.eu/mppa/stress/shared/pdf/esrb.stress_test190402_EIOPA_insurance~c5c17193da.en.pdf?172d96eff 093ab8ed90c18efd3cf979f 5.1. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de lichiditate al activelor deţinute în portofoliul FPM Domeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

5.2. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu modificările ipotetice ale nivelului de risc de credit al activelor deţinute în portofoliul FPM, inclusiv evenimentele de credit şi evenimentele de rating Domeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 4: Şocuri ale marjelor de credit ale titlurilor de stat

Tabelul 5: Şocuri ale obligaţiunilor corporative şi marjelor de credit ABS (toate scadenţele)

Tabelul 6: Pierdere în caz de nerambursare

5.3. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu evoluţiile ipotetice ale ratelor dobânzii Domeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 6: Şocuri ale ratelor de swap

Tabelul 7: Şocuri ale ratelor de swap (valori implicite pentru ţări necuprinse în tabelul 6)

5.4. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu evoluţiile ipotetice ale ratelor dobânzii Domeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 8

Tabelul 9

5.5. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu extinderea sau limitarea ipotetică a marjelor între indicii de care sunt legate ratele dobânzii aferente titlurilor de valoare din portofoliu Domeniul de aplicare a scenariului

5.6. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu nivelurile ipotetice de răscumpărare Domeniul de aplicare a scenariului

Tabelul 10

Tabelul 11

5.7. Parametri de referinţă comuni ai scenariilor de simulare a situaţiilor de criză în legătură cu şocurile macrosistemice ipotetice care afectează economia în ansamblu Domeniul de aplicare a scenariului

6. Apendice A. Exemplu de situaţie de criză care combină diverşii factori menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 cu cererile de răscumpărare ale investitorilor Un exemplu practic al unei posibile puneri în aplicare a secţiunii „Combinarea diverşilor factori menţionaţi în secţiunile 4.2-4.7 cu cererile de răscumpărare ale investitorilor" este prezentat mai jos. Tabelul*) de mai jos estimează pierderile suportate de FPM în cazul unei crize privind răscumpărările sau piaţa (şocuri privind creditul sau rata dobânzii).*) Tabelul este reprodus în facsimil. Primul scenariu: şocul privind prima de credit de 25 de puncte de bază Al doilea scenariu: şocul privind rata dobânzii de 25 de puncte de bază Această simulare de criză arată că o răscumpărare de către cei mai mari trei investitori (25% din activele nete) ar conduce la o durată de viaţă medie ponderată (weighted average life, WAL) peste pragul de reglementare de 120 de zile (pentru un fond de piaţă monetară pe termen scurt) şi ar determina o pierdere de aproximativ 2-3 puncte de bază de către portofoliu în condiţii normale. Acelaşi nivel de răscumpărări cumulative cu o creştere a primelor de credit de 25 de puncte de bază ar determina o pierdere de aproximativ 13-18 puncte de bază. B. Exemplu de răscumpărări bazate pe un model de comportament al investitorului, în conformitate cu împărţirea pasivelor pe categorii de investitori. Acesta implică simularea comportamentului fiecărui tip de investitor şi stabileşte o simulare bazată pe alcătuirea pasivelor FPM-ului.

Răscumpărări simulate pentru această categorie de investitori

Pentru a crea o astfel de simulare, administratorul trebuie să facă presupuneri privind comportamentul fiecărui tip de investitor, bazate în parte pe răscumpărările istorice. În exemplul de mai sus, administratorul a remarcat că investitorii de retail care au investit prin distribuitorul A ies, din punct de vedere istoric, mai încet de pe piaţă în caz de dificultate, însă manifestă acelaşi comportament pe parcursul unei luni ca investitorii de retail care au investit prin distribuitorul B. Acest exemplu fictiv arată o posibilă clasificare pe care administratorul o poate utiliza pe baza datelor disponibile privind pasivele FPM-ului şi comportamentul investitorilor săi. C. 66. Exemple de scenarii globale de simulare a situaţiilor de criză pe care administratorul le-ar putea lua în considerare: 67.