DECIZIE   Nr. 245 din 10 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 548 din 30 iulie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Ioana Marilena Chiva  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Severin" - S.R.L. din Bosanci in Dosarul nr. 215/2003 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata, avand in vedere ca dispozitiile legale criticate instituie o procedura speciala de executare silita, care nu contravine prevederilor constitutionale, invocand in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, si anume deciziile nr. 189/2000, nr. 202/2000 si nr. 289/2001.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 30 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 215/2003, Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Severin" - S.R.L. din Bosanci intr-o cauza avand ca obiect recursul declarat de autoarea exceptiei impotriva unei sentinte a Tribunalului Suceava prin care s-a admis cererea de declansare a procedurii falimentului debitoarei, cerere formulata in baza Legii nr. 64/1995 de catre creditoarea D.G.F.P. Suceava.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate incalca dreptul de proprietate al debitorului, deoarece orice creditor care se incadreaza in conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata, are posibilitatea de a incalca dreptul de dispozitie al debitorului asupra bunurilor sale. Totodata, textul criticat incalca si prevederile constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a), intrucat limiteaza libertatea comertului prin posibilitatea creditorului de a introduce cererea de deschidere a falimentului debitorului.
    Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia este neintemeiata, iar dispozitiile criticate, prin care se instituie dreptul oricarui creditor de a introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care timp de cel putin 30 de zile a incetat platile, nu contravin prevederilor art. 41 alin. (1) si (2) si ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 64/1995, republicata, reprezinta o procedura speciala de executare silita aplicata unui debitor, care se incadreaza in conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) din aceeasi lege, in scopul de a se asigura egalitatea creditorilor, fiecare dintre acestia avand dreptul la urmarirea debitorului sau. Introducerea cererii de deschidere a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 nu determina automat restrangerea exercitiului unor drepturi ale debitorului, ci reprezinta deschiderea unei proceduri administrate de catre judecatorul-sindic. Dreptul de proprietate al debitorului si in special dreptul de dispozitie trebuie exercitate in conditiile legii, tinand cont si de dispozitiile art. 1718 din Codul civil, care instituie gajul general asupra bunurilor debitorilor pentru urmarirea creantelor creditorilor. Avand in vedere acestea, precum si faptul ca procedura reglementata de Legea nr. 64/1995 este instituita si in favoarea debitorului, dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (1) si (2) si nici celor ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, in acelasi sens fiind si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, de exemplu deciziile nr. 189 si nr. 202/2000, precum si Decizia nr. 289/2001.
    Avocatul Poporului apreciaza ca procedura reglementata de Legea nr. 64/1995 reprezinta un mijloc de constrangere a debitorului care nu si-a executat de bunavoie obligatiile de plata si, totodata, o sanctiune a nerespectarii ordinii de drept. Avand in vedere acestea, precum si faptul ca aceasta procedura inceteaza in cazul in care creantele au fost acoperite in totalitate, dispozitiile criticate nu ingradesc dreptul de proprietate al debitorului. De asemenea, nu se poate sustine nici incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) referitoare la libertatea comertului, deoarece dispozitiile criticate nu urmaresc lichidarea debitorului, ci instituie o procedura speciala de executare silita, pentru plata pasivului debitorului aflat in incetare de plati, prin care se urmareste realizarea unei egalitati intre creditori.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, dispozitii modificate prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 82/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Ca urmare a acestor modificari, dispozitiile criticate de autoarea exceptiei au urmatorul continut: "Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a incetat platile, in urmatoarele conditii:
    a) daca creanta izvoraste din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, creanta trebuie sa aiba un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive;
    b) in celelalte cazuri creanta trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;
    c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia apreciaza ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele prevederi constitutionale:
    - Art. 41 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
    - Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;"
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fac parte din capitolul III "Procedura", sectiunea 1 "Cererile introductive", subsectiunea 2 "Cererile creditorilor ori ale camerelor de comert si industrie teritoriale" si prevad conditiile in care un creditor poate introduce la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul o cerere de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului unui debitor persoana juridica.
    Scopul Legii privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este, potrivit art. 2 din Legea nr. 64/1995, republicata, instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului in incetare de plati, fie prin reorganizarea intreprinderii si activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment. Astfel, dispozitiile legii au fost instituite si pentru protejarea intereselor debitorului, avand in vedere faptul ca acesta este supus unei singure urmariri silite, iar nu cate uneia sau chiar mai multor executari silite efectuate de fiecare creditor.
    Sustinerile autoarei exceptiei, conform carora dispozitiile criticate, prin faptul ca dau posibilitatea oricarui creditor sa solicite deschiderea procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului unui debitor, incalca dreptul de proprietate al debitorului, care nu poate dispune de patrimoniul sau pentru realizarea scopurilor economice la care este indreptatit in calitate de comerciant, sunt neintemeiate, intrucat numai creditorii care indeplinesc toate conditiile prevazute de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pot formula o cerere de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului unui debitor care, de asemenea, se incadreaza in conditiile prevazute de aceleasi dispozitii legale. Astfel, pentru a se putea cere deschiderea procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului, creditorul trebuie sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila, in cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive, iar debitorul trebuie sa fi incetat platile timp de cel putin 30 de zile.
    Totodata, Curtea retine ca procedura prevazuta de Legea nr. 64/1995 a fost instituita de legiuitor ca un mijloc de constrangere a debitorului care nu si-a indeplinit obligatiile de plata de bunavoie, iar dreptul de proprietate si prerogativele sale, in special dreptul de dispozitie, trebuie exercitate in conditiile legii, cu respectarea drepturilor creditorilor. In acest sens, dispozitiile art. 1718 din Codul civil stabilesc, cu valoare de principiu, ca patrimoniul unei persoane reprezinta gajul general al creditorilor acesteia pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor sale.
    Avand in vedere acestea, precum si faptul ca, in cazul in care creantele creditorilor au fost acoperite in totalitate, se va proceda la inchiderea procedurii falimentului inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu contravin dreptului de proprietate consacrat de prevederile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a), de asemenea, Curtea constata ca aceasta sustinere este nefondata, intrucat scopul Legii nr. 64/1995 fiind tocmai instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat in incetare de plati, prin dispozitiile criticate se realizeaza respectarea intocmai a obligatiei statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, precum si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
    In acelasi sens Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor criticate, statuand, prin Decizia nr. 202 din 17 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001, ca acestea nu contravin prevederilor constitutionale.

    Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Severin" - S.R.L. din Bosanci in Dosarul nr. 215/2003 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Ioana Marilena Chiva