Decizia Nr.266 din 04.10.2011

Pe rol se află soluţionarea cererii de arbitraj formulate de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) în contradictoriu cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, Federaţia Industriei Hoteliere din România, Asociaţia Transportatorilor din România, Societatea Comercială Praktiker România - S.R.L., cerere având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental. Dezbaterile au avut loc la data de 26 septembrie 2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Ţinând seama de înscrisurile depuse de părţi, de dezbaterile şi concluziile acestora, prin cererea arbitrală formulată, UCMR-ADA a solicitat să se stabilească forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental, având în vedere forma metodologiei pe care aceştia au depus-o. La acest termen au fost prezenţi din partea AMRCR domnul avocat Adrian Manolache, iar din partea UCMR-ADA domnul avocat Roată Palade Alexandru şi doamna director general Ana Achim. UCMR-ADA depune concluziile scrise, nr. SGCA 260 din 26 septembrie 2011. Părţile susţin concluziile pe fond astfel: UCMR-ADA precizează că forma Metodologiei propuse este una îmbunătăţită faţă de cea anterioară, fiind prevăzută o diversificare mult mai mare a utilizatorilor/remuneraţiilor. Remuneraţiile pentru această categorie de utilizatori (hypermarketuri) sunt stabilite în funcţie de suprafaţă. Reprezentantul UCMR-ADA susţine forma propusă a metodologiei, care va fi urmărită de către inspectorii săi şi care prevede şi o indexare conform legii. Cu privire la propunerea AMRCR de acordare a unor tarife diminuate pentru utilizatorii mari, cu suprafaţă mare, care se extind, invocă apariţia discriminării în raport cu utilizatorii deţinători ai unor suprafeţe mai mici şi constante, nesupuse extinderilor. AMRCR menţionează că în anul 2006, deşi funcţiona şi avea reprezentativitate, nu a participat la negocierea metodologiei anterioare, încă în vigoare. Astfel, în 2009 au iniţiat negocieri conform legii, negocierile având loc în cele din urmă pe proiectul de metodologie propus de UCMR-ADA. Divergenţe au existat în ceea ce priveşte stabilirea remuneraţiilor, AMRCR fiind de acord cu palierele de suprafaţă propuse de UCMR-ADA. Astfel, AMRCR a susţinut, în primul rând, principiul rabatului de volum, respectiv stabilirea unor remuneraţii mai mici pentru utilizatorii care se dezvoltă, se extind. Potrivit acestui principiu, reprezentantul AMRCR prezintă următorul mecanism: utilizatorii se dezvoltă, remuneraţiile devin mai mari, colectările cresc, astfel se impun reduceri ale remuneraţiilor pentru hypermarketuri. De asemenea, pune în vedere să se ţină cont de puterea de cumpărare actuală mult diminuată şi să fie prevăzute şi criterii de ajustare în funcţie de situaţia economică existentă la momentul respectiv. UCMR-ADA arată în replică că preţurile au crescut şi implicit profitul acestor lanţuri de unităţi. De asemenea, arată că magazinele mici au dispărut din cauza apariţiei acestor lanţuri, magazine care plăteau remuneraţii pentru comunicare publică. Pe cale de consecinţă, remuneraţiile colectate pentru titularii de drepturi au scăzut. Totodată, invocă criteriul publicului potenţial şi al clientelei efective ale acestor unităţi, care este unul semnificativ, fiind în fapt publicul către care se comunică public muzica. Nu acceptă propunerea AMRCR privind reducerea pentru o singură entitate în funcţie de numărul de magazine deţinute, UCMR-ADA arătând că sunt acte de comunicare publică diferite, considerând propunerea injustă şi inacceptabilă. Pentru aceste motive, nu acceptă dubla reducere propusă de AMRCR, nici modificarea pct. 13 din metodologie. AMRCR susţine că nu este vorba de o dublă reducere. AMRCR nu depune concluziile susţinute în format scris. COMPLETUL DE ARBITRI constată: Se reţine faptul că, în cadrul comisiei de negociere, constituită prin Decizia nr. 119/2010 a Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, părţile nu au putut conveni forma finală a metodologiei supusă negocierii. De la data constituirii comisiei de negociere şi până la depunerea cererii de iniţiere a procedurii arbitrale au trecut mai mult de 30 de zile. Se constată astfel, în raport cu prevederile art. 131¹ din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, legala învestire a completului arbitral pentru a soluţiona cererea de arbitraj formulată de către UCMR-ADA în vederea stabilirii formei finale a metodologiei ce are ca obiect stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a acestora în scop ambiental. Completul de arbitraj reţine, potrivit celor dispuse prin încheierile de şedinţă anterioare, decăderea legală din dreptul de a depune probe şi de a formula concluzii pe durata arbitrajului, în conformitate cu prevederile art. 131¹ din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru următorii membri ai comisiei de negociere, desemnată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 199/2010: Asociaţia Transportatorilor din România, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, Federaţia Industriei Hoteliere din România, Societatea Comercială Praktiker România - S.R.L. Reţine astfel completul de arbitraj că aceste părţi nici nu au depus în cadrul arbitrajului cereri, înscrisuri sau contrapropuneri cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului de către UCMR-ADA. Completul de arbitraj constată că Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a transmis UCMR-ADA în cadrul negocierilor o propunere privind stabilirea unor remuneraţii forfetare/cameră/pe lună pentru unităţile de cazare, diferenţiată în funcţie de clasificarea acestora. În cadrul concluziilor formulate în arbitraj, UCMR - ADA a agreat şi a susţinut cuprinderea în metodologie, pentru unităţile de cazare, a remuneraţiilor propuse de către Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc în cadrul negocierilor. Faţă de aceste aspecte, reţinând şi faptul că în cadrul arbitrajului, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc sau vreun alt reprezentant al utilizatorilor nu a contestat această propunere, completul de arbitraj reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. 969 din Codul civil cu privire la stabilirea remuneraţiilor datorate de către unităţile de cazare. Completul de arbitraj apreciază ca fiind întrunită astfel şi cerinţa caracterului echitabil pentru autori a remunerării în forma propusă de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc şi acceptată de către UCMR - ADA pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental în unităţile de cazare, propunere ce va constitui pct. 1 al tabelului care face parte integrantă din metodologie. Potrivit punctului de vedere depus în arbitraj şi potrivit celor susţinute în cadrul dezbaterilor, în calitatea sa de reprezentant al utilizatorilor în cadrul comisiei de negociere, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a formulat şi a susţinut, în esenţă, următoarele propuneri sau observaţii cu privire la forma de metodologie propusă de către UCMR - ADA pentru a fi stabilită prin arbitraj: – stabilirea unor remuneraţii mai mici decât cele propuse de către UCMR - ADA la pct. 4 din tabel - „Unităţi comerciale sau de prestări cu activitate continuă“; – stabilirea unui sistem de reduceri a remuneraţiilor cu până la 35% pentru unităţi comerciale sau de prestări cu activitate continuă fie în funcţie de valoarea totală a remuneraţiilor lunare plătite de către un utilizator, fie în funcţie de spaţiul cumulat al unităţilor unui utilizator; – excluderea de la calculul remuneraţiilor a spaţiilor de depozitare, a birourilor administrative, a parcărilor etc.Analizând apărările şi propunerile formulate de către Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, completul de arbitraj le va respinge ca nefondate pentru considerentele ce urmează: Completul de arbitraj apreciază că remuneraţiile propuse de către UCMR - ADA sunt de natură a respecta cerinţa impusă de art. 11 bis din Convenţia de la Berna, la care România a aderat prin Legea nr. 77/1998, de a nu se aduce atingere dreptului autorului de a obţine o remuneraţie echitabilă, stabilită de autoritatea competentă, în absenţa unui acord amiabil. În considerarea caracterului echitabil al remuneraţiilor, completul arbitral are în vedere şi necesitatea ca nivelul remuneraţiilor să fie de natură a încuraja activitatea creatoare ca principal element al dezvoltării culturale. Pe de altă parte, completul de arbitraj reţine că propunerea de metodologie depusă de către UCMR - ADA în arbitraj, prin stabilirea la pct. 4 din tabel a mai multor paliere în funcţie de suprafaţă şi a unei modalităţi de stabilire a remuneraţiilor şi pentru unităţi cu suprafeţe mai mici de 6.000 m² răspunde mai bine cerinţei diferenţierii remuneraţiilor în funcţie de suprafaţa unităţii. Completul arbitral reţine că acest tip de diferenţiere, în funcţie de suprafaţă, a fost agreat şi stabilit şi prin metodologiile anterioare. Completul de arbitraj apreciază ca nefondată şi neechitabilă propunerea de diminuare a remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale potrivit propunerii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România. Se reţine faptul că, potrivit propunerii UCMR - ADA, remuneraţia/m²/lună se reduce pe măsură ce suprafaţa unităţii comerciale este mai mare. Şi din această perspectivă este inechitabilă acordarea unor noi reduceri, suplimentare, pentru unităţi comerciale, în considerarea faptului că ar deţine în mod cumulat suprafeţe mai mari. Nu mai puţin, se constată că reducerile suplimentare sunt pretinse de către Asociaţia Marilor Reţele din România, plecându-se de la o bază de calcul micşorată prin reducerile anterioare, survenite în raport cu suprafeţele mai mari, deţinute în mod cumulat. Acest tip de calcul al unor reduceri suplimentare aplicate unor baze de calcul deja micşorate ar induce un sistem de tip recurent de micşorare a remuneraţiilor datorate de către un utilizator, ceea ce ar conduce, pe cale de consecinţă, la stabilirea unor remuneraţii cu totul inechitabile pentru creatorii de opere. Reducerea remuneraţiei în funcţie de valoarea lunară a remuneraţiei datorate de către un utilizator reprezintă, în esenţă, o propunere de reducere suplimentară a remuneraţiei în funcţie de suprafaţă, dar exprimată în alţi termeni şi este, în egală măsură, apreciată ca inechitabilă, pentru aceleaşi considerente. Nefondată este şi propunerea Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România de a nu fi luată în calcul, la determinarea remuneraţiilor datorate de către un utilizator, comunicarea publică a operelor muzicale în spaţii precum: birouri, spaţii administrative, depozite, parcări etc. Completul de arbitraj are în vedere, cu prioritate, dreptul patrimonial recunoscut autorilor de art. 13 lit. f) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, de a autoriza sau de a interzice comunicarea publică a operelor muzicale. Limitele legale ale exercitării drepturilor patrimoniale de autor sunt în mod expres şi limitativ prevăzute de Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu pot fi extinse pe cale de analogie sau de interpretare. Printre aceste limite legale nu se regăseşte şi situaţia invocată de către Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România. Mai mult, potrivit art. 11 bis din Convenţia de la Berna, la care România a aderat prin Legea nr. 77/1998, legislaţiile naţionale nu pot aduce atingere dreptului autorilor de a obţine o remuneraţie echitabilă, stabilită de către autorităţile competente, în lipsa unui acord amiabil. Completul de arbitraj are în vedere definirea noţiunii de „comunicare publică“ la art. 14 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi constată că spaţiile menţionate de către Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România reprezintă, în sensul legii, locuri deschise publicului, sau orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor acesteia, motiv pentru care propunerea Asociaţiei Marilor Reţele din România este nelegală. Mai reţine completul arbitral că Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România nu a depus la dosarul cauzei nicio probă, limitându-se la formularea unor silogisme şi raţionamente juridice. Acest fapt nu poate conduce decât către sfera de reglementare circumstanţiată de art. 1199 din Codul civil a prezumţiilor simple. Or, prezumţiile simple nu pot constitui, prin ele însele, mijloace de probă, decât dacă sunt coroborate şi cu alte mijloace probatorii. Mai mult decât atât, silogismele şi raţionamentele formulate de către Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România sunt întemeiate pe premise false, fapt care generează concluzii false. Premisa majoră pe care îşi întemeiază apărările AMRCR este de natură comercială, căzând deci în sfera normelor de reglementare specifice actelor şi faptelor obiective de comerţ, în speţă a Codului comercial şi uzanţelor comerciale, pe când premisele cauzei deduse judecăţii sunt specifice sferei de reglementare în materia creaţiei intelectuale, supusă Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Ar fi cu totul improprie grefarea unei instituţii cu puternice accente comerciale pe instituţii edictate în scopul asigurării drepturilor autorilor pentru obţinerea unor remuneraţii echitabile. Pentru aceste motive COMPLETUL DE ARBITRAJ h o t ă r ă ş t e: Admite cererea formulată de către UCMR - ADA aşa cum a fost formulată. Stabileşte forma finală a metodologiei privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental astfel: METODOLOGIE privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental 1. Utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligaţia ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obţină din partea UCMR - ADA autorizaţia licenţă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale şi să plătească remuneraţii potrivit tabelului din prezenta metodologie, indiferent de durata efectivă a utilizării. 2. În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)comunicare publică a operelor muzicale în scop ambiental - comunicarea uneia sau mai multor opere muzicale făcută într-un loc deschis publicului ori în orice loc în care se adună sau are acces, concomitent ori succesiv, un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al unei familii şi al cunoştinţelor acesteia, indiferent de modalitatea realizării comunicării şi de mijloacele tehnice folosite, cu scopul de a crea ambianţa pentru desfăşurarea oricărei alte activităţi ce nu necesită în mod indispensabil utilizarea operelor muzicale; b)utilizator de opere muzicale în scop ambiental - orice persoană juridică sau fizică autorizată, care deţine ori foloseşte cu orice titlu (de proprietate, administrare, concesiune, închiriere, subînchiriere, împrumut etc.) spaţii, închise ori deschise, în care sunt instalate sau deţinute aparate şi orice alte mijloace tehnice ori electronice cum ar fi: televizoare, receptoare radio, casetofoane, combine muzicale, echipament informatic, CD-player, instalaţii de amplificare şi orice alte aparate ce permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet.3. În situaţia închirierii, subînchirierii sau a oricărui alt mod de transmitere a folosinţei parţiale a unui spaţiu în care are loc comunicarea publică a operelor muzicale, deţinătorii, cu orice titlu, persoane juridice ori fizice ce utilizează acele părţi din spaţiu vor plăti, potrivit spaţiului utilizat, remuneraţii în conformitate cu prezenta metodologie. 4. Plata remuneraţiilor datorate de utilizatori se efectuează lunar. Termenul-limită de plată este data de 15 a lunii pentru care se face plata. La remuneraţiile prevăzute de prezenta metodologie se adaugă cota legală de TVA. 5. Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităţi de 0,5%/zi de întârziere. 6. Pentru perioada pentru care utilizatorul nu a încheiat autorizaţie licenţă neexclusivă cu UCMR-ADA, acesta are obligaţia de a plăti UCMR-ADA o sumă egală cu triplul remuneraţiilor ce ar fi fost legal datorate dacă ar fi încheiat autorizaţia licenţă neexclusivă. 7. Organismele de gestiune colectivă pot monitoriza, prin reprezentanţi împuterniciţi în acest sens, utilizarea operelor muzicale în scop ambiental, accesul acestora fiind asigurat în mod liber în orice spaţiu de utilizare a muzicii în scop ambiental. Reprezentanţii organismelor de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile în spaţiile în care sunt utilizate operele muzicale, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale în scop ambiental. 8. Utilizatorii menţionaţi la pct. 1 din tabel au obligaţia de a comunica UCMR - ADA certificatele de clasificare a unităţilor de cazare deţinute. 9. Utilizatorii au obligaţia de a comunica UCMR - ADA, în termen de 10 zile de la solicitare, copii ale planurilor cadastrale ale spatiilor pe care le deţin cu orice titlu sau, în absenţa acestora, copii ale actelor prin care au dobândit proprietatea ori folosinţa spaţiilor (contract de vânzare-cumpărare, donaţie, contract de închiriere, comodat etc.) şi de a comunica orice alte documente şi/sau informaţii solicitate în baza art. 130 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare. 10. În cazul în care un utilizator urmează să înceteze utilizarea operelor muzicale, acesta este obligat să transmită la sediul central al organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, înainte de data încetării utilizării operelor muzicale, o notificare scrisă cuprinzând: denumirea şi sediul utilizatorului, numărul şi data autorizaţiei încheiate cu organismul de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, adresa completă a locaţiei unde încetează utilizarea şi data la care va înceta utilizarea. În absenţa unei astfel de notificări scrise, comunicate către sediul central al organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, utilizatorul datorează în continuare remuneraţiile prevăzute de prezenta metodologie, conform autorizaţiei licenţă neexclusivă, fără a putea invoca o eventuală încetare a utilizării operelor muzicale. 11. Remuneraţiile forfetare se pot modifica anual, potrivit art. 131⁴ din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel naţional. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în 5 zile de la data depunerii, şi intră în vigoare de la data de 1 a lunii următoare celei în care au fost publicate. 12. Pentru alte modalităţi de utilizare pentru care remuneraţiile nu sunt cuprinse în tabele, organismul de gestiune colectivă poate încheia prin negociere autorizaţii licenţă neexclusivă cu utilizatorii. 13. În situaţia în care un utilizator deţine sau foloseşte mai multe spaţii, remuneraţia se datorează distinct pentru fiecare spaţiu în parte. 14. Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică tuturor utilizatorilor de opere muzicale în scop ambiental. TABEL Remuneraţii datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental*)

*) Remuneraţiile nu conţin TVA. **) La determinarea remuneraţiei datorate de utilizatori în funcţie de suprafaţă vor fi luate în considerare toate spaţiile, inclusiv ringurile de dans (bar, terasă, club etc.). Dacă acelaşi spaţiu este utilizat pentru mai multe activităţi, remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor de opere muzicale se vor plăti pentru fiecare activitate, respectiv pentru fiecare spaţiu dotat cu casă de marcat şi/sau vânzător. ***) Se consideră utilizare pentru proba tehnică de suporturi sau aparate utilizarea operelor muzicale în prezenţa clientului care a solicitat o astfel de testare, prin intermediul unui aparat audio oferit spre vânzare şi supus testării la standuri special amenajate. Nu reprezintă probă tehnică, ci utilizare în scop ambiental a operelor muzicale menţinerea în stare de funcţionare a unuia sau mai multor aparate în incinta unităţii comerciale ori în afara acesteia. ****) La transportul de pasageri aerian remuneraţiile forfetare sunt aplicabile pentru fiecare cursă. Se consideră utilizator în cadrul activităţii de taxi prestatorul de servicii (compania) sub a cărui marcă sau denumire se exercită activitatea, pentru toate autoturismele care sunt inscripţionate cu marca ori denumirea sa, inclusiv în cazul unor colaborări cu persoane fizice autorizate sau alte terţe persoane. Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Completul de arbitraj: Uliescu Marilena David Alice Mihaela Niţu Ion Ştiolică Florin Ionescu Mircea Felix Melineşti