DECIZIE   Nr. 256 din 17 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 538 din 25 iulie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Paula C. Pantea          - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Larydona Com" - S.R.L., Societatea Comerciala "Bucur Obor" - S.A. si Societatea Comerciala "NG Glimos Com" - S.R.L. in dosarele nr. 8.915/2002 si nr. 8.919/2002 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 96C/2003 la Dosarul nr. 95C/2003, avand in vedere ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in cele doua dosare este identic.
    Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind intrunite conditiile conexarii. In consecinta, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea dispune conexarea dosarelor anterior mentionate, pentru o mai buna administrare a justitiei.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca art. 975 din Codul civil nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei, ci, dimpotriva, le da expresie, asigurand echilibrul procesual intre persoanele cu interese contrare.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 9 decembrie 2002, pronuntate in dosarele nr. 8.915/2002 si nr. 8.919/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Larydona Com" - S.R.L., Societatea Comerciala "Bucur Obor" - S.A. si Societatea Comerciala "NG Glimos Com" - S.R.L.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat reglementeaza succint actiunea pauliana printr-o formulare generala, care nu contine conditiile concrete si prealabile privind admisibilitatea actiunii pauliene, astfel incat permite oricarui creditor, inclusiv celui de rea-credinta, sa atace orice act juridic incheiat de debitor cu tertii, ceea ce reprezinta o exercitare abuziva a liberului acces la justitie si conduce la incalcarea drepturilor legal dobandite de tertii de buna-credinta prin incheierea actelor respective. Autoarele apreciaza ca interdictia crearii de prejudicii unui creditor prin acte incheiate de debitor cu terte persoane nu poate constitui un scop legitim pentru limitarea drepturilor tertului, deoarece, eo ipso, orice act incheiat de debitor prejudiciaza lato sensu creditorii chirografari prin modificarile intervenite in patrimoniul debitorului. Astfel se aduce atingere dreptului la aparare al tertului de buna-credinta si dreptului la un proces echitabil, textul de lege criticat protejand exclusiv interesele creditorului. Se mai arata ca art. 975 din Codul civil descurajeaza subiectele de drept sa incheie acte juridice cu debitorii altor persoane, aspect de natura sa limiteze posibilitatile de valorificare a factorilor de productie, intrucat tertul de buna-credinta trebuie sa isi aleaga partenerii dupa criteriul exclusiv al existentei unor debite ale cocontractantului, urmand ca, in caz contrar, sa isi asume riscul revocarii contractului incheiat cu debitorul, la cererea oricarui creditor chirografar prejudiciat de actul respectiv. Prin urmare, se apreciaza ca sunt limitate posibilitatile de creare a cadrului favorabil pentru existenta unei economii de piata bazate pe libertatea comertului si protectia concurentei loiale, ceea ce, evident, contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 134 alin. (2) lit. a).
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala apreciaza ca art. 975 din Codul civil constituie o expresie a principiilor constitutionale invocate, iar nu o incalcare a acestora, fiind o reflectare adecvata a principiului exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Statul, in calitate de garant al acestor drepturi si libertati, asigura o protectie reala si nediscriminatorie a drepturilor legale ale cetatenilor, in acest fel stimulandu-se dezvoltarea economica si sociala.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul arata ca art. 975 din Codul civil recunoaste oricarui creditor dreptul de a ataca in justitie, prin actiune revocatorie, actul prin care debitorul sau il prejudiciaza, astfel incat nu contravine in nici un mod prevederilor constitutionale privitoare la garantarea dreptului la aparare sau exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor persoanei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 975 din Codul civil. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 975: "Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 54: "Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.";
    - Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;"
    De asemenea, sunt invocate prevederile internationale cuprinse in:
    - Art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat reglementeaza un mijloc juridic procedural, actiunea pauliana, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice incheiate de catre debitor in frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscuta creditorului este subsecventa intrunirii a doua conditii cumulative: actele juridice sa fi fost intocmite cu rea-credinta si, ca urmare a incheierii lor, creditorii sa fi fost prejudiciati in propriile drepturi. Pozitia subiectiva a debitorului nu presupune in mod necesar intentia directa de a vatama, fiind suficient ca acesta sa aiba cunostinta de faptul ca actele sale sunt de natura a prejudicia pe creditori, provocand sau agravand insolvabilitatea sa. Intr-o astfel de situatie sarcina probarii existentei conditiilor mentionate incumba titularului dreptului la actiunea pauliana, asadar creditorului.
    Analizand sustinerile autoarelor criticii de neconstitutionalitate, Curtea apreciaza ca art. 975 din Codul civil nu releva nici o contradictie cu textele constitutionale de referinta pretins a fi incalcate.
    In ceea ce priveste principiile constitutionale privind statul de drept, democratic si social, exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor persoanei, precum si obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, consacrate in art. 1 alin. (3), art. 54 si art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, Curtea retine ca textul de lege criticat, departe de a veni in contradictie cu ele, constituie tocmai expresia valorificarii lor in cadrul raporturilor juridice concrete.
    Posibilitatea recunoscuta creditorilor ca, in anumite conditii, expres si limitativ prevazute de lege, sa poata interveni pentru a-si apara drepturile si interesele legitime, in virtutea principiului ca patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu constituie o masura discriminatorie pozitiva in favoarea lor, asa cum considera autoarele exceptiei, ci reprezinta exclusiv o garantie a asigurarii echilibrului intre persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
    Referitor la sustinerea potrivit careia art. 975 din Codul civil aduce atingere art. 24 din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, intrucat incidenta textului criticat este, asa cum s-a aratat, subsecventa intrunirii anumitor conditii, a caror existenta trebuie dovedita de catre creditor, in cadrul unui proces in care toate partile urmeaza sa beneficieze de garantiile prevazute de lege, art. 975 din Codul civil neinstituind nici o derogare sub acest aspect.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Larydona Com" - S.R.L., Societatea Comerciala "Bucur Obor" - S.A. si Societatea Comerciala "NG Glimos Com" - S.R.L. in dosarele nr. 8.915/2002 si nr. 8.919/2002 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu