DECIZIE   Nr. 242 din 10 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 513 din 16 iunie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Georgeta Ion si Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin mandatar Liga Democratica pentru Dreptate din Romania, in Dosarul nr. 841/COM/2004 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila.
    La apelul nominal raspunde autoarea exceptiei in nume propriu, precum si in calitate de mandatar al partii Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, lipsind celelalte parti. Procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, se acorda cuvantul pe fondul cauzei.
    Autoarea exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In esenta, arata ca nivelul ridicat al unor taxe judiciare, precum si faptul ca acestea trebuie sa fie achitate anticipat, fara a se tine seama de circumstantele speciale ale cauzei, incalca dreptul de liber acces la justitie garantat de art. 21 din Constitutie. Se mai arata ca textul de lege criticat nu mentine un just echilibru intre interesul statului de a colecta taxele de timbru judiciar si interesul particularilor aflati in situatii deosebite din punct de vedere financiar de a introduce o actiune in fata instantei. Perioada de plata a acestor taxe fiind foarte scurta, impunerea lor constituie o restrangere disproportionata adusa insusi dreptului de acces la judecata, ceea ce reprezinta o incalcare a art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, invoca si Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Kreuz contra Poloniei din 19 iunie 2001.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, sustine, in esenta, ca acest act normativ este neconstitutional, deoarece creeaza o discriminare nejustificata intre creditori si debitori.
    Reprezentantul Ministerului Public considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 este neintemeiata. In acest sens, arata ca Legea fundamentala nu prevede gratuitatea actului de justitie, astfel incat legiuitorul este liber sa stabileasca taxe judiciare de timbru, acoperind pe aceasta cale o parte din cheltuielile efectuate pentru functionarea serviciului public al justitiei, obligatie impusa de dispozitiile art. 56 alin. (1) din Constitutie.
    In ceea ce priveste dispozitiile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, arata ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, in temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece prevederile legale criticate nu au incidenta in solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de judecata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 841/COM/2004, Tribunalul Ialomita - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Georgeta Ion si Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin mandatar Liga Democratica pentru Dreptate din Romania.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia arata ca prevederile art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru contravin dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2) si ale art. 21 din Constitutie, intrucat: "nivelul taxelor stabilite, precum si perioada prin care acestea sa fie platite, (...) sunt factori ce trebuie luati in calcul pentru a stabili daca se poate bucura o persoana fara nici o posibilitate materiala de dreptul de acces si de beneficiul la o judecata din partea unei instante". Se sustine ca este necesara "mentinerea unui just echilibru intre interesele statului de a colecta taxele de timbru judiciar, pe de o parte, si interesul reclamantei de a introduce o actiune in fata instantei, pe de alta parte". De asemenea "este neconstitutionala nerespectarea echilibrului intre interesul general al statului si interesul legitim al reclamantei". In concluzie, se afirma ca "nu poate exista acces liber si complet la justitie atunci cand judecarea unui proces depinde de suma de bani de care reclamantul nu dispune".
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, se afirma ca prin aceste prevederi legale sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2), art. 21 si ale art. 44 alin. (2) din Constitutie.
    In esenta, se sustine ca Legea nr. 64/1995 este neconstitutionala prin raportare in special la art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Se mai arata ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este obligatorie pentru instantele de judecata, invocandu-se "Decizia de principiu in materia societatilor comerciale data de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin care se admite ca actionarul majoritar se poate pretinde personal victima unei decizii afectand drepturile patrimoniale ale societatii si ca se poate pretinde victima violarii art. 6 paragraful 1, chiar daca problema personalitatii juridice in dreptul intern al firmei face obiectul unei contestatii nesolutionate inca".
    Tribunalul Ialomita - Sectia civila arata ca din motivarea exceptiei rezulta ca autorul acesteia se refera la art. 20 din Legea nr. 146/1997.
    Exprimandu-si insa opinia in legatura cu prevederile art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, instanta de judecata considera ca acestea nu incalca dispozitiile constitutionale invocate. Se arata ca textul de lege criticat, stabilind "competenta instantelor judecatoresti de a solutiona unele cazuri de exceptie ce deroga de la regula timbrarii actiunilor in justitie", creeaza "posibilitatea cetatenilor care se afla in situatiile reglementate de art. 74 din Codul de procedura civila sa acceada la judecata in fata instantelor judecatoresti".
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 64/1995, instanta de judecata apreciaza ca este neintemeiata, intrucat "reclamantii nu indica textele de lege si modul in care acestea contravin Constitutiei, facand doar referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin prisma calitatii lor de actionari la o societate comerciala".
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se refera la prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997, iar in legatura cu neconstitutionalitatea acestui text de lege Curtea Constitutionala a statuat ca "accesul liber la justitie nu inseamna gratuitate, (...) fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie".
    In legatura cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, se arata ca acestea reprezinta expresia respectarii principiilor constitutionale ale egalitatii in drepturi a cetatenilor si liberului acces la justitie. Prevederile alin. (2) ale art. 21 din lege, corelate cu art. 74 - 81 din Codul de procedura civila, "completeaza cadrul in care cetatenii aflati in situatiile prevazute de art. 74 din Codul de procedura civila pot accede la judecata in fata instantelor judecatoresti", astfel incat "nu incalca, sub nici un aspect, principiile fundamentale garantate de Constitutie".
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 64/1995, se apreciaza ca aceasta este inadmisibila, deoarece acest act normativ nu este aplicabil in cauza.
    Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 21 din Legea nr. 146/1997 nu contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Se arata ca acordarea de inlesniri la plata taxelor judiciare de timbru da expresie principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, "materializand preocuparea legiuitorului de a complini insuficienta posibilitatilor materiale ale celor care apeleaza la justitie pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime". In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 21 din Constitutie, se mai arata ca "principiul liberului acces la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza instantelor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie."
    Referitor la neconstitutionalitatea Legii nr. 64/1995, fata de dispozitiile art. 16 si ale art. 44 din Constitutie, se apreciaza ca procedura prevazuta de acest act normativ "a fost instituita de legiuitor ca un mijloc de constrangere a debitorului, care nu si-a executat voluntar obligatiile de plata", asigurandu-se astfel "protectia dreptului de proprietate a titularilor de creante certe, lichide si exigibile". Nu poate fi retinuta nici incalcarea principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii, deoarece "Legea nr. 64/1995 instituie o procedura speciala, aplicabila in mod egal tuturor categoriilor de debitori aflati in procedura reorganizarii judiciare si a falimentului". Se mai arata ca dispozitiile art. 1 si ale art. 20 din Constitutie nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din Incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale din 10 decembrie 2004, il constituie prevederile art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, precum si prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
    In legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997, Curtea constata ca, in realitate, din motivarea formulata reiese ca autorii exceptiei critica dispozitiile art. 20 din lege, astfel incat prin prezenta decizie urmeaza sa se pronunte asupra acestui din urma text de lege.
    Prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, aprobata prin Legea nr. 742/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 17 decembrie 2001. In urma acestor modificari, prevederile legale criticate au urmatoarea redactare:
    Art. 20: "(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.
    (2) Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. In cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara.
    (3) Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
    (4) Daca in momentul inregistrarii sale actiunea sau cererea a fost taxata corespunzator obiectului sau initial, dar a fost modificata ulterior, ea nu va putea fi anulata integral, ci va trebui solutionata, in limitele in care taxa judiciara de timbru s-a platit in mod legal.
    (5) In situatia in care instanta judecatoreasca investita cu solutionarea unei cai de atac ordinare sau extraordinare constata ca in fazele procesuale anterioare taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, va dispune obligarea partii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotararii constituind titlu executoriu. Executarea silita a hotararii se va efectua prin organele de executare ale unitatilor teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silita a creantelor bugetare."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru contravin dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2) si ale art. 21 din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Autorii exceptiei mai considera ca Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului contravine urmatoarelor dispozitii constitutionale: art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2), art. 21 si ale art. 44 alin. (2) din Constitutie.
    In sustinerea neconstitutionalitatii prevederilor art. 21 din Legea nr. 146/1997, autorii exceptiei invoca si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    De asemenea, autorii exceptiei considera ca Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului contravine dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 6 paragraful 1, ale art. 13 si ale art. 14 din Conventie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    I. In legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 64/1995, Curtea constata ca aceasta a fost ridicata intr-o cauza avand ca obiect actiunea in constatarea nulitatii absolute a vanzarii prin licitatie publica a unui imobil-constructie, precum si a actului de adjudecare a acestuia. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor (...) privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei (...)".
    Prin urmare, prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului nu au aplicabilitate in solutionarea litigiului aflat pe rolul instantei de judecata, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 64/1995 este inadmisibila si urmeaza a fi respinsa.
    II. Prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale, si cu o motivare identica. Prin Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005, Curtea Constitutionala a constatat ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut ca "(...) accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu inseamna gratuitate. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care sunt stabilite de legiuitor, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a caror acoperire, potrivit art. 56 alin. (1) din Constitutie, cetatenii sunt obligati sa contribuie prin impozite si taxe, stabilite in conditiile legii".
    S-a mai retinut prin decizia mentionata ca "atat obligatia de plata a taxelor judiciare, cat si exceptiile stabilite de lege se aplica deopotriva tuturor cetatenilor aflati in situatii identice, precum si tuturor litigiilor de aceeasi natura, neexistand discriminari sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o conditie legala pentru inceperea proceselor civile, obligatia la plata anticipata a acestor taxe (in unele cazuri pana la un termen ulterior, stabilit de instanta judecatoreasca) este justificata, ca si sanctiunea anularii actiunii sau cererii, in caz de neplata a acestora".
    Solutia pronuntata in Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, precum si considerentele care au stat la baza acesteia, isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natura a justifica o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Georgeta Ion si Tarek Hassan Abdel Hady Hassan, prin mandatar Liga Democratica pentru Dreptate din Romania, in Dosarul nr. 841/COM/2004 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de aceiasi autori in acelasi dosar al aceleiasi instante.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 mai 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Irina Loredana Lapadat