Decizia Nr.257 din 20.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Sindprim din Vaslui în Dosarul nr. 484/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 684D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 831D/2011, nr. 904D/2011, nr. 938D/2011, nr. 989D/2011, nr. 1.105D/2011, nr. 1.139D/2011, nr. 1.141D/2011, nr. 1.219D/2011, nr. 1.220D/2011 şi nr. 1.238D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din Administraţia Publică Locală a Judeţului Vaslui în Dosarul nr. 1.053/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Valerică Văsâi şi alţii în Dosarul nr. 3.575/114/2011 al Tribunalului Buzău - Secţia civilă, de Sindicatul Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică din Constanţa în dosarele nr. 6.824/118/2011 şi nr. 6.799/118/2011 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă, respectiv Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, de Iosefina Dumitrescu şi alţii în Dosarul nr. 47.410/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Popescu şi alţii în Dosarul nr. 2.268/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, de Cristina-Violeta Crihan, Filoteia Hlihor şi alţii, Liliana Viorica Amariei şi alţii în dosarele nr. 5.612/40/2011, nr. 5.662/40/2011 şi nr. 5.769/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de Emanuela Milostean Pervu în Dosarul nr. 2.289/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele nr. 938D/2011 şi nr. 989D/2011, doamna avocat Maria Dobre, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 831D/2011, nr. 904D/2011, nr. 938D/2011, nr. 989D/2011, nr. 1.105D/2011, nr. 1.139D/2011, nr. 1.141D/2011, nr. 1.219D/2011, nr. 1.220D/2011 şi nr. 1.238D/2011 la Dosarul nr. 684D/2011.Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele nr. 938D/2011 şi nr. 989D/2011, precum şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 831D/2011, nr. 904D/2011, nr. 938D/2011, nr. 989D/2011, nr. 1.105D/2011, nr. 1.139D/2011, nr. 1.141D/2011, nr. 1.219D/2011, nr. 1.220D/2011 şi nr. 1.238D/2011 la Dosarul nr. 684D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că neacordarea premiului anual pe anul 2010, printr-o reglementare legală care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, încalcă principiul neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Totodată, se consideră că în acest mod se aduce atingere dreptului constituţional la muncă, precum şi dreptului de proprietate privată, astfel cum acestea sunt garantate, după caz, în Constituţie, Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Carta socială europeană, revizuită, şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că premiul anual pentru anul 2010 nu este un drept fundamental, iar eliminarea acestuia se face pentru viitor, şi nu în privinţa prestaţiilor deja realizate. Totodată, invocă, în susţinerea netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, şi Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 23 mai 2011, 6 iunie 2011, 20 iunie 2011, 27 mai 2011, 13 iulie 2011, 7 septembrie 2011, 8 septembrie 2011, 29 septembrie 2011 şi 15 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 484/89/2011, nr. 1.053/89/2011, nr. 3.575/114/2011, nr. 6.824/118/2011, nr. 6.799/118/2011, nr. 47.410/3/2011, nr. 2.268/30/2011, nr. 5.612/40/2011, nr. 5.662/40/2011, nr. 5.769/40/2011 şi nr. 2.289/30/2011, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, Tribunalul Buzău - Secţia civilă, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Timiş - Secţia civilă, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Sindprim din Vaslui, Sindicatul Salariaţilor din Administraţia Publică Locală a Judeţului Vaslui, Valerică Văsâi şi alţii, Sindicatul Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică din Constanţa, Iosefina Dumitrescu şi alţii, Ioan Popescu şi alţii, Cristina-Violeta Crihan, Filoteia Hlihor şi alţii, Liliana Viorica Amariei şi alţii, precum şi Emanuela Milostean Pervu în cauze având ca obiect, printre altele, obligarea instituţiilor publice pârâte la plata premiului anual aferent anului 2010.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu permit plata premiului anual pe anul 2010, drept cu caracter salarial apreciat ca fiind câştigat pe perioada de timp în care norma juridică în baza căruia a fost recunoscut era în vigoare şi activă. Se arată că o normă juridică nu poate fi decât retroactivă atunci când neagă acordarea unui drept salarial legal pentru activitatea deja desfăşurată. Astfel, legiuitorul a adus modificări unei situaţii juridice definitiv stabilite sub aspectul executării unei obligaţii aferente unui raport de muncă încheiat. Or, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, aceasta trebuind să respecte suveranitatea legii anterioare.Se apreciază că premiul pe anul 2010 reprezintă un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât neacordarea sa reprezintă o veritabilă măsură de expropriere. Autorii excepţiei arată că privarea de proprietate trebuie să respecte anumite exigenţe, respectiv să fie prevăzută de lege, să fie conformă dreptului intern şi să urmărească un scop legitim de interes general; or, se arată că ingerinţa statului în respectarea bunurilor proprietate privată nu este proporţională cu scopul legitim urmărit, fiind contrară atât textului convenţional menţionat, cât şi art. 44 din Constituţie.Totodată, se susţine că prin metodologia de aplicare a legii nu s-a arătat ce înseamnă că premiul aferent anului 2010 „s-a avut în vedere“ la stabilirea drepturilor salariale ce se acordă pe 2011. Prin urmare, nu se poate cuantifica nici cantitativ şi nici calitativ ceea ce se înţelege prin sintagma menţionată, ceea ce demonstrează că în baza de calcul nu se regăseşte niciun element care să pună în evidenţă faptul că premiul anual a fost avut în vedere la stabilirea majorărilor salariale. Nu în ultimul rând, se evidenţiază faptul că s-ar contraveni Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010 dacă s-ar considera că premiul aferent anului 2010 este cuprins în majorarea prevăzută de art. 1 din Legea nr. 285/2010.Tribunalul Vaslui - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este întemeiată, întrucât o lege ulterioară abrogă cu caracter retroactiv drepturile salariale recunoscute de o lege anterioară.Tribunalul Buzău - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.Tribunalul Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată, arătând că în conceptul de „drepturi câştigate“ pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Or, legiuitorul nu a intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate; numai în acest caz s-ar fi ajuns la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie.Se mai apreciază că salariul trebuie privit ca un bun, dar nu sub aspectul cuantumului, astfel încât angajatul nu poate pretinde, contrar unor dispoziţii legale în vigoare, recunoaşterea şi respectarea unui anumit cuantum al drepturilor sale de natură salarială ori executarea obligaţiei angajatorului într-o anumită modalitate.Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată, întrucât angajatul nu poate pretinde, contrar unor dispoziţii legale în vigoare, recunoaşterea şi respectarea unui anumit cuantum al drepturilor sale de natură salarială ori executarea obligaţiei angajatorului într-o anumită modalitate.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este întemeiată, întrucât prevederile legale criticate retroactivează. Astfel, se consideră că acestea aduc atingere unor drepturi care s-au născut sub imperiul unei legi anterioare.Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.141D/2011, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată în măsura în care dispoziţiile legale criticate se circumscriu ansamblului de măsuri destinat contracarării efectelor crizei economice.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, în dosarele nr. 1.219D/2011 şi nr. 1.220D/2011, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este întemeiată. Se arată că textul legal criticat încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât premiul anual este acordat pentru activitatea desfăşurată în cursul anului 2010, iar o lege ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2011 nu poate decât retroactiv să retragă avantajul salarial acordat în temeiul legii pentru o perioadă deja încheiată.Totodată, se consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la proprietatea privată, întrucât compensarea prevăzută în textul legal criticat între sumele datorate cu titlu de premiu anual şi cu titlu de salariu nu a avut loc, ideea compensării fiind doar declarativă şi pur formală. În continuare, instanţa judecătorească arată că instituţia juridică a compensării este inaplicabilă în cazul de faţă pentru 3 motive, şi anume: nu se poate pune semnul echivalenţei între natura juridică a premiului şi a salariului, nu a fost în mod expres prevăzută de legiuitor în textul legal criticat şi, în fine, premiul anual se acordă diferenţiat în funcţie de performanţe, şi nu tale quale, precum creşterea salarială dispusă în temeiul Legii nr. 285/2010.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în Dosarul nr. 684D/2011, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar în privinţa căruia legiuitorul are o largă marjă de apreciere. Se mai arată că numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra unor sume deja încasate cu titlu de premiu anual s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, ceea ce nu este cazul în cauza de faţă.Avocatul Poporului, în dosarele nr. 684D/2011, nr. 1.105D/2011, nr. 1.139D/2011, nr. 1.141D/2011, nr. 1.219D/2011, nr. 1.220D/2011 şi nr. 1.238D/2011, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul nefăcând altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Totodată, apreciază că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar care poate fi dimensionat în funcţie de resursele bugetare existente.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.“Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor.De asemenea, sunt invocate prevederile art. 17 privind dreptul la proprietate, art. 23 pct. 3 privind dreptul la o retribuire egală şi satisfăcătoare şi art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale pct. 2 şi 4 privind dreptul la condiţii de muncă echitabile şi dreptul la o salarizare echitabilă din partea I a Cartei sociale europene, precum şi ale art. 4 şi 20 din partea a II-a privind dreptul la o salarizare echitabilă şi dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex, din aceeaşi cartă. Mai mult, se consideră a fi încălcate şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii, ale art. 17 din Directiva Consiliului 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L303 din 2 decembrie 2000, art. 15 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L180 din 19 iulie 2000, ambele texte invocate privind sancţiunile ce pot fi suportate de statele membre ca urmare a nerespectării celor două directive, precum şi cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată în Cauza C-310/10 (Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva Ştefan Agafiţei şi alţii).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Legea nr. 285/2010 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“.Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat şi angajator nu s-a stins în privinţa acordării premiului anual pe 2010 odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai datorită faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligaţiei sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situaţia în care se află autorii excepţiei ca fiind o facta pendentia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, a respins ca neîntemeiată o excepţie de neconstituţionalitate ce viza în esenţă aceleaşi aspecte ridicate ca şi prezenta cauză.*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 115 din 9 februarie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 230 din 5 aprilie 2012.Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe. Aşadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţi legii.Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.De asemenea, Curtea a reţinut lipsa de relevanţă a actelor Uniunii Europene invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Curtea mai reţine că Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de autorii excepţiei, nu are incidenţă în cauză, aceasta referindu-se la obligaţia de rezultat a legiuitorului de a readuce salariile la nivelul din iunie 2010, fără a aduce în discuţie alte drepturi salariale suplimentare, cum este prima anuală de care beneficia personalul plătit din fonduri publice.În fine, celelalte prevederi invocate din actele internaţionale nu au incidenţă în cauză; de altfel, autorii excepţiei nici nu motivează în vreun fel încălcarea acestora, ci fac o trimitere generală la textele acestor tratate internaţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Sindprim din Vaslui în Dosarul nr. 484/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Sindicatul Salariaţilor din Administraţia Publică Locală a Judeţului Vaslui în Dosarul nr. 1.053/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Valerică Văsâi şi alţii în Dosarul nr. 3.575/114/2011 al Tribunalului Buzău - Secţia civilă, de Sindicatul Liber al Salariaţilor din Administraţia Publică din Constanţa în dosarele nr. 6.824/118/2011 şi nr. 6.799/118/2011 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă, respectiv Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, de Iosefina Dumitrescu şi alţii în Dosarul nr. 47.410/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Popescu şi alţii în Dosarul nr. 2.268/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă, de Cristina-Violeta Crihan, Filoteia Hlihor şi alţii, Liliana Viorica Amariei şi alţii în dosarele nr. 5.612/40/2011, nr. 5.662/40/2011 şi nr. 5.769/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de Emanuela Milostean Pervu în Dosarul nr. 2.289/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Benke Károly