DECIZIE Nr.
265 din 6 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 si art. 30 alin. 1, 2 si 4 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 379 din 19 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în
Dosarul nr. 1.549/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi
pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă
autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 1.801 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de
acelaşi autor în Dosarul nr. 15.266/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia
a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei,
reprezentantul Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o
Societate mai Bună şi reprezentantul Partidului Popular şi al Protecţiei
Sociale, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 1.865 D/2007, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 28 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea
Comercială „Agenţia de Pază Professional Style" - S.R.L. din Drobeta
Turnu-Severin în Dosarul nr. 2.876/101/2006 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor sus menţionate, având în vedere obiectul excepţiilor ridicate.
Ilie Gheorghe Vasile Cornel şi
reprezentantul Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o
Societate mai Bună se opun conexării dosarelor, considerând că nu există
identitate de obiect.
Reprezentantul Partidului Popular şi al Protecţiei
Sociale şi reprezentantul Ministerului Public sunt de
acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin.(5) din Legea
nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.801 D/2007 şi nr. 1.865 D/2007
la Dosarul nr. 1.776 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Ilie Gheorghe Vasile Cornel şi reprezentantul
Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună
solicită admiterea excepţiei, susţinând oral concluziile scrise depuse la
instanţa care a sesizat Curtea. Reprezentantul Partidului Solidarităţii
Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună depune concluzii scrise
în acest sens.
Reprezentantul Partidului Popular şi al Protecţiei
Sociale solicită respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii
în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 24 octombrie
2007, 5 noiembrie 2007 şi din 6 decembrie 2007, pronunţate în Dosarele nr.
1.549/3/2007, nr. 15.266/3/2006 şi nr. 2.876/101/2006, Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă au sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 28 şi art. 30 din Codul de procedură civilă, iar Tribunalului Mehedinţi -
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 din Codul de
procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată în cauze în care s-au formulat
cereri de recuzare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că modificările aduse
dispoziţiilor legale criticate sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la un
proces echitabil. Totodată, inadmisibilitatea recuzării tuturor judecătorilor
unei instanţe contravine principiilor constituţionale invocate.
Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi
Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la considerentele
reţinute de Curte în jurisprudenţa sa.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru aceleaşi
considerente reţinute de Curte în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi ale celorlalte părţi
prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheierile pronunţate, instanţele au sesizat
Curtea Constituţională cu prevederile art. 28 şi 30 din Codul de procedură
civilă.
In realitate, obiectul excepţiei, aşa cum rezultă din
concluziile autorilor, îl constituie modificările prevederilor art. 28 şi 30
din Codul de procedură civilă.
Curtea observă că dispoziţiile art. 30 alin. 3 din
Codul de procedură civilă au fost abrogate în mod expres prin art. I pct. 7 din
Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.
Prin urmare, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 28 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din
Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
-Art. 28 din Codul de procedură civilă:,,1. Nu se
pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca
tutore, curator sau director al unei instituţii publice sau societăţi
comerciale, când aceştia nu au interes personal în judecarea pricinii.
2. Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe
sau ai unei secţii a acesteia.
21.
Cererile de recuzare a instanţelor ierarhic superioare formulate la instanţa
care soluţionează litigiul sunt inadmisibile.
3. Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate
formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător";
- Art. 30 din Codul de procedură civilă: „Recuzarea
judecătorului se hotărăşte de instanţa respectivă, în alcătuirea căreia nu
poate să intre cel recuzat.
In cazul când din pricina recuzării nu se poate
alcătui completul de judecată, cererea de recuzare se judecă de instanţa
ierarhic superioară.
Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se soluţionează de instanţa în faţa
căreia au fost formulate."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
prevederile constituţionale ale art. 10, art. 15 alin. (1), art. 16, 20, 21,
24, 30, 51, 53 şi 126. Totodată, excepţia mai este raportată şi la dispoziţiile
„art. 1 şi următoarele din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului" şi cele ale „art. 1 şi următoarele din
Carta Social Europeană".
Examinând excepţia, Curtea constată că prin Decizia nr.
1.028 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 821 din 3 decembrie
2007, şi prin Decizia nr. 1.176 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, s-a mai pronunţat asupra prevederilor
legale criticate, excepţiile fiind ridicate de aceiaşi autori cu o motivare
similară.
Curtea a reţinut, în esenţă, că textele de lege
criticate reprezintă norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului,
exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit
căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt
prevăzute numai prin lege.
Cu privire la critica referitoare la dispoziţiile art.
28 din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut că instituţia recuzării în
procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăţi
imparţiale, în care părţile să fie protejate de eventuala părtinire a
judecătorului. Recuzarea nu poate fi, în consecinţă, decât individuală, şi nu
colectivă, şi nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la
împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanţe de a judeca procesele cu care
au fost învestiţi în condiţiile legii.
Totodată, Curtea a statuat că prin textele de lege
criticate legiuitorul nu a înţeles să restrângă accesul liber la justiţie sau
dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil
exercitării în condiţii optime a acestor drepturi constituţionale.
De asemenea, Curtea a reţinut că, în măsura în care
normele legale criticate nu operează nicio distincţie între subiectele de drept
supuse incidenţei lor, susţinerea pretinsului său caracter discriminatoriu este
lipsită de temei şi nu poate fi primită.
Aceste reguli de procedură se justifică prin intenţia
legiuitorului de a împiedica tergiversarea înfăptuirii actului de justiţie,
ceea ce contribuie la respectarea dreptului părţilor la soluţionarea cauzelor într-un
termen rezonabil, ţinându-se seama şi de interesele legitime ale celorlalte
părţi, nu numai de cele ale părţii care a formulat cererea
de recuzare.
Pentru aceleaşi motive, nu poate fi reţinută nici
încălcarea prevederilor din Constituţie şi din actele internaţionale invocate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 28 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 1.549/3/2007 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 15.266/3/2006 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă precum şi de Societatea
Comercială „Agenţia de Pază Professional Style" - S.R.L. din Drobeta
Turnu-Severin în Dosarul nr. 2.876/101/2006 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia
conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu